Pe aceeași temă
Oficiali americani sustin ca vicepresedintele SUA, Joe Biden, i-a comunicat presedintelui ucrainean Petro Porosenko faptul ca Washingtonul va trimite ajutoare Kievului. Concret, ar fi vorba despre drone de mici dimensiuni si vehicule blindate.
Daca informatia se va concretiza, reprezinta primul pas important facut de Occident – in special SUA – pentru sustinerea militara a Ucrainei in conflictul cu separatistii sustinuti de Moscova.
Potrivit unor oficiali americani citati de agentia Associated Press si preluati de ABC News, Biden l-a anuntat pe liderul de la Kiev intr-o convorbire telefonica, arata Ziare.com.
Drone si blindate pentru Kiev
Concret, ajutoarele militare americane implica sisteme de mici drone Raven, care pot fi lansate manual, precum si 30 de vehicule blindate speciale si 200 de blindate obisnuite.
De asemenea, printre echipamentele trimise de americani in Ucraina se mai numara statii radio si radare de contracarare a mortierelor. Toate ajutoarele trimise sunt neletale, iar dronele nu sunt inarmate.
Nu se stie exact numarul dronelor in cauza si costul vehiculelor blindate, insa echipamentele se ridica la suma de aproximativ 75 de milioane de dolari.
SUA si UE, atitudini opuse
Ajutorul militar pe care SUA il pregatesc pentru a fi livrat Ucrainei este un prim pas concret in incercarea de sustinere a Kievului intr-un conflict in care pare sa nu faca fata de unul singur.
Totusi, in ultimele luni a devenit din ce in ce mai evidenta diferenta de opinii pe cele doua maluri ale Oceanului Atlantic, privind tematica inarmarii Ucrainei. Daca Washingtonul se arata dispus si face pregatiri in acest sens, Uniunea Europeana continua sa respinga optiunea inarmarii Kievului, principalul artisan al acestei atitudini fiind Berlinul si cancelarul Angela Merkel.
Cel mai recent exemplu in acest sens a avut loc la finalul saptamanii trecute, in cadrul unei reuniuni a ministrilor de Externe din UE, cand sefii diplomatiilor europene s-au aratat rezervati in a aplica noi sanctiuni impotriva Moscovei.
Potrivit declaratiilor facute inaintea reuniunii din capitala Letoniei, Riga, sefii Diplomatiei europene pareau mai degraba preocupati de coborarea nivelului sanctiunilor adresate Moscovei, decat de cresterea lor in intensitate.
Astfel, ministrul britanic de externe Philip Hammond a vorbit despre posibilitatea unor noi sancțiuni doar în cazul unei “agresiuni majore” împotriva Ucrainei, unde armistițiul intrat în vigoare pe 15 februarie rămâne în continuare fragil, ambele tabere acuzându-se permanent de încălcarea încetării focului, în pofida continuării retragerii armamentului de pe linia frontului.
“Vom pregăti eventuale noi sancțiuni, care ar putea fi impuse rapid în cazul unei noi acțiuni ce ar merge în direcția unei agresiuni majore din partea părții ruse ori dacă obligațiile ce decurg din acordul de la Minsk nu sunt respectate”, a indicat la Varșovia șeful diplomației britanice Philip Hammond, potrivit AFP.
Și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, s-a referit mai mult la posibilitatea ridicării actualelor sancțiuni decât la instituirea unora noi.
“Sancțiunile nu vor fi ridicate în lipsa unei adevărate evoluții pe teren. Pe de altă parte, suntem în continuare pregătiți să sporim presiunea dacă va fi necesar”, a spus Mogherini înaintea reuniunii ministeriale de la Riga, ce are ca principal punct pe agendă criza ucraineană.
CITESTE SI:
