Pe aceeași temă
"România a reuşit obţinerea preşedinţiei Strategiei UE pentru regiunea Dunării în anul 2019. Practic, 13 state, printre care Germania, Austria, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, au sprijinit România în acest demers. În acest context, subliniez încă o dată faptul că România are parteneri de încredere şi că Guvernul României reuşeşte să promoveze interesele noastre în plan extern. Această preşedinţie va fi foarte vizibilă, pentru că în acelaşi an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi, practic, astfel, reuşim să ne exprimăm mai bine una dintre priorităţile noastre pe agenda viitoare a preşedinţiei", a declarat Victor Negrescu, în deschiderea şedinţei de Guvern, la solicitarea premierului, transmite Agerpres.
Ce este Strategia UE pentru regiunea Dunării
SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene, informează MAE.
SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene.
Comisia Europeană a elaborat o Comunicare privind Strategia UE pentru regiunea Dunării, precum şi un Plan de Acţiune, prezentate la 8 decembrie 2010 şi adoptate de Consiliul UE Afaceri Generale (miniştrii afacerilor externe) la 13 aprilie 2011. Consiliul European (şefii de stat sau de guvern) a andosat Strategia Dunării la 24 iunie 2011.
Documentele discutate şi acceptate la nivel comunitar şi care formează nucleul cooperării regionale la Dunăre reprezintă efortul concertat de elaborare al statelor riverane. Acestea, alături de Comisia Europeană, au analizat şi evaluat nevoile reale ale regiunii Dunării şi au propus un document agreat atât la nivel politic, cât şi tehnic.
Intrarea în etapa de implementare a Strategiei a generat și o nouă platformă de comunicare prin crearea principalului portal de informaţii www.danube-region.eu.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării cuprinde teritorial bazinul hidrografic al Dunării. Ca atare, din SUERD fac parte atât țări care nu sunt străbătute de Dunăre, cât și țări din afara spațiului UE. La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).
Strategia este structurată pe patru mari obiective. Fiecărui obiectiv îi corespund domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare, fiecare arie prioritară fiind coordonată de câte 2 state/landuri din regiune, respectiv:
A. Interconectarea regiunii Dunării
Îmbunătăţirea mobilităţii şi a multimodalităţii
a. căi navigabile interioare; (Austria şi România)
b. legături rutiere, feroviare şi aeriene; (Slovenia şi Serbia)
Încurajarea energiilor durabile; (Ungaria şi Cehia)
Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni; (România şi Bulgaria)
B. Protejarea mediului în regiunea Dunării
Restaurarea şi întreţinerea calităţii apelor; (Ungaria şi Slovacia)
Gestionarea riscurilor de mediu; (Ungaria şi România)
Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor (Bavaria şi Croaţia)
C. Creşterea prosperităţii în regiunea Dunării
Dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere prin cercetare, educaţie şi tehnologii ale informaţiei; (Serbia şi Slovacia)
Sprijinirea competitivităţii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor; (Croaţia şi Baden Württemberg)
Investiţia în oameni şi capacităţi; (Austria şi Republica Moldova)
D. Consolidarea regiunii Dunării
Ameliorarea capacităţii instituţionale şi a cooperării; (Austria şi Slovenia)
Conlucrarea în vederea promovării securităţii şi pentru soluţionarea problemelor legate de criminalitatea organizată şi de infracţiunile grave. (Bavaria şi Bulgaria).
O listă a Coordonatorilor de Arii Prioritare şi a reprezentanţilor români în Grupurile Directoare ale Ariilor Prioritare poate fi consultată Aici.
Creată iniţial sub imperativul „celor trei nu” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări – Strategia Dunării a fost pusă în faţa provocării de a se adapta pentru a-şi asigura modul de implementare a proiectelor prin valorificarea fondurilor europene existente.
Astfel, guvernanţa Strategiei Dunării la nivel național se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, prin Coordonatorul Naţional SUERD şi Biroul Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
În exercitarea acestei atribuţii, MAE lucrează îndeaproape cu celelalte ministere de resort, cu responsabilități pentru implementarea obiectivelor SUERD, care formează Grupul interministerial SUERD. MAE mai poate convoca, totodată, Forumul Național SUERD și, respectiv, Consiliul Consultativ, structuri ad-hoc cu rolul de orientare strategică.
Ministerul Afacerilor Externe asigură şi reprezentarea externă a României la reuniunile SUERD, prin Coordonatorul Naţional, care are ca sarcini:
generarea sprijinului politic pentru Strategie;
formularea şi comunicarea poziţiilor naţionale SUERD;
monitorizarea activităţii de implementare a Strategiei Dunării;
raportarea către decidenţii din plan intern (Guvern) şi extern (Comisia Europeană).
Beneficiile majore pe care Strategia le aduce României sunt:
Dezvoltarea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii localităţilor dunărene;
Obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de afaceri şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat;
Atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport, mediu şi energie.
Angrenarea actorilor din România într-un nou format de cooperare transnaţională, care va genera transfer de expertiză şi competenţe la nivelul administraţiei locale.
Contribuţia la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de investiţii ce revin României.
Documente de bază
Comunicarea Comisiei privind Strategia UE pentru regiunea Dunării
Planul de Acţiune al Strategiei UE pentru regiunea Dunării
Declaraţia de la Ulm (2009)
Declaraţia de la Budapesta (2010)
Declaraţia de la Bucureşti (2010)
Declarația de la St. Pölten (2012)
Raportul de evaluare al Comisiei Europene privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (iunie 2013)
Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (octombrie 2013)
Declaraţia comună a miniştrilor afacerilor externe din regiunea Dunării (Bucureşti, octombrie 2013)
Raportul Comisiei privind guvernanţa strategiilor macroregionale (mai 2014)
Declaraţia comună a miniştrilor afacerilor externe din regiunea Dunării (Viena, iunie 2014)
Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind guvernanţa strategiilor macroregionale (octombrie 2014)
Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (16 decembrie 2016)
