România văzută prin MCV: De voie, de nevoie, politicul lasă loc statului de drept

Vlad Toma | 27.01.2016

În urma aderării României la UE, Comisia Europeana a instituit un Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a evalua progresele făcute de ţara noastră în privinţa luptei anticorupţie şi a reformelor justiţiei. Un nou raport ar urma să apară astăzi.

Pe aceeași temă

 

De-a lungul timpului, reacţiile politicienilor români cu privire la acest raport au fost destul de împărţite. Tendinţa de bază era desigur aceea de a nu contesta explicit cerinţele Comisiei Europene şi de a urmări în continuare, în mod tacit, interese clanului din care făceai parte. Adeseori, în declaraţiile lor publice, politicienii au accentuat părţile pozitive ale unor rapoarte MCV, în timp ce încercau să treacă sub tăcere semnele de întrebare ale CE. 

 

Una dintre principalele probleme semnalate de mai multe rapoarte a fost blocarea ridicării imunităţii unor parlamentari şi respingerea cererilor justiţiei în aceasta privinţă, Comisia subliniind faptul că parlamentarii ajung să aibă un statut diferit în raport cu restul cetăţenilor.

 

Problemele puse în evidenţă de diferitele rapoarte MCV au oferit de-a lungul timpului argumente celor care au blocat aderarea României la spaţiul Schengen, Olanda de exemplu, deşi la nivel oficial nu există o legătură directă între cele două.

 

Din 2007 şi până în prezent au existat 14 rapoarte MCV legate de România. Raportul publicat anul trecut a fost pozitiv, în timp ce, de-a lungul timpului, au existat şi unele rapoarte extrem de negative.

 

Raportul MCV - Iulie 2012 : România, pe buza prăpastiei

 

Unul dintre cele mai critice rapoarte a fost cel din iulie 2012, apărut în urma schimbărilor radicale puse în aplicare de USL care au culminat cu referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Printre acestea s-au numărat schimbarea președinților celor două Camere ale Parlamentului, trecerea Monitorului oficial în subordinea Guvernului pentru a controla publicarea actelor normative şi demiterea Avocatul Poporului înainte de expirarea mandatului, acesta fiind singurul care putea contesta la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernui USL. Executivul a emis apoi mai multe OUG prin care a redus atât responsabilităţile Curții Constituționale cât şi cvorumul necesar validării referendumului de suspendare a preşedintelui. 

 

Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, declara atunci că Romania a făcut un pas înapoi de pe buza prapastiei, dar nu a ajuns la finalul acestui proces. Evenimentele din ultima perioada ne-au zdruncinat increderea. Punerea la indoiala a deciziilor sistemului judiciar, subminarea Curtii Constitutionale, anularea unor proceduri stabilite si inlaturarea mecanismelor de control si echilibru au pus sub semnul intrebarii angajamentul Guvernului de a respecta statul de drept. Politicienii nu trebuie sa incerce sa intimideze judecatori inaintea unor decizii sau sa atace judecatori cand iau decizii care nu le plac. Competenta Curtii Constitutionale nu poate fi schimbata peste noapte.”

 

Raportul arăta atunci că există numeroase semne de întrebare legate de respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei din România. Comisia preciza că acţiunile Guvernului României din acea perioadă au stârnit numeroase îngrijorări legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, de independenţa justiţiei şi de controlul reciproc şi echilibrul funcţionării diferitelor puteri ale statului.

 

În viziunea Comisiei, dincolo de contextul politic extrem de tensionat al acelei perioade, acţiunile Guvernului au scos la suprafaţă numeroase îndoieli legate de înţelegerea modului în care ar trebui să funcţioneze un stat de drept într-un sistem democratic pluralist. Raportul motiva aceste îndoieli prin prisma diferitelor intervenţii politice în justiţie, prin subminarea Curţii Constituţionale, prin eliminarea unor proceduri specifice funcţionării obişnuite a diferitelor instituţii şi prin afectarea controlului reciproc şi a echilibrului funcţionării diferitelor puteri ale statului. Comisia acuza manipulările şi presiunile făcute asupra diferitelor instituţii ale statului şi asupra unor membri ai sistemului judiciar.

 

Comisia critica presiunile făcute de mai mulţi membri ai Guvernului şi de alţi politicieni asupra Curţii Constituţionale şi le cerea acestora să respecte separaţia puterilor în stat şi independenţa acestei instituţii. Raportul critica de asemenea limitarea competenţelor Curţii Constituţionale în privinţa deciziilor parlamentare şi cerea autorităţilor române să respecte competenţele Curţii Constituţionale, aşa cum sunt ele prevăzute de Constituţie.

 

Comisia cerea de asemenea respectarea independenţei Avocatului Poporului, luând notă atunci că, în ședința sa din 3 iulie 2012, Parlamentul a hotărât încetarea înainte de termen a mandatului Avocatului Poporului. CE solicita de asemenea evitarea acordării de grațieri prezidențiale în cursul președinției interimare.

 

Raportul MCV - Ianuarie 2015 : Inconsistenţe în deciziile justiţiei

 

Raportul din 2015 arăta că România a făcut nenumărate progrese în majoritatea domeniilor care au fost monitorizate, subliniind de asemenea faptul că acţiunea instituţiile juridice cheie şi a instituţiile care se ocupă cu investigarea corupţiei la nivel înalt a fost cu adevărat impresionantă, crescând încrederea românilor în lupta anti-corupţie şi în sistemul judiciar al ţării lor.

 

Raportul arăta însă de asemenea că există încă diferite inconsistenţe în unele decizii ale justiţiei şi în absenţa unor criterii obiective legate de faptul că parlamentarii nu sunt încă trataţi ca orice alţi cetăţeni, imunitatea acestora nefiind întotdeauna ridicată, în urma cererilor justiţiei. Parlamentul era criticat de asemenea pentru că ar fi refuzat să aplice anumite decizii ale Curţii Constituţionale.

 

Raportul precizează de asemenea că încheierea monitorizării faţă de România va veni odată ce rezultatele sale vor fi cu adevărat pozitive, preşedintele Juncker exprimându-şi speranţa că acest lucru se va întâmpla în timpul mandatului său.

 

Preşedintele Iohannis a declarat atunci că raportul este pozitiv, cu câteva săptămâni înainte existând însă o întreagă dispută în jurul unor declaraţii ale preşedintelui legate de faptul că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea MCV. În urma unei vizite la Bruxelles, Iohannis a declarat apoi că a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre MCV şi că au căzut de acord în privinţa finalizării acestei proceduri “în timpul mandatelor lor”.

 

Înaintea publicării raportului de anul trecut, un eurobarometru arata ca 73% dintre români considerau că MCV trebuie să continue până când ţara ajunge la nivelul celorlalte state membre. Raportul care urmează a fi publicat în aceste zile are şanse să fie unul cel puţin la fel de pozitiv ca şi cel din 2015.

 

Citiți și Un nou raport MCV pentru România se publică astăzi de către Comisia Europeană.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22