Pe aceeași temă
“Moneda unica europeana ramane intr-o criza a datoriilor. In vremuri deflationiste, situatia necesita o solutie inedita: onestitate”, noteaza publicatia britanica The Guardian. Europa este vizata de o dezbatere intensa in contextul apropierii alegerilor parlamentare anticipate din Grecia, scrutin ce ar putea aduce la putere formatiunea de stanga radicala Syriza, declarata anti-austeritate.
Editorialul The Guardian, publicat in editia online, in 5 ianuarie:
“Singurul lucru cert despre datorii, asa cum a aratat Keynes (John Keynes, economist britanic – n.r.) cu privire la reparatiile impuse Germaniei la Versailles, este ca nu vor fi achitate. A avut dreptate, bineinteles, iar lumea urmeaza sa afle costurile catastrofice ce rezulta din obligatia ca o tara sa plateasca ceea ce nu poate fi platit. O paralela poate fi facuta fata de obligatiile impuse economiilor mediteraneene de creditorii eurozonei, in special Germania. Alegerile legislative anticipate din 25 ianuarie din Grecia, provocate de esecul premierului elen in a-si asigura sprijinul pentru varianta sa de presedinte, reprezinta doar primul din cele cateva momente critice din 2015, cand nesustenabilul ar putea inceta sa mai fie sustinut. In toamna, va veni randul Portugaliei si apoi al Spaniei sa supuna testului electoral achizitia de statut financiar respectabil prin austeritate nesfarsita.
Toti cei care au vrut supravietuirea monedei unice – fapt remarcabil ce include nu doar majoritatea guvernelor din eurozona, dar si cei mai multi dintre cetatenii in cauza – ar trebui sa fie dornici sa pastreze deschis orice curs posibil in aceste ape tulburi. Dar in loc sa dea un semnal de flexibilitate, Berlinul posteaza o atitudine rigida, dupa cum arata publicatia Der Spiegel, conform careia Cancelarul Angela Merkel si ministrul sau de Finante Wolfgang Schäuble “nu se mai tem” de iesirea Greciei din clubul Euro. Chiar daca Merkel ii avertizeaza pe greci cu privire la politica anti-austeritate a stangistilor din formatiunea Syriza, faptul in sine semnaleaza o pozitie mai dura. Declaratiile oficialilor cu privire la asteptarile privind decizia Greciei de a ramane in zona Euro si de a-si plati datoriile nu atenueaza modificarile aparute: Berlinul cocheteaza in mod semi-public cu o idee care, cu putin timp in urma, era de negandit.
Sunt cateva motive tehnice pentru care Germania se simte azi mai dezinhibata. Atunci cand criza a lovit, planurile de salvare financiara au trebuit sa fie incropite in sistem de urgenta; astazi fondul european de stabilitate ar fi pregatit pentru noi turbulente economice. Si desi nu este destul de mare incat sa salveze un datornic mai mare, precum Italia, institutiile oficiale detin astazi atat de multe obligatiuni incat presiunile pietelor nu mai sunt cele din 2010-2011. Mai importanta este promisiunea din 2012 lui Mario Draghi (presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) – n.r.), conform careia institutia pe care o conduce va face intotdeauna “tot ce trebuie” in vremuri de criza. Decodata, declaratia inseamna ca BCE ar pastra ridicata circulatia monetara necesara mentinerii in activitate a bancilor si a guvernelor in criza de lichiditati – o arma cu puteri nelimitate, in teorie.
In practica, BCE e constransa – un animal tehnocrat incercand in mod nefericit sa supravietuieasca intr-o lume politica. Cu ani intarziere, institutia pregateste de abia acum un program adecvat de relaxare cantitativa, in timp ce un continent intreg se indreapta spre deflatie. Cat de greu va fi pentru BCE sa activeze arsenalul de urgenta nu impotriva unei amenintari cu deflatia ce afecteaza Europa ca un intreg, ci pentru a salva presupus ineficientele state din sudul continentului?
Potentialul de flexibilitate aratat de Frankfurt (oras german in care se afla sediul BCE – n.r.) a fost intotdeauna, drept vorbind, unul dintre cele trei puncte esentiale intr-o mare intelegere nedeclarata, celelalte fiind indulgenta nordului si asimilarea politicilor de austeritate din partea sudului. Dar dupa ani intregi cu acest mix, economia stagneaza. Nordul nu vede plata datoriilor intr-un timp scurt si un numar foarte mare de cetateni din sud este condamnat la inertie. Rabdarea este consumata rapid de ambele parti. Euro nu se mai confrunta cu o furtuna financiara trecatoare, ci cu forta democratiei europene.
Calea de iesire din multe crize ale datoriilor a fost inflatia care inghitea obligatiile, dar acest lucru nu se va intampla in aceste vremuri caracterizate prin deflatie. Ceva inedit este necesat – onestitatea. Daca Europa vrea sa isi salveze nu doar moneda, dar si economia, trebuie sa accepte in primul rand delegarea autoritatii explicite catre Banca Centrala Europeana, pentru ca aceasta sa faca tot ce e necesar, iar apoi sa negocieze o noua si substantiala reducere in privina obligatiilor datoriilor sudului la un nivel demonstrat istoric ca poate fi sustenabil”, noteaza publicatia citata.
