Pe aceeași temă
Precizările au fost făcute duminică, la Târgul internaţional de universităţi - RIUF, în cadrul unei conferinţe despre studiile în Franţa ca experienţă interculturală, transmite Agerpres.
„În România, eu nu eram premiant, pentru că aveam oroare de învățământul românesc de dinainte de 1989. Cei care vă spun că era grozav mint sau nu știu ce spun. Era o închisoare școala românească. Aveam oroare de ea, iar în Franţa am simţit că înfloresc. Era o şcoală catolică, foarte strictă, foarte disciplinată. Însă am simţit, efectiv, că înfloresc, iar calităţile mele erau puse în valoare şi erau apreciate, ceea ce în România nu se întâmpla. Faptul că citeam filosofie, citeam istorie, că eram bun latinist era dintr-o dată un lucru pus în valoare", a precizat fostul ministru al Culturii într-o discuţie cu tineri interesaţi de studii universitare în străinătate.
Paleologu a opinat că nici după 1989 şcoala românească nu s-a schimbat din acest punct de vedere, deoarece nu este încurajată autonomia intelectuală, ci memorarea.
"Eu cred că nu s-a schimbat (şcoala românească - n.r.), pentru că am văzut la nepoatele mele că învăţau pe de rost aceleaşi comentarii pe care le-am învăţat şi eu pe de rost înainte de 1989. Mai e o problemă: cred că şcoala românească nu încurajează autonomia intelectuală. Nu te învaţă să gândeşti cu mintea proprie. Să nu confundăm autonomia cu subiectivismul, cu «Domnule, asta e părerea mea!». Nu! Argumenteaz-o! Nu vedeţi cât de greu le vine oamenilor să dialogheze în societatea românească? De unde vine asta? Din faptul că nu am învăţat în şcoală să argumentăm. După părerea mea, toate discuţiile despre educaţie sunt absolut sterile. Şi proiectul preşedintelui... Numai lucruri fără fond. Pentru că nimeni nu pune problema rostului învăţământului. La ce serveşte educaţia? Răspunsul este: să creeze persoane autonome. Autonome intelectual, moral, profesional. Autonomia este scopul educaţiei. Şi eu aş mai adăuga spiritul civic. La fel, absent cu desăvârşire din societatea românească", a menţionat el.