Pe aceeași temă
Traian Băsescu a atacat virulent mai multe instituții din justiție pe care altădată le considera garanții ale statului de drept și pe care le-a lăudat de nenumărate ori în cei 10 ani cât a fost președinte al României. Și-a făcut un titlu de glorie din funcționarea acestora, dar acum le acuză că ar abuza de puterile oferite de noile coduri penale. Presiune formidabilă, isterie, procurori care-și pun la cingătoare scalpurile victimelor, aceștia sunt termenii în care descrie fostul președinte ce se întâmplă în sistemul de justiție, la numai patru luni după ultimele declarații în care lăuda exact instituțiile pe care acum le acuză.
Octombrie 2013, după ce Ponta îi făcea pe Daniel Morar și Lucian Papici “procurori băsiști”, președintele amenința cu ruperea pactului (semnat la presiunea oficialilor occidentali, după suspendarea din 2012 a lui Băsescu). “S-au băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”. Independența Justiției s-a prăbușit ieri”.
Ianuarie 2014, Băsescu avertiza că atacurile politicienilor la adresa Justiției și împotriva deciziilor judecătorilor ne scot din criteriile de la Copenhaga și trimit România la nivelul anului 2000, din punct de vedere al încrederii îl Justiție. Era după marțea neagră din decembrie 2013 și vizita în România a Victoriei Nuland, adjunctul secretarului de stat american.
“În cazul în care majoritatea parlamentară recidivează şi continuă atacurile la statul de drept, România riscă să fie izolată pentru mult timp. Repet, suntem pe marginea prăpastiei şi dacă majoritatea parlamentară, în frunte cu Victor Ponta şi Crin Antonescu, vor continua atacurile la hotărârile judecătoreşti, la justiţie, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare… Aceasta este o îngrijorare pentru partenerii României. Îngrijorarea este maximă şi România este cu un picior deasupra prăpastie“, declara Traian Băsescu.
Septembrie 2014. În campania pentru prezidențiale (în care a susținut-o pe Elena Udrea), Băsescu folosea independența sistemului și DNA pentru a-I convinge pe români să voteze împotriva lui Victor Ponta:
”Alegerea unui candidat care dispreţuieşte statul de drept, care îşi are rădăcinile educaţionale în regimul trecut sau care are mentori venind din regimul trecut ar putea însemna o întoarcere în timp a României, o abandonare a luptei pentru curăţarea statului. Democraţia şi statul de drept nu sunt un bun definitiv câştigat în România. Tot ceea ce s-a câştigat, pas cu pas, se poate pierde în câteva săptămâni. Aceşti ticăloşi care ar întoarce România înapoi nu vor lucra nici cu armata, nici cu structurile de securitate, ci pur şi simplu cu forţa politică pe care o au în Parlament. Vor schimba legi, vor pune cătuşe DNA-ului, ca să nu le pună DNA-ul lor, vor pune ei cătuşe ÎCCJ în numele democraţiei, prin legi. Acesta este marele pericol pe care România îl are în faţă. Depinde de români dacă vor avea forţa să voteze un candidat care să nu facă drumul întors sau n-o vor avea şi atunci vor constata că este prea târziu”,
Iunie 2014. Băsescu a apărat Justiția chiar și atunci când fratele său, Mircea Băsescu, a fost arestat preventiv, iar el, șeful statului nu mai avea nevoie de voturi. În plin scandal Mircea Băsescu - Bercea Mondial, fostul președinte declara categoric: „Nu sunt dispus să cred decât în varianta justiţiei, nu în cea a fratelui meu. Nu pentru că nu cred în fratele meu, ci pentru că într-o societate democratică adevărul este cel al justiţiei ... În faţa justiţiei, indiferent cum ne cheamă, toţi suntem egali. Iar faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de răspundere ... Închei asigurându-vă că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-ţi apăra fratele aleg consolidarea justiţiei”.
20 decembrie 2014 : „Pot afirma că România a făcut progrese uriaşe din 2004 şi până acum. Progresele pe care le-a făcut România în justiţie nu sunt progrese care s-au datorat neapărat schimbării legilor. Progresele care s-au făcut pentru că procurorii şi judecătorii au simţit că sunt liberi, au simţit ca nu mai au o presiune pe ei în a adopta o soluţie sau alta; au simţit că oamenii politici nu mai sunt intangibili”
„Dragii mei, vreau să ştiţi că am fost conştient tot timpul că intervenţiile frecvente pe această temă, atacurile la instituţii care nu îşi făceau treaba, ca, de exemplu, Parlamentul, la începuturi atacuri la Înalta Curte, la CSM, sunt de natură să-mi aducă prejudicii. Dar am ştiut în acelaşi timp că dacă o să tac la Cotroceni şi o să privesc la lipsa de evoluţie, niciodată românii nu vor înţelege că aici este cheia evoluţiei noastre: justiţia, justiţia aplicabilă tuturor”
„Până când cele două mari partide, PSD şi PNL, nu vor fi convinse că asta este soluţia reală, iar acum fiind la putere majoritatea PSD, că asta este şansa României - justiţia independentă, dar şi binefăcută, desigur - până când ei vor internaliza acest lucru şi vor fi convinşi că ăsta-i drumul, încă mai avem riscul pasului înapoi în justiţie. Dar eu sunt extrem de încurajat de discursul lor de după 16 noiembrie. Liberalii au început ceva mai devreme, de prin aprilie. Dar acum a venit şi PSD-ul pe acelaşi discurs. Iată satisfacţia mea, după 10 ani de mandat: să auzi PSD-iştii bătrâni vorbind de stat de drept”.
