Pe aceeași temă
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat vineri că a semnat și a transmis guvernului proiectul de lege de desființare a Secției speciale de anchetare a magistraților, precizând că actul normativ urmează să fie dezbătut în Parlament.
„SIIJ este un organ absolut ineficient, nu se poate ocupa de toate problemele din toate instanțele și parchetele din țară. Are în lucru aproape 6.000 de dosare. A avut o medie de trimitere în judecată de 2 rechizitorii pe an, foarte puțin, nici un rechizitoriu pe fapte de corupție. Nu ne putem închipui că deodată a dispărut corupția din rândul magistraților (…) Scopul SIIJ a fost de a pune presiune pe magistrații onești care au avut un cuvânt de spus față de modificările Legilor Justiției”, a subliniat Stelian Ion.
El a spus că avizul negativ dat joi de CSM în privința desființării Secției speciale este o dezamăgire.
Principalele declarații ale ministrului Justiției:
S-a dat un aviz negativ. Fac precizarea clară că avizul este consultativ
Am decis în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect de desființare a SIIJ
Desființarea Secției înseamnă o normalizare, e o promisiune făcută, un punct clar în programul de guvernare
Am ascultat toate argumentele, dar ele pot fi avute în vedere într-un alt context
În 2017, Florin Iordache propunerea un proiect de lege, cu doar 3 rânduri de motivare, dorea înființarea acestei secții
După ani de zile s-a dovedit că am avut dreptate că am avut dreptate când am criticat acel proiect
Există probleme punctuale și trebuie rezolvate. Dar existența acestei secții ar însemna acceptarea faptului că în rândul magistraților există o problemă generalizată de corupție, ceea ce nu e adevărat.
SIIJ este un organ absolut ineficient, nu se poate ocupa de toate problemele din toate instanțele și parchetele din țară. Are în lucru aproape 6.000 de dosare
A avut o medie de trimitere în judecată de 2 rechizitorii pe an, foarte puțin, nici un rechizitoriu pe fapte de corupție. Nu ne putem închipui că deodată a dispărut corupția din rândul magistraților
Este un bilanț negativ al SIIJ, ne putea demonstra în anii trecuți că e un organism eficient. Nu. 17 milioane de lei cheltuiți de la înființare cu rezultate foarte slabe
Nu au explicat de ce au renunțat la căi de atac în favoarea unor politicieni și magistrați
Au fost chestiuni legate de începerea urmăririi penale care nu au fost de acord cu modificările legilor justiției în perioada PSD
Scopul SIIJ a fost de a pune presiune pe magistrații onești care au avut un cuvânt de spus față de modificările Legilor Justiției
Am văzut chestiuni inimaginabile precum tentativa de anchetare a unor înalți funcționari europeni, deși nu aveau competență
Am văzut magistrați din cadrul CSM chemați în scop de intimidare la SIIJ
S-a văzut că descinderile au fost făcute în scop de intimidare
Planul este foarte clar: proiectul va merge în Guvern, sper că se va adopta, va merge în Parlament și acolo se va da un vot
Unele garanții suplimentare pe care le solicită unii magistrați pentru protejarea independenței. Discuția se poartă în contextul în care a fost criticată masiv activitatea DNA
E un dezechilibru major în această discuție. Acum discutăm doar despre desființarea SIIJ. A fost o campanie susținută, incorectă față de DNA, cu exagerări masive care nu aduce nimic bun
Nu putem ajunge la concluzia că nu avem încredere în DNA. Eu am încredere în DNA. Dacă au existat probleme punctuale, ele vor fi rezolvate tot de justiție, de judecători
Eu susțin activitatea anti-corupție, dar și activitatea DIICOT
Avizul negativ al CSM reprezintă o dezamăgire
Nu am fost niciodată obtuz față de ideea protecției magistraților. Din partea membrilor CSM nu au venit propuneri concrete altele decât imunitățile suplimentare, cu care nu voi fi niciodată de acord
Magistrații au deja un fel de imunitate, referitoare la percheziții, arestări, rețineri, care nu pot fi făcute decât cu avizul CSM. A introduce acum alte imunități, în sensul ca nici măcar punerea în mișcare a acțiunii penale să nu se facă fără avizul Procurorului General, sau aviz CSM pentru trimiterile în judecată – sunt numite în public superimunități.
Astfel de propuneri nu fac bine nici măcar magistraților
Vom continua discuțiile și în Parlament pe găsirea unor garanții suplimentare. Dar aceste garanții nu pot fi propunerile inițiale din proiectul de lege
Sesiunea de întrebări și răspunsuri
Despre demisie: Mă așteptam la o discuție de un anumit nivel în CSM. Nivelul a fost coborât nu de mine, ci de anumiți membri. Mi s-a părut total nepotrivită atitudinea în acest dialog din partea câtorva, puțini membri în CSM. Ideea demisiei e exclusă, nu există nici un motiv.