Apartententa la Euro, irevocabila
Apartententa unei tari la zona euro este “irevocabila”, a clarificat luni un purtator de cuvant al Comisiei Europene (CE). Reactia oficialului vine in contextul unei dezbateri intense privind posibila iesire a Greciei din zona monedei unice europene.
Duminica a aparut, pe surse, informatia conform careia cancelarul german Angela Merkel ar fi dispusa sa permita iesirea Atenei din zona euro, daca stanga radicala din aceasta tara va contesta masurile de austeritate impuse. Tot in 4 ianuarie, fluxurile de stiri au publicat declaratia lui Barry Eichengreen, economist la Universitatea California din SUA. Acesta considera ca o eventuala iesire a Greciei din zona euro ar avea efecte profunde asupra pietelor financiare, consecintele unei astfel de decizii fiind mai severe decat cele ale falimentului bancii Lehman Brothers din 2008, fapt ce a provocat criza financiara globala.
"Apartenenta la euro este irevocabila", a declarat Annika Breidthardt in cursul unei conferinte de presa, reamintind ca aceasta regula este inscrisa in Tratatul de la Lisabona, "articolul 140, paragraful 3", potrivit Hotnews.
"Nu vom intra in speculatii si scenarii ce risca sa fie interpretate intr-un context care nu este pus in discutie", a adaugat un alt purtator de cuvant, Margaritis Schinas.
Comisia Europeana a fost interogata cu privire la acest lucru in contextul informatiilor aparute sambata in saptamanalul german Der Spiegel, potrivit carora guvernul german considera inevitabila o iesire a Greciei din zona euro daca partidul Syriza (stanga radicala) castiga alegerile legislative elene din 25 ianuarie si decide sa abandoneze linia de rigoare bugetara si sa nu mai ramburseze datoria tarii.
Merkel, dispusa la exit-ul Greciei
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este dispusa sa permita iesirea Greciei din zona euro, daca stanga radicala din aceasta tara va contesta masurile de austeritate impuse Atenei, potrivit publicatiei Spiegel, care citeaza “surse apropiate Guvernului german”.
"Guvernul german considera aproape inevitabila iesirea (Greciei) din zona euro daca seful opozitiei Alexis Tsirpas (Syriza, stanga radicala) va conduce guvernul dupa alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii", afirma site-ul saptamanalului, citand "surse apropiate Guvernului german".
Angela Merkel si ministrul german de Finante Wolfgang Schauble si-au schimbat opiniile si "considera suportabila o iesire a (Greciei) din zona euro in urma unor progrese realizate dupa summitului crizei in 2012", noteaza Spiegel Online.
"Riscul contaminarii altor tari este limitat, deoarece Portugalia si Irlanda sunt considerate asanate. Pe de alta parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizeaza un mecanism de salvare solid, in timp ce Uniunea Bancara asigura securitatea institutiilor de credit", potrivit sursei citate.”
“Falimentul Lehman Brothers la patrat”
O eventuala iesire a Greciei din zona euro ar avea efecte profunde asupra pietelor financiare, sustine Barry Eichengreen, economist la Universitatea California. Acesta afirma ca eventualele consecinte ale unei astfel de decizii a Atenei ar putea fi mai severe decat cele ale falimentului bancii Lehman Brothers din 2008, fapt ce a provocat criza financiara globala.
Prezent sâmbătă la întâlnirea anuală a Asociaţiei Economice Americane, Barry Eichengreen a declarat că ieşirea Greciei din zona euro va determina investitorii să îşi retragă depozitele din băncile din Grecia, plasamentele în acţiunile companiilor se vor reduce, toate acestea culminând, probabil, într-o serie de măsuri stricte din partea autorităţilor elene pentru controlarea fluxurilor de capital.
Mai mult, efectele nu vor fi limitate doar la pieţele din Grecia, deoarece investitorii vor începe să facă speculaţii în privinţa următoarei ţări care ar putea părăsi zona euro.
"Pe termen scurt, ieşirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la pătrat", a avertizat Eichengreen.
Economistul american estimează că politicienii europeni îşi vor "înghiţi nodul din gât din nou" şi vor face compromisurile necesare pentru a menţine Grecia în uniunea monetară.
"Deşi păstrarea zonei euro în forma actuală va fi un demers costisitor, dificil şi dureros pentru politicieni, destrămarea acesteia va fi încă şi mai costisitoare şi dificilă", a spus Eichengreen.
Parisul ia pozitie
Presedintele francez Francois Hollande a afirmat luni ca grecii, care vor vota pentru un nou parlament la sfarsitul lunii, sunt "liberi sa isi aleaga destinul", insa a avertizat ca guvernul care va urma trebuie sa isi respecte angajamentele luate de Grecia in cadrul Uniunii Europene.
El a facut aceste declaratii la postul de radio France Inter, fiind intrebat cum comenteaza o posibila victoriei a stangii radicale Syriza in alegerile legislative din 25 ianuarie.
Parlamentul elen a anunţat săptămâna trecută dizolvarea sa şi organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, alegeri care ar putea fi câştigate de formaţiunea de extremă-stânga Syriza, care se opune continuării măsurilor de austeritate impuse de Troica internaţională (Comisia Europeană, BCE şi FMI) în schimbul unor împrumuturi de 240 de miliarde de euro.
CITESTE SI:
