Pe aceeași temă
Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului de la Colectiv, a relatat la Digi 24 despre cazul unei tinere care a ajuns decedată la Institutul de Medicină Legală fără ca asupra ei să se fi făcut vreo operațiune de resuscitare, deși a ieșit din clubul incendiat cu activitate cardiacă, așa cum era consemnat pe EKG-ul aflat pe piept.
Tânîrul este convins că au fost oameni care au murit deși puteau fi salvați în acea seară.
„Acel EKG este făcut la ora 23:57. Nu este nicio explicație. Fata aia a fost lăsată să agonizeze o oră și jumătate cel puțin. Se poate ca între victimele lăsate pe caldarâm să mai fi fost persoane în viață, care au fost lăsate acolo”, a spus Adrian Albu.
El este unul din tinerii care au supraviețuit după incendiul de la Colectiv și care spune că a ajuns la spital cu mașina unui prieten, nicidecum cu o salvare, pentru că cel care trebuia să coordoneze acțiunea, Raed Arafat, vorbea la telefon.
„Pompierii au venit acolo și n-au lăsat doctorii să vină să-i ajute. Pentru că n-au știut, nu le-a spus nimeni. Coordonatorul avea treabă să vorbească la telefon. De-aia eu am ajuns cu mașina particulară la spital. De-aia mulți au ajuns așa”, a spus Adrian Albu.
„Știți, toată lumea spune: a fost un șoc, nimeni nu avea cum să știe ce să facă. Oamenii care sunt plătiți și sunt într-o funcție, pentru asta sunt plătiți: ei să fie primii care au sângele rece să spună: tu faci asta, tu faci asta, tu faci asta. Ca să nu se ajungă la oameni care nu sunt resuscitați, care pleacă pe jos la spital, care se dau jos din ambulanță și se urcă într-o mașină privată, cum a fost cazul meu, pentru că ambulanța stă”, a explicat Adrian Albu.
„Eu lucrez la o corporație care face exerciții de incendiu - pentru că suntem obligați - de câteva ori pe an și cred că știu ce înseamnă o evacuare în caz de incendiu. Intervenția care a fost făcută după evacuare în cel mai bun caz se poate numi „praf”. Pentru că nu s-a făcut o resuscitare, niciunul dintre răniții din seara aceea, care ulterior au murit, nu a primit o mască de oxigen, să le spună: ia și respiră, pentru că aerul pe care l-ai respirat până acum este infect și e plin de cianuri. Pur și simplu am fost urcați în ambulanțe, am fost duși la spital și asta a fost. Asta nu e intervenție în caz de urgență, deși, teoretic, ei sunt pregătiți, pentru asta fac exerciții”, a comentat Adrian Albu.
„Filmul care a apărut în ultimele zile este confirmarea a ceea ce spunem noi de trei ani și jumătate, de când ne-am revenit din come: faptul că în seara aceea, intervenția nu s-a făcut cum trebuie. Acea filmare pe care au făcut-o cei de la ISU sau DSU e puțin față de ce a fost seara acolo. Secvențele nici măcar nu sunt în ordine cronologică, ca să știți”, a spus Adrian Albu.
„Acum suntem pregătiți pentru că știm că autoritățile nu sunt în stare de nimic”
„Noi, populația, suntem acum pregătiți: știm că autoritățile nu sunt în stare de nimic. Atunci nu știam, acum știm, asta este diferența”, spune Adrian Albu.
„Nu s-a schimbat nimic. Oamenii sunt aceiași. Doamna primar este aceeași. Domnul Arafat este același”, a adăugat el.
S-au împlinit patru ani, miercuri, 30 octombrie 2019, de la incendiul care a luat 65 de vieţi şi a marcat o ţară întreagă. Locul în care funcţiona clubul Colectiv a fost loc de pelerinaj. Şeful statului, ambasadori, rude ale celor care au pierit şi supravieţuitori ai incendiului au aprins lumânări şi au adus flori pentru cei care nu mai sunt.
Comemorarea a fost urmată, seara, de un marş al tăcerii care, în ciuda frigului și a ploii, a pornit de la Piaţa Unirii şi s-a oprit în faţa Colectiv.
Pe o pancarta de mari dimensiuni se putea citi: #COLECTIV, „Capul lui Arafat vrem!” si „Arafat – demisia”.
Numele tuturor victimelor erau scrise pe o pânză albă. De asemenea, pe o pancartă era inscripționată o declarație a lui Raed Arafat din 2018: „Putem demonstra orice secunda ca interventia de la Colectiv era in parametri. Chiar peste parametrii care ar fi putut sa faca alte tari din jurul nostru”.
