Raportul MCV avertizeaza: Ordonantele slabesc lupta anticoruptie, eficienta si independenta DNA

Fara Autor | 25.01.2017

Comisia Europeana a prezentat miercuri Raportul MCV care priveste atit evolutiile din justitie in 2016, dar prezinta si un bilant al celor zece ani de cand Romania e membru UE. Comisia Europeană atenţionează România asupra ordonanţelor privind graţierea şi modificare legislaţiei penale.

Pe aceeași temă

 

 

Raportul MCV atentioneza ca aceste demersuri slabesc lupta anticoruptie, sunt o provocare pentru eficienta si independenta  DNA, care ar putea  duce la reevaluarea progreselor realizate. Raportul mai vorbeste si despre atacurile venite din partea unor posturi de televiziune si politicieni la adresa DNA si a Laurei Codruta Kovesi.

 

”La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare doua proiecte de ordonante de urgenta, una privind gratierea si una de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala", se arata in raportul MCV.

 

Ulterior, la nota de subsol, se precizeaza ca "proiectele aflate in consultare ar presupune modificari ale dispozitiilor privind infractiunile de coruptie de abuz in serviciu si de conflict de interese, precum si faptul ca legea gratierii ar urma sa se aplice si persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infractiuni de coruptie".

"Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate"
, subliniaza raportul MCV.


La nota de subsol se precizeaza ca "orice versiuni finale adoptate ale celor doua proiecte de ordonante de urgenta prezentate spre consultare de catre Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere", afirmă oficialii Comisiei, insistând că legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile.

 

 

Atacurile impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa

 

Comisia acuza dur campaniile de presa impotriva asupra magistratilor duse de politicieni si mass-media: "Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție”.

 


In raportul MCV se mai arata ca CSM "a lucrat la cresterea impactului deciziilor sale care apara independenta sistemului judiciar, prin emiterea de mai multe comunicate de presa imediat dupa sesiunile de plen ale CSM si prin notificarea proactiva directa a jurnalistilor, inainte de sesiunile de plen si de indata ce comunicatele de presa au fost publicate".

 


"Pe langa CSM, sunt rare cazurile in care orice autoritate a statului, politician sau institutie de presa condamna public asemenea critici ale sistemului de justitie sau ale magistratilor, pe motivul ca afecteaza independenta sistemului de justitie, chiar daca se stabileste ca acuzatiile au fost false", se mentioneaza in documentul Comisiei Europene.



La nota de subsol se arata ca, in anul 2016, "ministrul Justitiei l-a aparat public de procurorul-sef al DNA, intr-o singura ocazie, iar presedintele Romaniei si-a exprimat de asemenea in mod public ingrijorarile privind independenta Justitiei".

 

Parlamentul  este criticat dur

 

Raportul Comisiei Europene privind România făcut public miercuri consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

 

"Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi", se arată în Raportul realizat de Comisia Europeană,

 

Documentul consemnează, însă, că în ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, "însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei".

Raportul recomanda adoptarea codului de conduită pentru parlamentari, dar şi pentru miniştri.

 

 

Activitatea DNA apreciata, dar masurile de prevenire a coruuptiei sunt ineficiente

 

 

Oficialii Comisiei Europene arată că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instanţele pronunţă condamnări definitive într-un număr mare de astfel de cazuri, dar repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace, se arată în Raportul MCV publicat miercuri, în care mai sunt menţionate sănătatea şi achiziţiile publice ca domenii în care care corupţia are consecinţe.



Potrivit raportului, corupţia este o problemă adânc înrădăcinată la nivelul societăţii, cu consecinţe atât pentru guvernanţă, cât şi pentru economie, fiind larg recunoscută ca o problemă majoră în România, aşa cum au arătat periodic sondajele de opinie şi, cel mai recent, Eurobarometrul privind MCV.

 

Raportul consemnează că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

 

Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”, arată Comisia Europeană.

 


Numirea procurorilor sefi, problematica

 

 

 

Procedurile pentru numirea procurorilor-şefi nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor şi recomandă adoptarea unor criterii clare în acest sens.

 

 Executivul european menţionează că succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, dar pare să fie şi la rădăcina atacurilor orientate direct către magistraţie.

 

Comisia Europeană menţionează că rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, ”legea numirii procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor”.

 

Din experienţa trecută, acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independenţa unui candidat, poate întârzia numirile datorită blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistraţi despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate.

 

 În Europa există diferite tradiţii legale cu privire la numirile în postul de Procuror General (sau în posturi similare de procurori de rang înalt) şi acest lucru este recunoscut de Comisia de la Veneţia. Cheia este însă de a se asigura garanţiile corespunzătoare în termeni de transparenţă, control şi echilibru, chiar şi în cazurile în care decizia finală se ia la nivel politic”, se arată în raport.

 

 

 

 Raportul critică şi faptul că, deşi deciziile CSM sunt transmise CNA, canalul mediatic care a preluat sau lansat atacul faţă de un magistrat nu corectează informaţia.

 


O alta recomandare a Comisiei Europene se refera la necesitatea ca Guvernul si parlamentul sa respecte transparenta totala cand propun modificari la Coduri:

 

"In vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

 

 

In concluzii, Comisia Europeana cere Romaniei sa indeplineasca recomandarile din acest raport, aratand ca de viteza cu care va indeplini obiectivele depinde ridicarea MCV: "Comisia consideră că obiectivele CMV pot fi îndeplinite prin monitorizarea recomandărilor formulate în prezentul raport. Viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să le îndeplinească în mod ireversibil și să evite evoluțiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. Prin urmare, Comisia invită România să acționeze pentru a pune în aplicare recomandările cuprinse în prezentul raport. Către sfârșitul anului 2017, Comisia va evalua progresele realizate".

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22