Lucrurile s-au schimbat radical după urmărirea penală a Elenei Udrea, fostul președinte începând să preia acuzele acesteia la adresa binomului DNA –SRI.
8 februarie. În prima apariție publică de după părăsirea Palatului Cotroceni, Băsescu a avut o scurtă declarație neutră, la congresul PMP: „Apreciez delicateţea de a nu fi în sală. Sper să aibă condiţii corecte să se apere. Sper să îmi confirme încă o dată că este om cinstit”, a spus Băsescu despre Udrea.
25 februarie, la B1 TV, Băsescu declara că i se pare "excesiv" numărul mare de cereri de arestare pe numele Elenei Udrea. "Avem de-a face cu o presiune asupra procurorilor sa lupte impotriva coruptiei si parca incep sa se axeze prea mult pe denunturi. Langa denunt trebuie sa mai pui ceva si trebuie sa ai grija in acelasi timp sa nu-i lasi pe cei care au luat banii sa se puna de acord sa te trezesti cu declaratii care il incrimineaza pe ministru", a mai afirmat Traian Basescu, subliniind ca a citit sinteza dosarului Microsoft si "Elena Udrea nu era".
1 aprilie 2015 , Traian Basescu declara, într-o intervenție telefonică la B1 TV, că asistăm la „guantanamizarea ţării”. “La Guantanamo îi ţin până când spuneau ce voiau să audă ofiţerii CIA… De prea multe ori parchetele apelează la ideea te bag la beci până când spui ce a spus denunţătorul”, spune fostul șef de stat.
6 aprilie 2015: „Văd nişte efecte ale noului Cod Penal şi nişte excese ale procurorilor cu arestările preventive”
„Este un tip de justiţie care se face sub o presiune formidabilă. Gândiţi-vă la un om care a fost reţinut şi urmează să fie dus a doua zi la ÎCCJ pentru arestare. Ce se întâmplă automat? E primit cu un cortegiu de presă şi cu informaţiile toate date presei pentru ce e chemat omul. Deci, pregătirea reţinerii se face prin mijloace necinstite, e necinstit să faci aşa ceva unui om care e liber, nu e condamnat. Se stă 24 de ore, de regulă se ieşea cu cătuşele la mâini la emisiunea unui anumit realizator, un element de presiune formidabilă. Se duce la ÎCCJ, dar delaţiunile se răspândesc în presă şi judecătorul e în faţa opiniei publice. Cine a creat isteria în opinia publică? Procurorii care dau din dosare, avocaţii n-o fac”
„Au fost exemple şi în trecut de arestări abuzive, dar niciodată nu s-a acţionat cu oarecare salbăticie, procurorii să-şi pună scalpuri la cingătoare. (...)Eu le recomand tuturor celor care consideră că au fost arestaţi abuziv să se adreseze CEDO. Acest proces de guantanamizare trebuie să înceteze”.
"Eu consideram la finalul mandatului, fără să apară acest spectacol al umilirii oamenilor, că există probleme care trebuie rezolvate pas cu pas. Ele sunt în interiorul structurii. Una din ele e că atunci când a fost criza de judecatori, foarte multi procurori s-au transformat în judecători. Au dat examene. (...) Plecând de la această realitate, prea mulţi procurori trecuţi în calitatea de judecători, foarte mulţi inculpaţi se trezesc în faţă tot cu un procuror, deşi are robă de judecător. E destul de răspândită",
"O altă problemă e legată de foştii ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Pâna în 2004, serviciile au considerat, ca de altfel şi aceşti magistrati, că pot să încalce Constituţia din 1991 Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, acesti oameni, de teama să nu se afle că au încălcat Constituţia din 1991, sunt şantajabili. Ştiţi care e motivul pentru care am cerut sa se scoata cele 3 milioane de dosare ale fostei Securităţi? Pentru că ele erau folosite de unii din SRI să şantajeze. Ei, cei care au fost acoperiti funcţionează în continuare. (...) Deci asta e o alta problema, pentru că cel care l-a avut pe acoperitul din Justitie poate primi telefon chiar de la ofiterul lui. Cum a fost în cazul lui Ponta dosarul Megapower. Ponta a scos doi din dosar, altul l-a graţiat Iliescu. Eu am atenţionat asupra acestui lucru, pentru ca sistemul să ştie că are aceste probleme", a mai spus fostul preşedinte Băsescu.
