Rata anuala a inflatiei a urcat la 4,1% in iulie. Fructele și legumele s-au scumpit cel mai mult

Laurentiu Gheorghe | 12.08.2019

Inflația anuală a urcat în iulie până la 4,1%, generată de scumpirile la cartofi, legume și tutunul față de începutul anului. Doar stabilitatea cursului de schimb a diminuat din presiunea inflaționistă.

Pe aceeași temă

Față de finele anului trecut cele mai mari creșteri de prețuri au fost la cartofi, fructe, legume și tutun, în vreme ce ouăle, fasolea și gazele s-au ieftinit, mai arată datele INS.

Cartofii si citricele sunt alimentele care s-au scumpit cel mai mult in primele sapte luni ale acestui an, cresterile de preturi fiind de peste 20%, iar in ceea ce priveste marfurile nealimentare un avans considerabil de pret a fost consemnat la tutun si combustibili, potrivit datelor Institutului National de Statistica publicate luni.
In randul marfurilor alimentare, fata de sfarsitul anului trecut (decembrie 2018), cele mai importante scumpiri au fost consemnate la cartofi, al caror pret a urcat cu 21,71% si la citrice - plus 20,01%, iar preturi mai mici au fost la oua (minus 7,71%) si fasole boabe (minus 2,18%).
Pe de alta parte, in iulie 2019 fata de iunie 2019, ouale, carnea de porc si telemeaua de vaca sunt produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult, in timp ce cartofii si fructele s-au ieftinit.

Prognoza BNR arată că rata anuală a inflației va ajunge la 4,2% la finele anului, urmând să scadă la 3,4% în 2020 și 3,3% în 2021.

Rata anuală a inflației (IPC) va reveni în jumătatea superioară a intervalului țintei BNR în trimestrul I 2020, ca urmare a eliminării din baza de calcul a indicatorului a impactului șocurilor inflaționiste înregistrate în urmă cu un an, potrivit Raportului pe august privind inflația. Ulterior, rata anuală a inflației de bază se va stabiliza la valori situate marginal peste limita superioară a intervalului țintei, atingând nivelul de 3,6% la sfârșitul anului viitor.

Balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este apreciată a fi înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă în scenariul de bază, cu precădere pe seama influenței factorilor interni.

Potrivit scenariului de bază cu care lucrează Banca Centrală, cererea externă este anticipată a consemna dinamici anuale în jurul valorii de 1,5%, sub nivelul înregistrat în 2018 (de 2,1%). Această revizuire este determinată în principal de performanța slabă a sectorului prelucrător, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și al incertitudinilor crescute, ambii factori deteriorând și mai mult activitatea la nivel global.

Evoluția inflației depinde și de politica fiscală, de regimul cursului de schimb și de gradul de independență al politicii monetare. Relaxarea fiscală operară de Guvernul PSD-ALDE, coroborată cu creșterile consistente de salarii au alimentat cererea agregată, mărind consumul atât din producția internă cât și din import. Faptul că inflația nu e mai mare se datorează și cursului de schimb. La un leu relativ stabil, pe măsură ce salariile reale au crescut, mulți români au cumpărat mai multe bunuri de import, evitând tensionarea capacităților interne de producție și creșterea inflației, potrivit explicațiilor date de Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22