Pe aceeași temă
Reamintim că vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care fusese delegat de Liviu Dragnea să conducă lucrările camerei inferioare a Parlamentului pe perioada concediului medical, a sesizat vineri Curtea Constituțională cu privire la un conflict instituțional între Înalta Curte de Casație și Justiție ți Parlament pe tema completurilor specializate în corupţie.
„Doresc să vă spun cu certitudine şi fără nicio umbră de rezervă că ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei (judecători - n.r.). Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională”, a declarat Cristina Tarcea luni seară, la Realitatea TV.
Ea a adăugat că se aştepta să fie sesizată CCR cu privire la un conflict între Parlament şi ÎCCJ pe această temă.
„Eu am intuit de la sfârşitul anului trecut că va urma un atac şi pe completurile de trei (judecători - n.r.). Pe mine nu mă surprinde conflictul care ni s-a comunicat astăzi, mă aşteptam la el. Mă mir chiar de ce a întârziat atât de mult, dar atacul iniţial a plecat pe completurile de trei la modul general şi, probabil, le-a mai trebuit un pic de timp ca să realizeze că de fapt completurile de trei sunt legal constituite, dar au probleme anumite completuri de trei judecători”, a afirmat şefa Înaltei Curţi.
Tarcea a mai arătat că sesizarea la CCR vizează toate completurile de trei judecători în perioada 2003-2019, „deci îi ajută pe toţi cei care au fost judecaţi de un complet de trei judecători”.
„Putem vorbi de incidenţa deciziei Curţii Constituţionale pe conflictul privind completurile de trei judecători în toate cauzele în care s-a pronunţat un complet de trei judecători. Deci, nu vizează o persoană, două, trei, ci toate persoanele judecate de completuri de trei judecători. Trebuie să facem o distincţie. Nu este vorba de orice fel de complet de trei judecători, este vorba de un anume complet, de complet specializat pe judecata infracţiunilor de corupţie”, a explicat preşedinta ÎCCJ.
OUG pentru anularea deciziilor definitive ale completurilord de 5 este neconstituțională
Președinta instanței supreme a anunțat că Ministerul Justiției a cerut ÎCCJ un punct de vedere privind o OUG pe completurile de 5 judecători, Înalta Curte transmițând luni instituției conduse de Tudorel Toader că un asemenea act normativ e neconstituțional.
"Acum în cea ce privește OUG, vreau să vă spun faptul că am primit o adresă, joia trecută, în care ni se cerea un punct de vedere cât de curând posibil cu privire la posibilitatea emiterii unei OUG pe completele de 5, prin care să se pună termenele de a ataca cu contestație în anulare toate hotărârile definitive pronunțate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Am trimis un punct de vedere Ministerului de Justiție chiar astăzi, în care l-am încunoștințat că din punctul nostru de vedere o asemenea OUG este neconstituțională", a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV, conform Mediafax.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat punctul de vedere transmis către ministerul Justiției.
"Și de ce? Pentru că prin decizia în care CCR a constatat conflictul de la 2014, deși Guvernul a pretins să se ia măsuri de soluționare a conflictului cu începere de la nu a acceptat această cerere. CCR a făcut distincția pentru cauzele aflate pe rol și cauzele viitoare. Iar în ceea ce privește cauzele aflate pe rol CCR în termen lipsiți de echivoc, dacă îmi aduc bine aminte era vorba de paragrafele 195-197 a arătat că doar deciziile care mai sunt în termenul de declarare a contestație în anulare pot fi atacate prin contestație în anulare. Prin urmare iarăși este important de subliniat faptul că întotdeauna prin decizia care se constată un conflict de constituționalitate de regulă CCR spune ce sarcină are parte implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situația dosarelor soluționate în anul 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat și o să mai repet că o mare de avocați competenți, o mare de judecători competenți nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018 și s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta curte sunt compuse nelegal", a mai spus Cristina Tarcea.
