Pe aceeași temă
Intenții de vot:
PNL 33%
PSD 30 %
USR PLUS 17 %
Pro România 7 %
UDMR 5 %
PMP 3 %
Alţii 5 %
• Deşi conduce, PNL nu a mai crescut în ultimele săptămâni, iar proporţia votanţilor care spun că merg la vot „sigur” sau „foarte sigur” e mai mică la PNL decât la PSD şi USR.
• PSD a crescut spre finalul campaniei, dar în comparaţie cu PNL şi USR PLUS are mai mulţi votanţi potenţiali peste 65 de ani care cred că riscul de contaminare epidemică în secţie e „foarte mare” şi probabil că o parte dintre ei vor prefera să stea acasă.
• Dacă se păstrează configuraţia de mai sus, viitoarea formulă guvernamentală se anunţă dificilă. O alianţă PNL cu USR PLUS are nevoie de parteneri suplimentari şi, oricum, deschide un teritoriu de colaborare complet necunoscut şi imprevizibil.
Factori care vor influenţa votul
• Sentimentul vieţii. Românii nu simt că situaţia lor economică se îmbunătăţeşte. Când o compară cu anul trecut numai 9% spun că e mai bună, iar 90% spun că e neschimbată sau mai proastă. • Aşteptările economice sunt descurajante: 83% au impresia că preţurile cresc întruna, iar circa două treimi (61%) cred că peste un an vor trăi cam la fel sau mai rău decât acum:
Se aşteaptă ca la anul să trăiască:
Mai bine (optimişti) 36%
Mai rău (pesimişti) 37%
Cam la fel (nesiguri) 24%
Vedem mai jos influenţa aşteptărilor asupra opţiunilor de vot pentru principalele partide:
„Optimiştii” înclină mai mult spre PNL şi USR PLUS, în timp ce „Pesimiştii” înclină în proporţie mai mare spre PSD.
Numai aproximativ o treime din „Optimişti” (36%) îşi leagă speranţele de PSD. Înseamnă că dacă creşte pesimismul, creşte şi PSD, iar dacă oamenii devin mai optimişti, PNL şi USR PLUS îşi vor mări baza de susţinători.
• Venitul mediu pe gospodărie va influenţa votul. În regiunile de dezvoltare cu venit pe gospodărie peste mediană în T2 ’20 (Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti Ilfov) alegătorii se orientează spre PNL şi USR PLUS. În regiunile cu venitul sub mediană (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest) preferinţele se îndreaptă mai mult spre PSD şi Pro România. Venitul median în T2 a fost 4.738 Lei (calculat pe baza datelor INS) 3
• Marile îngrijorări ale momentului – virusul, locurile de muncă, restricţiile afectează uşor diferit electoratele principalelor partide:
Variaţiile de intensitate a îngrijorărilor reflectă diferenţele demografice ale electoratelor şi efectele retoricii partidelor asupra alegătorilor proprii. De exemplu, susţinătorii PSD par mai puţin preocupaţi de virus, iar votanţii USR sunt mai relaxaţi în privinţa locurilor de muncă.
• Uzura liderilor. Crizele naţionale prelungite erodează liderii, chiar dacă se descurcă bine şi reuşesc să controleze situaţia cu pierderi minime în raport cu gravitatea circumstanţelor. Circa două treimi (68%) ar vrea ca după alegeri să fie alt Prim Ministru, iar despre Preşedintele Johannis 46% (mai puţin de jumătate) spun că face o treabă „bună” sau „foarte bună”.
Preferinţe pentru coaliţii de guvernare
Coaliţii potenţiale Sprijin popular, % Da Nu PNL cu USR PLUS 47 49 PNL, USR PLUS, UDMR 20 76 PSD cu Pro România 33 64 PSD, Pro România, UDMR 23 73
• Orice coaliţie care include UDMR pierde sprijin popular.
• O coaliţie PNL, USR PLUS nu porneşte cu un capital de sprijin public foarte confortabil.
Ce predicţii post-electorale sunt posibile
• Indiferent cine câştigă, viitorul guvern va fi o coaliţie dificilă cu o majoritate parlamentară fragilă.
• Aşteptările economice pesimiste sugerează că, probabil, oamenii vor consuma la anul mai puţin şi vor pune ceva de-o parte, iar economia va resimţi efectul consumului mai slab.
• Complianţa cu măsurile de protecţie epidemică sunt mai mari la peste jumătate din populaţie pentru care virusul e sursa principală de îngrijorare. La cealaltă jumătate predomină teama de restricţii şi de pierderea locului de muncă. Înseamnă că managementul raţional al restricţiilor şi asigurările împotriva şomajului pot stimula complianţa publică cu măsurile de protecţie sanitară.
• Accesul larg al populaţiei la vaccinul anti-Covid, stabilitatea politică şi creşterea economică prin investiţii productive care să creeze locuri de muncă ar putea îmbunătăţi semnificativ optimismul şi starea de spirit a populaţiei. Detalii tehnice Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 1.004 persoane în perioada 22-28 noiembrie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este ±3%. Prezenţa la vot ar putea ajunge la 40%. Sondajul a fost finanţat de IRSOP şi reprezintă exclusiv un serviciu de informare pentru presă şi publicul larg. IRSOP este un institut independent de cercetare şi consultanţă.
