Pe aceeași temă
Semnatarii scrisorii se declara ingrijorati de atitudinea noului Guvern fata de invatamantul superior. Printre semnatari se numara Mircea Cartarescu, Vladimir Tismaneanu, Vlad Alexandrescu, Marius Andruh, Andrei Cornea, Adrian Papahagi.
Semnatarii scrisorii se declara ingrijorati de "atitudinea Guvernului Romaniei fata de invatamantul superior" si spun ca semnale ale acestei ingrijorari au fost deja transmise in spatiul public "de catre colegul nostru, profesorul Mircea Dumitru, rector al Universitatii din Bucuresti, si de catre alti distinsi intelectuali".
Textul integral al scrisorii
Scrisoare deschisă către ministrul educației naționale, pentru susținerea integrității și a calității în universitățile românești
Domnule Ministru,
În contextul recentelor evoluții din sfera publică, în mod specific cu privire la educația națională, membrii comunității academice semnatari ai acestei scrisori se declară îngrijorați de atitudinea guvernului României față de învățământul superior. Semnale ale acestei îngrijorări au fost deja transmise în spațiul public de către colegul nostru, profesorul Mircea Dumitru, rector al Universității din București, și de către alți distinși intelectuali.
Ne-a consternat pe toți faptul că, în calitatea de nou ministru al educației și de rector al unei universități de stat, ați minimalizat nepermis frauda academică prin declarații publice încă de la învestirea în funcție. Așteptăm ca orice urmă de îndoială cu privire la poziția dumneavoastră față de etica academică să fie risipită prin acțiuni ferme și neechivoce, prin măsuri structurale de amploare și susținute cu consecvență, care să rezulte din consultarea instituțiilor de elită și a personalităților neaservite politic, cu performanțe academice certe și conduită morală ireproșabilă. Astfel de strategii nu pot fi înlocuite de vreun ordin ce impune cursuri de etică și integritate academică în universități fără ca acestea să fi fost consultate în prealabil, ordin semnat, de altfel, în grabă a doua zi după declarația dumneavoastră stupefiantă cu privire la folosirea ghilimelelor și trimiterilor la surse în lucrările de specialitate.
Vă atragem atenția că orice inițiativă ori decizie ministerială care abordează doar formal ori pompieristic, de sus în jos, calitatea actului educațional nu face decât să diminueze resursele de integritate și autonomia din universități și are consecințe negative directe asupra studentelor și studenților noștri. Debusolarea lor și scăderea prestigiului diplomei universitare sunt cauzate, printre altele, de lipsa unei viziuni unitare privind educația și a unui context concurențial predictibil, de stimulare a meritului și excelenței atât în cercetare cât și în actul didactic. Dar ce le putem spune noi acestor tineri când însuși ministrul educației face afirmații care ignoră gravitatea plagiatului și importanța corectitudinii în munca de cercetare, iar apoi azvârle în spațiul public o măsură impulsivă, nedezbătută cu nimeni?
Așteptăm „toleranță zero” din partea ministrului și față de ponderea aproape insignifiantă acordată criteriilor calitative în evaluarea universităților și a membrilor comunității academice, criterii pe baza cărora ar trebui să fie încurajată performanța științifică și didactică. Ne îngrijorează profund că MEN a găsit cu cale să propună la 29 decembrie 2017 o nouă Metodologie de clasificare a universităților aflată în opoziție declarată față de clasificările evaluative pe care le-au propus atât Legea 1/2011, cât și reprezentanții studenților din ANOSR. MEN va trebui să se dedice cu seriozitate unui efort de a regândi maniera de evaluare a calității în cercetare și predare și de a o stimula prin finanțări diferențiate în funcție de performanță. Pentru aceasta, trebuie evitată finanțarea egalitaristă, care permite unor surogate universitare să funcționeze ca fabrici de diplome. Pe de altă parte, atragem atenția asupra prejudiciilor provocate de desconsiderarea specificului științelor socio-umane, prin aplicarea unor criterii procustiene de evaluare, care fetișizează articolele ISI și calculele scientometrice și care sunt irelevante în cea mai mare parte pentru culturile academice umaniste. Nu în ultimul rând, evaluarea performanțelor instituționale în diverse domenii și discipline s-ar cuveni să ia în considerare și pozițiile universităților în cele mai importante clasamente internaționale.