Și în alte orașe din țară, mii de oameni au comemorat tragedia Colectiv în toată țara, la patru ani de la data fatidică de 30 octombrie 2015 când 65 de oameni au murit în urma incendiului izbucnit în timpul spectacolului trupei Goodbye to Gravity.
În seara de 30 octombrie 2015, peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragicul eveniment petrecut la clubul Colectiv din Bucureşti, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, soldându-se cu numeroase persoane decedate şi rănite, arată o documentare Agerpres.
Tragedia din Colectiv a dezvăluit și incapacitatea sistemului medical de a gestiona asemenea evenimente, mulți dintre răniți murind din cauza infecțiilor din spitale.
În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.
Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv.
Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”. Mulți dintre ei, cu mașini private, nu cu ambulanțe.
Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. Nu înainte ca ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu să refuze ajutorul UE, spunând că spitalele românești au dotarea necesară.
În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64.
Printre victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity: basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.
Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.
Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia „să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”.
„Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta.
Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor. În aprilie 2016, judecătorii i-au dat acordul pentru a candida la un nou mandat, considerând că ”buna reputație” nu e condiție de admisibilitate a candidaturii.
A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.
Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.
Libertatea: Filmul primelor minute ale intervenției salvatorilor la Colectiv arată amatorismul ISU
Un subofițer ajuns cu primul echipaj ISU la locul tragediei de la Colectiv a filmat intervenția pompierilor. Filmul de 21 de minute, făcut public după 4 ani, denotă dezorganizare și lipsă de profesionalism
Explicația subofițerului ISU pentru întârzierea cu care a făcut publice imaginile cu primele minute de intervenție ale pompierilor este că oficial nu s-a dorit ca acest film să fie cunoscut de opinia publică, scrie ziarul Libertatea care a publicat filmul.
„În imaginile filmate de Departamentul de Informare și Relații Publice al ISU se vedea altceva decât versiunea care fusese comunicată oamenilor, anume că intervenția de salvare a vieților a fost impecabilă, aceste imagini nu au fost făcute publice niciodată”, spune subofițerul de pompieri.
Potrivit Libertatea, filmul, care arată dezorganizare, nervi și improvizații, nu a fost predat procurorilor care anchetează cazul și nici Corpului de control al premierului Dacian Cioloș, care a făcut un raport.
Filmul are 20 de minute și 40 de secunde surprinde începutul intervenției, când sunt scoși din club răniții, unii purtați pe brațe de angajați ISU și cei care au scăpat fără să fie răniți sau sunt duși pe paleți spre ambulanțe. Se văd și trupurile unora dintre cei care au murit atunci, întinse pe jos.
ATENTIE IMAGINI CU PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL
La un moment dat este surprins Orlando Șchiopu, prim-adjunct la ISU București-Ilfov atunci, acum șef plin al instituției, care cedează nervos și înjură, cu referire la morții de acolo.
„După ce s-a realizat ce conțin, filmările colegului meu nu au fost văzute decât de către un grup mic de ofițeri superiori, nu au fost folosite nici la analizele interne, nu au fost date Corpului de Control al Guvernului Cioloș și nici procurorilor”, spune un pompier sub protecția anonimatului.
Gabriel Oprea, primarul Cristian Popescu Piedone, Raed Arafat și primarul de atunci al Capitalei, Ștefănel Dan Marin, azi vicepreședinte PMP, sunt filmați când sosesc la fața locului, aproape de intrarea în club, unde se vede felul în care salvatorii se comportă „absolut dezorganizat”, chiar după mărturiile unora dintre ei.
Când șefii ISU au văzut filmul oficial, ei s-au îngrozit pentru că arăta altceva decât Oprea, Arafat, Banicioiu și ceilalți șefi declaraseră. Așa că au ascuns filmul, scrie Libertatea.
Dosarul Colectiv bate pasul pe loc
Parchetul General a extins ancheta în dosarul Colectiv în iunie 2018 şi de atunci investighează modul în care autorităţile au intervenit şi au îngrijit victimele imediat după tragedie. Ancheta a fost extinsă în ura plângerilor penale depuse de părinţi şi victime.
„Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a spus Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.
Incendiul din clubul Colectiv, izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015, a durat, potrivit datelor oficiale, 153 de secunde. În tragedia care zguduit România şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din ţară şi din străinătate, iar alte 146 au fost rănite.
Separat de ancheta rămasă la Parchetul General, procesul în derulare la Tribunalul București se judecă tot în prima instanță.