Bugetul Ministerul Justiției e comparabil cu cel de anul trecut, avem chiar puțin mai mult la credite de angajament. La credite bugetare vom fi la același nivel. Sigur, mi-aș dori mai mult, am avut negocieri cu ministrul Finanțelor, a înțeles necesitatea de a nu elimina anumite componente salariale și am primit un răspuns pozitiv. Justiția trebuie susținută, nu doar din vorbe, ci cu bugetele necesare.
Toată țara face un efort în privința bugetului. Voi discuta punctual în perioada viitoare aspecte legate de buget.
Despre valul de pensionări după declarațiile sale: Pensionările sunt un element de îngrijorare și sunt multiple cauze. Am spus că nu există nici un proiect pentru creșterea vârstei de pensionare. Legea de acum încurajează pensionarea la o vârstă mică, dar sunt și cauze legate de încărcarea magistraților cu multe dosare. Îmi propun să găsesc soluții pentru a-i determina să rămână, contează enorm experiența acumulată.
Despre fugarii din Italia: Am trimis solicitări repetate pentru o discuție bilaterală. Au intervenit modificări în guvernul italian, aștept răspuns din partea omologului italian. de curând a fost adoptată în Italia o lege care reglementează o chestiune colaterală subiectului. S-a creat o rețetă pentru unii fugari bazată pe obținerea unui statut de rezident. Acum, legea noua adoptată în Italia pe 5 februarie prevede o condiție obligatorie, de ședere de minimum 5 ani în Italia pentru ca respectiva persoană să poată cere executarea pedepselor în Italia. Au existat solicitări pe cale diplomatică și înaintea mandatului meu.
Să condiționezi desființarea SIIJ de alte elemente nu e tocmai normal. De aceea calendarul e cel anunțat pentru legile mari ale Justiției: până la finalul lunii aprilie vor fi trimise în Parlament. Până pe 21 februarie primim încă la MJ propuneri în acest sens
În afară de super-imunitățile venite de la CSM, nu a mai venit nici o propunere de la CSM privind garanțiile de la CSM
Despre violențele împotriva copiilor: Este cutremurător ce vedem uneori în jurul nostru, cei care au copii sunt șocați. Există un fenomen de violență și abuzuri. Există o preocupare foarte pregnantă pe acest subiect. trebuie să luăm anumite măsuri. Împreună cu MAI și alte instituții trebuie să existe un set de măsuri care să protejeze. După ce avem legi îmbunătățite, să protejeze aceste categorii vulnerabile. Avem discuții pe constituirea unui grup de lucru. Uneori e vorba de carențe legislative, alteori carențe instituționale. Trebuie lucrat pe ambele planuri, inclusiv pe planul de aplicare a legii.
Q: Să înțelegem că membrii CSM nu au încredere în judecători, din moment ce cer noi garanții?
Stelian Ion: Ar fi nepotrivit să analizez ce spune CSM. Cred că ideea exprimată, în sensul în care nu putem avea încredere în DNA, e inacceptabilă. Soluția e a unui dialog mai așezat, fără elemente de nivel personal. Semnalul unui aviz negativ pe desființarea SIIJ e negativ, de neîncredere față de DNA.
Q: Avocatul Alinei Bica a anunțat că o instanță din Bari a respins predarea în România. E definitivă sentința?
Stelian Ion: Procedura e reglementată de legea 302/2004, un mandat european de arestare, emis pentru executarea unui pedepse de 4 ani cu închisoare. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România. Nu am date cu privire la rămânerea definitivă a acelei sentințe din Italia.
Q: Renunțați la ideea de preluare a Poliției judiciare de către parchete?
Stelian Ion: Nu renunț, trebuie să găsim la o soluție. Știu că va naște discuții față de alte instituții. E prinsă în programul de guvernare și cred că e corectă. Procurorii au nevoie de sprijin în dosarele penale, de polițiști care să nu aibă alte subordonări
Q: Cum calificați filarea unor procurori?
Stelian Ion: Organele de anchetă trebuie să își facă datoria, să investigheze dacă filajele se produc în baza unui temei legal. Trebuie sancțiuni foarte ferme dacă nu sunt făcute în cadrul legal. Nu e admisibil ca în afara cadrului legal procurori și judecători să fie urmărit. Ține de protejarea drepturilor omului. Dacă e vorba despre magistrați, e cu atât mai grav.
Q: La ce variante de garanții pentru magistrați vă gândiți?
Stelian Ion: Vom face discuții. Când voi avea un rezultat clar, îl voi face cunoscut.
