Toți cei 5 judecători din completul ÎCCJ care judecă dosarul Dragnea trebuie trași la sorți

Redactia | 30.11.2018

CCR a publicat joi seară motivarea la decizia privitoare la constituirea completurilor de 5 judecători de la Curtea Supremă, contestată de premierul Viorica Dăncilă, care a sesizat CCR.

Pe aceeași temă

Sesizarea CCR a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat public că Curtea Supremă nu respectă noile legi ale Justiției în cazul constituirii completurilor de 5 judecători, din poziția de inculpat judecat de unul dintre completuri.

Curtea Constituțională critică Instanța Supremă pentru că a modificat, printr-un act administrativ, o lege, adoptată de parlament, ceea ce, în opinia CCR, denotă o opoziție sau chiar o contracarare a politicii legislative.

Critica apare în motivarea deciziei privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, în legătură cu modul în care trebuie constituite completurile de 5 judecători.

Conflictul durează din 2014.

CCR stabilise că, încă din 2014, ICCJ ar fi interpretat greşit legea şi a tras la sorţi doar 4 membri ai C5-urilor, în vreme ce ele erau conduse de un membru de drept, adică un judecător din conducerea ICCJ, precum preşedintele, vicepreşedintele sau şeful Secţiei penale.

Practic, CCR a desfiinţat practica ICCJ potrivit căreia C5-urile erau conduse de membri de drept, remarcă G4Media.ro.

Doi judecători, Livia Stanciu și Ștefan Minea, au făcut opinie separată în acest caz, de la pagina 87 a documentului făcut public joi seară de CCR.

"Instanța supremă, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat conținutul legii în privința modului de alegere a membrilor Completului de 5 judecători și, totodată, tot pe cale de interpretare, a refuzat aplicarea imediată a noii legi”, spune CCR.

”Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care de interpretare, a dat un alt conținut normelor de lege privind desemnarea desemnarea membrilor completurilor de 5 judecatori și a refuzat, în mod expres, să urmeze conținutul acestora", mai spune CCR.

„Sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet. Decizia se aplică în dosarele în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare, cât şi situaţiilor viitoare”, spune CCR în motivarea privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Curtea Supremă.

În motivare, CCR arată că toţi cei 5 judecători membri ai C5-urilor trebuie traşi la sorţi, nu doar locul ocupat de membrul de drept, aşa cum a decis judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de apel Bucureşti.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective”, a arătat CCR în motivare.

CCR spune că „întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare”.

„În situaţiile pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată”, cum este procesul liderului PSD Livi Dragnea, C5-ul care îl judecă în apel trebuie tras la sorţi în integralitate, adică toţi cei 5 judecători membri ai Completului. Aceste lucru se va întâmpla oricum la sfârşitul acestui an pentru 2019.

Situaţia este mai complicată „în situaţiile finalizate”, adică în cazul sentinţelor definitive pronunţate deja de C5-uri care au fost compus nelegal. Numai că CCR precizeză că aceste sentinţe pronunţate de completuri compuse nelegal pot fi atacate doar „în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare”.

Singura cale de atac extraordinară împotriva unei hotărâri definitive care se poate întemeia pe modul de constituire a completului este contestaţia în anulare, scrie sursa citată.

Potrivit art. 428 alin. (1) din Codul de procedură penală însă, contestaţia în anulare trebuie introdusă într-un termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii definitive a instanţei de apel. Prin urmare, doar condamnaţii definitiv ale căror motivări nu au fost redactate pot să introducă contestaţie în anulare. Este cazul fugarelor Elena Udrea şi Alina Bica. Ele au depus deja contestaţii în anulare împotriva sentinţelor prin care au fost condamnate la închisoare. Aceste contestaţii au termen pe 10 decembrie, însă ICCJ a anunţat deja că se va amâna întrucât se aşteaptă noile C5-uri ce vor fi trase la sorţi la sfârşitul anului pentru 2019.

Printre politicienii condamnaţi la închisoare de către completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi care nu au primit până acum motivarea deciziei se numără şi Danuţ Şova, fost ministru PSD al Transporturilor, condamnat definiti, în iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora pentru trafic de influenţă şi Constantin Niţă, fost ministru PSD al Energiei, condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22