Despre Codruta Kovesi
4 aprilie 2013: „O aveţi pe Codruţa Kovesi, aţi avut-o şase ani, nu cred că a constatat cineva fraternizarea fostului procuror-general cu oameni urmăriţi penal sau intervenţii în dosare, chiar dacă eu îi reproşez nerezolvarea dosarului Revoluţiei”.
10 aprilie 2013: „A fost cunoscută opţiunea mea legată de Kovesi. Nu are nicio legătură cu vreo altă relaţie decât aprecierea pentru performanţă”.
20 decembrie 2014: „Codruţa, la Sibiu, nu avea foarte multe dosare, dar a avut 100% rată de succes. M-am uitat şi că este femeie şi cum eu am treaba asta cu femeile să fie promovate, zic o aducem. Sigur, pe urmă şi Morar şi doamna Kovesi au trecut prin acele procese la Ministerul Justiţiei, dar au fost sugestii pe care le-am făcut şi care s-au dovedit reuşite”.
6 aprilie 2015: Traian Băsescu a fost întrebat de ce nu îi sună pe adjunctul șefului SRI, Florian Coldea, pe procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, sau pe președinta ÎCCJ, Livia Stanciu. Fostul președinte a răspuns cu o întrebare: "Pot să vă spun că din silă?".„Florian Coldea, Codruţa Covesi şi Livia Stanciu sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie. Nu-i sun din silă”.
Despre Livia Stanciu
6 aprilie 2015: Dacă în toate referirile de până acum Curtea Supremă se bucura de aprecierile fostului președinte, luni seara, Băsescu a atact inclusiv această instituție: “Am văzut și declarația doamnei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de la bilanțul DNA. Că vor fi un partener al DNA-ului. Zău? Zău? Nu vă supărați, ce șanse mai are un om care are aceste instituții pe el și se duce în faa judecătorului știind că doamna președinte a Înaltei Curți de Casație a spus <
Situația arestărilor preventive
Fostul președinte acuză numărul mare de arestări făcute de acordate de magistrați pe mandatele cerute de către DNA, dar statisticile arată că din totalul de 7.144 de arestați, în luna martie, doar 155 erau în cazuri instrumentate de procurorii anticorupție, potrivit datelor prezentate de Laura Codruța Kovesi.
Anul trecut au fost trimiși în judecată 178 de inculpați arestați preventiv în timpul cercetării (dintr-un număr total de 1.167 de inculpați trimiși în instanță), dintre care 149 (comparativ cu 118 în 2013) erau în arest în momentul trimiterii rechizitoriului la judecători. 29 dintre arestații preventiv (37 în 2013) au fost judecați în stare de libertate.
Anul trecut au fost achitate 136 de persoane, din care 6 au stat în arest preventiv. Cea mai lungă perioadă a fost petrecută după gratii de către Ioan Sârca Brad, în Dosarul Tascochim, unde prejudiciul acuzat de procurorii anticorupție ar fi fost de 4,5 milioane de euro (prin comercializarea de uleiuri și combustibili neaccizați) – 149 de zile, din septembrie 2006 și până în februarie 2007.
Nu a existat niciun caz de arestat preventiv în timpul cercetării care să nu fie trimis în judecată.
În primele trei luni din acest an, magistrații au emis mandate de arestare preventivă pe numele a 72 de persoane cercetate de DNA.
Printre arestații preventiv din anul 2014 s-au numărat:
Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost arestat preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În același dosar au mai fost arestați deputatul PSD Ioan Adam și Andrei Hrebenciuc.
Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft
Mircea Băsescu, arestat preventiv pentru că ar fi luat mită de la Bercea Mondial.
Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, a fost arestat preventiv, pentru că, în timp ce era în arest la domiciliu, a luat legătura cu o altă persoană cercetată în dosarul său de corupţie.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu, a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie privind atribuirea preferenţială de contracte pe bani publici.
Emanoil Cătălin Bocăneanu, fost prefect al judeţului Galaţi, acuzat de abuz în serviciu.
Deputatul PNL Mircea Roşca, arestat preventiv pentru de trafic de influenţă după ce ar fi intervenit în favoarea unui văr al său şi a unui om de afaceri.
Fostul președinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, a fost arestat preventiv pentru luare de mită în formă continuată.
Fostul președinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, arestat pentru cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv şapte acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (două acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.
Radu Rușanu, fost președinte ASF, arestat în dosarul ASF- Carpatica.
