Pe aceeași temă
Practica CJUE arată că în general deciziile judecătorilor coincid cu cererile formulate de avocatul general al CJUE.
Concluziile avocatului general, Evgeni Tanchev, au fost publicate joi pe site-ul CJUE.
Recomandările avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene:
Să declare că, întrucât nu a adoptat, până la 26 iunie 2017, măsurile necesare pentru a transpune Directiva 2015/849 sau, în orice caz, întrucât nu a comunicat aceste măsuri Comisiei, România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 67 din directiva menționată.
Să oblige România la plata unei sume forfetare de 3 000 000 de euro.
Să oblige România la plata cheltuielilor de judecată.
În 7 iulie 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor 7 state UE pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 - "A patra directivă privind combaterea spălării banilor" . Atunci România a primit o scrisoare de punere în întârziere, iar apoi Comisia Europeană a constatat că România și alte 7 state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei.
„(...) ținând seama de perioada cuprinsă între data împlinirii termenului de transpunere prevăzut de Directiva 2015/849 (26 iunie 2017) și data la care România și‑a îndeplinit obligațiile (21 iulie 2019), durata încălcării este de aproximativ 25 de luni, ceea ce poate fi considerată semnificativă”, arată avocatul general.
Context
Comisia Europeană anunţă că a iniţiat în iulie 2018 procedura de trimitere a României, Irlandei şi Greciei la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene pentru că nu au transpus în legislaţia naţională a patra directivă împotriva spălării banilor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Comisia Europeană a cerut condamnarea României la plata unei sume forfetare de 4,5 milioane de euro.
Horaţiu Radu, fostul agent al României la Curtea de Justiţie a UE, declara în 2018 că ţara noastră riscă să plătească sancţiuni pentru prima dată de la aderare, iar acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în perioada în care România deţine preşedinţia Consiliului.
"Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justiție a UE și plata unor sancțiuni foarte mari. Ar fi prima dată în istoria noastră de membru UE când am fi obligați să plătim sancțiuni. 11 ani am reușit să evităm o asemenea contraperformanță. Eu am atras în mod repetat atenția factorilor decizionali din zona afacerilor europene, însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o Ordonanță de Urgenţă ne-ar fi salvat și ar fi creat premisele clasării acestui dosar", declara fostul subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Între timp, Comisia Europeană a transmis, pe 12 februarie 2020, României și altor șapte state membre scrisori despre activarea procedurii de infringement, din cauza faptului că țările nu au notificat nicio măsură pentru aplicarea celei de-a cincea Directive europene privind combaterea spălării banilor.
