Pe aceeași temă
„România va cere un vot pe aderarea la Schengen la Consiliul JAI de maine. Rămânem ferm implicaţi şi angajaţi în negocieri”, au precizat surse guvernamentale, citate de mass-media.
Aceleaşi surse au mai afirmat că autorităţile de la Bucureşti vor negocia „până în ultimul moment”. ”Austria este complet izolată la nivel european şi vom continua toate demersurile posibile pe care le putem face”, au mai afirmat sursele citate.
În pregătirea întrunirii Consiliului JAI de joi, astăzi reprezentanții permanenți ai statelor membre UE (Coreper II) urmează să decidă dacă subiectul extinderii Spațiului Schengen cu România, Bulgaria și Croația va fi menținut pe ordinea de zi a Consiliului JAI și dacă da, care va fi propunerea tranmisă Consiliului de mâine. Presa din Bulgaria anticipează că vor fi două voturi: unul pentru Croația, și altul separat pentru România și Bulgaria.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu se va deplasa la Bruxelles, unde va participa la lucrările Consiliului JAI şi la lucrările Consiliului de Afaceri Generale (CAG). Ministrul Justiţiei va prezenta poziţia României cu privire la instrumentele juridice şi politicile europene în domeniul Justiţiei aflate pe agenda Consiliului, în conformitate cu mandatul aprobat de prim-ministru, a transmis Ministerul Justiției într-un comunicat.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan anunță, miercuri, pe Facebook că, alături de președintele PPE Manfred Weber, merge la Viena, unde va avea discuții cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, singura țară care se mai opune aderării României la Schengen.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FRares.I.Bogdan%2Fposts%2Fpfbid0mi9U5xutGqwH6L83zvUASDsDbCe2tV5ira4JnfPBgBe32oQCimFPbSCbi4pYU2EDl&show_text=true&width=500" width="500" height="435" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>
Olanda și Suedia, care au manifestat rezerve, au anunțat în cele din urmă că susțin aderarea României la Schengen. Olanda a păstrat însă rezerva în privința Bulgariei. Astfel că Austria a rămas singura țară care până acum a anunțat că va vota împotriva aderării României și Bulgariei.
O eventuală amânare nu ar fi o opțiune, a declarat marți europarlamentarul Victor Negrescu: „Trebuie să insistăm până în ultimul moment, pentru că o renunțare înseamnă o decalare, o întârziere cu privire la aderare, fără un termen precis. Va urma președinția Suediei, care a preluat deja agenda și în care nu este inclus acest subiect”.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României în Spațiul Schengen.
Factorul declanșator al rezistenței Austriei este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Mai mult de 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE, potrivit Ministerului austriac de Interne.
Însă date oficiale, care vin de la instituții europene, nu doar de la cele românești, demonstrează însă că țara noastră nu contribuie la creșterea numărului de intrări ilegale în Austria.
Cele mai noi date centralizate de agenția europeană de poliție de frontieră FRONTEX arată că în primele nouă luni ale anului au fost raportate de trei ori mai multe încercări de trecere neregulamentară a frontierelor externe ale Uniunii pe toate rutele din Balcanii de Vest.
Asta înseamnă aproape 130 de mii de tentative, iar Austria susține că acesta este motivul pentru care se confruntă cu mai bine de 100 de mii de cereri de azil.
Argumentul României este că nu se află pe niciuna dintre rutele din Balcanii de Vest și vine cu cifre pentru a își argumenta poziția. Dacă ruta Balcanilor de Vest a înregistrat în total o creștere cu 170%, în România au fost cu 43% mai puține încercări de intrări ilegale.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România.
În plus, problema migrației ilegale invocate de Austria ar trebui să-și găsească rezolvarea în planul de acțiune anunțat luni de Comisia Europeană, văzut ca un semnal pozitiv la București ca sprijin al Bruxelles-ului pentru extinderea Spațiului Schengen.
****
Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, prescurtat JAI, este compus din miniștri de Interne, care sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, dar nu toate statele membre al UE au aceleași sarcini pentru miniștri.
De regulă, Consiliul JAI se întrunește o dată la trei luni, iar conform tratatelor UE, Danemarca și Irlanda nu participă pe deplin la punerea în aplicare a anumitor măsuri privind justiția și afacerile interne sau participarea lor face obiectul anumitor condiții.
JAI poartă responsabilitatea politicilor în materie de azil și imigrație, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate, precum și a terorismului, tot aici intrând astfel, și chestiunile legate de spațiul de liberă circulație Schengen al Europei.
În ședințele în care aceștia se întrunesc, legate de spațiul Schengen, au loc discuții în formatul mixt.
Această grupare este alcătuită din statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu fac parte din UE, însă fac parte din acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția).
Totodată, Consiliul mai este însărcinat și cu facilitarea și consolidarea coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre privind securitatea internă a statelor membre UE.
