Pe aceeași temă
Toni Greblă a confirmat, marţi, pentru MEDIAFAX, că va fi prezent la şedinţa publică de miercuri a CCR, care va începe la ora 10.00.
"Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte", este singurul punct pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Curţii, publicată pe site-ul instituţiei.
Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.
Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.
Conform textului sesizării, premierul argumentează că instanţa supremă şi-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce priveşte completele de 5 judecători şi refuză intenţionat să aplice modificările legale.
Ce solicită guvernul:
-considerăm că neaplicarea de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa completelor de 5 judecători, a legii astfel cum a fost adoptată în Parlament, împreună cu refuzul explicit de a modifica configuraţia completelor în acord cu prevederile legale, reprezintă o depăşire de către instanţa supremă a atribuţiilor sale constituţionale prin arogarea unor atribuţii care revin Parlamentului, situaţie care este de natură să creeze un conflict juridic de natură constituţională.
-în practică, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit în februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, reţinând că persoanele enumerate acolo să fie considerate ca făcând parte "de drept" din compunerea completurilor de 5 judecători.
- în baza acestei interpretări a Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu februarie 2014, (dată cu vădită încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin “tragere la sorţi, în şedinţă publică” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” preşedintele ÎCCJ, vicepreşedinţii sau şefii de secţie.
-acest conflict de natură constituţională poate fi plasat/analizat pe două coordonate: în primul rând, şi cel mai evident, este vorba despre o înfrângere sistematică a voinţei legiuitorului şi chiar a Curţii Constituţionale, în al doilea rând, mai puţin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, înfrângerea garanţiilor constituţionale ale accesului liber la justiţie, care are vocaţie de drept, dar şi de principiu constituţional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.
-făcând totală abstracţie de dispoziţiile exprese ale legii, şi de competenţa sa astfel cum este circumscrisă de art 126 din Constituţie, ÎCCJ a procedat, în mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei “reguli” proprii, la stabilirea componenţei completelor de 5 judecători, pentru ca, prin ultima hotărâre a Colegiului de conducere să refuze explicit aplicarea imediată a noii legi, creând ea însăşi aşa zise norme tranzitorii care nu reprezintă altceva decât o consfinţire expresă a încălcării legii (Hotărârea din 89/04.09.2018)
-nici măcar după ce în februarie 2018 Curtea Constituţională a statuat asupra sensului constituţional al normei aplicabile în materie, Colegiul de conducere al ÎCCJ nu doar că nu şi-a corectat practica în urma dezlegării obligatorii cu privire la înţelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, în mod expres, să pună în aplicare şi noile prevederi legale, intrate în vigoare prin legea 207/2008.
-prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să continue încălcarea legii, contrar voinţei Parlamentului şi cu ignorarea jurisprudenţei instanţei constituţionale şi a celei europene, aşadar art 1. din Constituţie care consacră valorile fundamentale statului român, stat de drept bazat pe principiul separaţiei şi echilibrului puterior în stat", conform textului sesizării.
