Pe aceeași temă
Vinerea trecută, 100.000 de demonstranți pașnici au ieșit în stradă în mai multe orașe din țară, iar 450 de protestatari au avut nevoie de îngrijiri medicale după intervenția brutală a forțelor de ordine, calificată drept „inacceptabilă” de președintele Klaus Iohannis, scrie The Guardian, preluat de Hotnews.ro.
Încă de anul trecut, de când PSD a preluat puterea și a început modificarea legilor justiției și a codurilor penale, au avut loc constat prosteste. Modificarea legislației a fost criticată ca fiind un mare pas înapoi în ceea ce privește statul de drept, de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007.
Amplificând îngrijorările, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, recunoscută pentru lupta anticorupție, a fost concediată luna trecută.
Liderii grupului verzilor din Parlamentul European cer Comisiei Europene să declanșeze mecanismul privind statul de drept care este deja aplicat Poloniei și ar putea fi invocat și în cazul Ungariei (în cazul Poloniei a fost declanșată procedura care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot în UE, în baza articolului 7 din Tratatul UE, cea mai dură formă de sancționare a unui stat membru, utilizată pentru prima oară din cauza modificării legilor justiției de regimul de la Varșovia- n.red).
”Românii speră să fie ajutați de UE și cred că ar trebui să le oferim acest ajutor”, a spus, pentru The Guardian, Ska Keller, co-președintele german al grupului verzilor.
În vreme ce grupul nu dorește să repete ceea ce s-a întâmplat cu Polonia, vrea că oficialii Comisiei Europene să înceapă discuțiile cu Bucureștiul în ceea ce privește modificarea legilor justiției și continuarea luptei anti-corupție.
“Este o întreagă spirală a evenimentelor și am dori să începem de la bază, cu procedura cea mai simplă”, a spus ea.
România riscă să se confrunte cu un val de critici în condițiile în care se pregătește să preia președinția rotativă a UE, la începutul anului viitor.
Verzii sunt pe locul cinci ca pondere în Parlamentul European, având o influență limitată. Totuși, dezbaterea ar putea fi susținută de unii liberali și europarlamentari de centru-dreapta.
Monica Macovei, fost ministru al Justiției și membru al PE, grupul popularilor, a fost foarte vocală, făcând presiuni asupra Comisiei să adopte o atitudine mai dură.
Însă un astfel de demers ar avea o susținere redusă în rândul socialiștilor, care s-ar putea să fie reținuți în a critica partidul aliat din România.
“Este o problemă reală faptul că fiecare (grup-nr) încearcă să-și protejeze băieții cu probleme și nu iau o atitudine fermă, găsind mereu scuze”, a mai spus Keller.
Comisia nu a răspuns direct la apelul de a lansa negocieri cu Bucureștiul privind legile justiției și statul de drept.
”Comisia Europeană urmărește cu îngrijorare evoluția evenimentelor și acordă o mare importanță independenței sistemului judiciar și luptei împotriva corupției”, se arată într-o reacție a Comsiei. ”Protestele pașnice, așa cum știți, au sfârșit în violență, iar violența nu poate fi niciodată o soluție în politică”.