Așteptăm totodată o atitudine tranșantă din partea ministrului educației naționale față de manevrele populiste prin care guvernele politice s-au prefăcut doar că returnează sumele oprite de guvernările anterioare ori au majorat artificial salariile. Politicienii s-au împăunat cu această falsă generozitate, dar au „uitat” să asigure universităților și surplusul de finanțare pentru susținerea acestor măsuri, obligându-le să suporte astfel de costuri suplimentare din solduri și din resurse ce ar fi trebuit alocate cercetării, investițiilor și dezvoltării instituționale. Vă atragem atenția că, deși salariile sunt, într-adevăr, revoltătoare pentru cei mai mulți dintre angajații universităților, ele nu reprezintă singurul impediment în dezvoltarea învățământului superior. Știți foarte bine că nu se atribuie universităților fonduri suficiente pentru internaționalizare, pentru dotarea cu laboratoare și tehnologii de cercetare și de predare contemporane, pentru dezvoltarea ori reabilitarea căminelor și a spațiilor de învățământ absolut necesare, pentru achiziția ori abonarea la publicațiile științifice din domeniu și pentru atâtea altele.
Progresul real al educației românești de azi nu poate fi decât cel al unei culturi academice cu performanțe autentice în domeniul cercetării, cu largă deschidere față de competiția internațională de înaltă calitate, cu onestitate intelectuală și probitate profesională.
Semnatarii acestei scrisori sunt cadre didactice din cele mai importante universități ale țării, cei mai mulți dintre ei cu o experiență îndelungată și cu funcții de conducere în departamentele, facultățile și universitățile lor.
Invităm și alți membri ai comunității academice care împărtășesc aceste puncte de vedere să se alăture demersului nostru și să adauge observații pe care le consideră relevante.
scrisoarea și lista de semnături, aici
background
La ieșirea de la audierea in comisia parlamentara in care a primit avizul pentru functia de ministru al Educatiei Valentin Popa a spus ca se discuta prea mult despre plagiate si ca sunt umbrite astfel valorile invatamantului romanesc.
"Am avut intotdeauna absolventi extraordinari care au plecat in strainatate. Este pacat cu umbrim valorile invatamantului prin scoaterea in evidenta a unor elemente nu atat de importante, precum cum ar fi plagiatele. Vorbim mult prea mult despre de 0,1% din tezele de doctorat care ar fi plagiate", a declarat Valentin Popa.
„Învăţământul nostru este bun. Chiar foarte bun în anumite domenii, pe anumite programe de studiu, este excelentă şi este păcat că umbrim aceste valori ale învăţământului românesc printr-o scoatere în evidenţă a unor elemente nu atât de importante, cum ar fi plagiatele, mai ales că nici legea dupa care ar trebui sa ii condamnam nu este chiar perfecta, nu prevede legea ca trebuie ghilimele la un text pe care il preluam, sau citarea imediata dupa el, desi azi cercetatorii nostri asa fac. Nici eu nu am invatat in facultate sa fac in acest mod, citarea era la final, dar nu sa o faci imediat langa text". a fost declaraţia făcută de Valentin Popa, după audierea sa în Comisia de învăţământ.
Mesajul integral al lui Mircea Dumitru
Vă rog să luați notă de demisia mea din toate funcțiile pe care le ocup în cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU): membru în Consiliul General, Președinte al Comisiei de Filosofie, membru al Comisiei de Filosofie.
Domnule Ministru,
Prezența mea în acest Consiliu ar fi total irelevantă și ar induce unui observator imparțial de bună credință falsa impresie a unui acord de fond între viziunea dumneavoastră și a mea cu privire la standardele eticii academice, în timp ce mie îmi este evident, urmărind declarațiile publice de astăzi ale domniei voastre, că aș fi pus în situația de a accepta compromisuri care sunt inacceptabile.
