Pe aceeași temă
În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane, arată datele unei analize realizată de Frames & FACTORY 4.0.
"Pentru majoritatea românilor, competențele digitale se traduc în operațiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC -Tehnologiei informației și a comunicațiilor (dispozitive și aplicații software) dar competența digitală este definită ca un cumul de abilități, cunoștințe și atitudini. În această perspectivă devine mai important modul în care folosim instrumentele TIC pentru a căuta informații, pentru a crea conținut digital, pentru a comunica eficient și extrem de important pentru a desfășura toate aceste activități în siguranță și având spirit critic în alegerea surselor credibile de informații", afirmă Marius Hărătău, CEO FACTORY 4.0.
Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult de digitalizare în administrație și economie, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale. Dincolo de dinamica sectorul IT, competențele digitale, atât cele de bază cât și avansate, sunt extrem de scăzute prin raportare la populația generală, arată analiza unei companii de consultanță.
În România, competențele digitale sunt de nivel elementar. Toate acestea sunt efectul faptului că educația digitală în România nu se predă temeinic la școală, iar firmele investesc în cursuri de pregătire foarte rar.
Folosirea calculatorului doar pentru rețele sociale și apeluri video. Nu pentru servicii bancare, cumpărături sau știri
Rețelele sociale și apelurile video sunt principalele motive pentru care apelăm la internet. Utilizarea serviciilor bancare online, a cumpărăturilor sau citirea știrilor sunt activitățile cele mai scăzute pe internet, nu doar în România, ci și în rândul celorlalți cetățeni din țările membre UE.
Mai bine de o treime dintre angajați au doar cunoștiințe elementare, ceea ce nu i-a împiedicat pe unii dintre angajații de la stat să fie recompensați ani de zile cu un spor consistent pentru munca la calculator, lucru care l-a luat prin surprindere inclusiv pe premierul Florin Cîțu.
Avem cei mai mulți IT-iști din Europa Centrală și de Est, dar asta nu ne ajută nici în ziua de azi să găsim antidotul dosarului cu șină. El e sfânt atunci când ajungem la administrațiile publice.
Potrivit datelor Frames, România se confruntă cu un adevărat paradox. Are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitivă, însă la capitolul uman ne aflăm încă în ,,Evul Mediu digital’’.
Un alt paradox îl reprezintă faptul că avem cea mai bună conexiune la internet din lume, însă două din 10 persoane, cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani, nu au folosit niciodată internetul, iar cei mai mulți români care nu se conectează la internet sunt din județele din sud-estul țării.
Statisticile CE arată, de exemplu, că 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani din România nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%).
Există două activități online în cazul cărora România se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană - utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).
În schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile (29%), citirea știrilor (55%), precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE.
"Totul pleacă de la educație. De la școala elementară până la locul de muncă, educația digitală reprezintă încă o necunoscută pentru mulți români. Educația digitală nu se predă la școală, firmele nu investesc în cursuri de pregătire decât foarte rar, iar în mediul public, cursurile de digitalizare sunt mai mult ocazii de a merge la mare sau la munte pe banii contribuabililor", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit datelor de la Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training.
Numai 1,6% dintre angajați au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.
Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Potrivit raportului DESI 2020 (Indicele economiei și societății digitale) al Comisiei Europene, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, mai puțin de o treime dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%).
