Pe aceeași temă
Parlamentarii europeni au anunțat că în ultima sesiune plenară a actualei legislaturi vor lua din nou în discuție situația statului de drept din România. Propunerea a aparținut popularilor europeni, dar a fost agreată de toate formațiunile politice din PE.
„Din păcate, pe măsură ce săptămânile trec, situația statului de drept din România se înrăutățește. Ultima campanie contra candidatului PE la conducerea Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, este inacceptabilă pentru un stat membru al UE și instituțiile europene nu trebuie să se lase șantajate de autoritățile romane”, se arată în comunicatul de presă al PPE.
„Pozitia Parlamentului, bazata pe audierile tuturor candidatilor pentru functia de procuror-sef european, este clara: Laura Codruta Kovesi trebuie sa ocupe functia. Este capabila, competenta si independenta, atribute perfecte ale cuiva care trebuie sa conduca o asemenea structura.
Experienta ei dovedeste ca e capabila sa lupte impotriva coruptiei si criminalitatii. Nu trebuie sa lasam campania dusa de autoritatile romane sa impiedice institutiile europene in a-si alege cel mai bun candidat”, spune Inge Grable, șefa Comisiei de Control Bugetar (CONT):
12 state, pe langa UE, au trimis o scrisoare in care denunta modificarile aduse la Codul Penal si slabirea luptei anticoruptie, aminteste Grupul Popularilor Europeni.
Roberta Metsola, din Comisia LIBE, a sintetizat: "In ultimele luni, PE a cerut autoritatilor romane sa respecte valorile europene si statul de drept. PE trebuie sa tina cont de numeroasele cazuri in care statul de drept a fost incalcat in Romania si sa puna presiune pe autoritatile romane".
Astfel, statul de drept din Romania va fi saptamana viitoare pe agenda ultimei sesiuni a Parlamentului European de la Strasbourg, care incepe luni si se incheie joi.
Decizia a fost luata, joi, la Conferinta presedintilor, la cererea PPE si va presupune o dezbatere, dar nu si o rezolutie.
Anuntul a fost facut initial de europarlamentarul roman Cristian Preda, membru al PPE, pe contul de Facebook, luni dimineata, care spunea ca dezbaterea si votul pentru o eventuala rezolutie vor fi in cadrul ultimei sesiuni din actuala legislatura, care va avea loc la Strasbourg intre 15 si 18 aprilie.
Perceptia asupra regimului politic de la Bucuresti s-a degradat constant in ultimele luni, in contextul intentiilor Guvernului PSD/ALDE de a modifica prin ordonante Legile Justitiei si Codurile Penale, precum si al campaniei de denigrare si lobby, prin care puterea politica a incercat sa o impiedice pe Laura Codruta Kovesi sa ajunga procuror-sef european.
Atat Comisia Europeana, cat si Parlamentul European au avut pozitii publice transante, prin care au solicitat direct guvernului condus de Viorica Dancila sa inceteze actiunile contra statului de drept.
Raspunsurile autoritatilor romane nu au fost insa satisfacatoare nici in chestiunea OUG pe Justitie si nici in ceea ce priveste atitudinea fata de "cazul" Kovesi.
Situatia din Romania l-a determinat pe liderul Grupului Popularilor Europeni, care este si candidatul PPE la presedintia Comisiei Europene, sa propuna un nou mecanism de sanctiune a tarilor care se abat de la normele statului de drept.
Astfel, Manfred Weber a propus un mecanism nou si independent politic - pe care l-a explicat intr-un interviu acordat Ziare.com - cu sanctiuni serioase - taierea fondurilor europene e una dintre ele - atunci cand un guvern national indeparteaza tara de la drumul democratic.
La mijlocul lunii noiembrie, Parlamentul European a adoptat, la capatul unui an in care autoritatile de la Bucuresti au primit mai multe avertismente internationale sa opreasca modificarile aduse legislatiei din Justitie, o rezolutie extrem de critica privind respectarea statului de drept in Romania.
Votul a fost covarsitor: 473 de eurodeputati au votat pentru, 151 impotriva si au fost si 40 de abtineri.