Am reflectat la nevoia de a pune în acord conduita mea publică și asumarea unor funcții în serviciul comunității academice cu valorile integrității profesionale în care continui să cred cu obstinație. Și am ajuns la concluzia că un act salubru de minimă decență publică este să mă retrag din toate funcțiile asociate cu funcționarea Ministerului Educației.
Atâta timp cât poziția de ministru a fost girată de un obedient membru de partid, executant servil al poruncilor venite ”de la centru”, deși nu m-am simțit în ordine cu mine însumi, am considerat că nu există - încă - o puternică incompatibilitate între, pe de o parte, faptul ca demnitarul cu cea mai înaltă funcție în sistemul de educație era un agramat lamentabil și un incult irecuperabil și, pe de altă parte, lucrarea mea în slujba acreditării academice în domeniul meu de expertiză, filosofia. Am considerat că e o datorie pe care o am față de comunitatea mea profesională.
Dar acum, lucrurile au luat o întorsătura grotescă!
Atunci când demnitatea publică ocupată cândva de Spiru Haret îi revine unui universitar care este și rector, iar acesta suferă dramatice episoade de luptă infantilă cu gramatica de bază a limbii române și ar trebui, mai degrabă, să "pună mâna" pe o carte elementară de sintaxă și de semantică a frazei, decât să gestioneze o reponsabilitate uriașă pentru copiii și viitorul acestei țări, ... ei bine! în astfel de circumstanțe, prezența mea în continuare în consilii ale ministerului ar dăuna mult propriei mele sănătăți sufletești.
Din păcate sau, cine știe, poate din fericire, constat că nu mai sunt contemporan cu propria mea epocă sau cu timpul vieții mele! Este momentul să ma retrag în liniște și să "îmi cultiv propria grădină” (Voltaire).
Fără speranță, dar împăcat cu mine însumi,
Mircea Dumitru
45 de rectori de universități din întreaga ţară și-au exprimat duminică susţinerea pentru nominalizarea rectorului Valentin Popa ca ministru al Educaţiei Naţionale, afirmând că acesta este "un cadru didactic şi cercetător de prestigiu". Semnatarii scrisorii nu spun și în raport cu cine îl susțin pe rectorul de la Suceava, pentru că nominalizarea sa la Educație nu a fost contestată oficial de nicio autoritate, doar au devenit virale înregistrări cu Valentin Popa, care dovedesc că acesta a pierdut bătălia cu limba română.
"Cu o experienţă de peste 25 de ani în educaţie, domnul profesor Valentin Popa a parcurs toate etapele carierei academice, afirmându-se ca un cadru didactic şi cercetător de prestigiu în domeniul său de activitate. Activitatea managerială a domniei sale a debutat în anul 2004, fiind încununată prin alegerea ca rector al Universităţii 'Ştefan cel Mare' din Suceava, dar şi ca preşedinte al consorţiului 'Academica Plus', care reuneşte 11 universităţi din România", se arată în scrisoarea deschisă. Potrivit semnatarilor, Valentin Popa a reuşit transformarea Universităţii "Ştefan cel Mare", care oferă "un climat potrivit pentru performanţă în dezvoltarea profesională".
Regăsit pe lista rectorilor susținători, Ioan Aurel Pop, rectorul Universității de la Cluj, Babeș Bolyai, neagă că ar fi semnat documentul lansat în sprijinul numirii la Educație a rectorului de la Suceava.
„Eu mai am câteva luni şi o să ies la pensie, nu vreau să mă implic în aşa ceva. Nu l-am susţinut şi nu-l voi susţine pe domnul Popa. Lucrez în învăţământ şi mă deranjează la culme măgăriile astea. Dacă vor continua aşa, va fi dezastru. În direcţia aia ne îndreptăm cu tot ce face PSD. N-am semnat şi nici nu se punea problema să o fac, eu nu-l susţin pe domnul Popa. Nici n-am auzit până acum că ar apărea numele meu pe lista susţinătorilor săi, mi se pare ciudat”, a declarat Pop pentru „Adevărul”.
