Pe aceeași temă
Sub titlul ”Tudorel Toader, prietenul infractorilor, trebuie înlocuit cu un ministru al Justiției”; Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor face un calcul al despăgubirilor pe care ministrul Justiției intenționează să le acorde pușcăriașilor care au stat în condiții improprii, după marea eliberare în care, sub același pretext al condițiilor din închisori i-a făcut scăpați și pe marii corupți alături de criminali și violatori.
”Intenția ministrului Justiției de a ‘despăgubi’ infractorii aflați în penitenciare în perioada 2012-2017 are, pe lângă caracterul inoportun și imoral, o importantă influență bugetară, având în vedere numărul mare de foști deținuți care vor beneficia de cei 5-8 €/zi de detenție în condiții improprii.
Concret, la un rulaj total al deținuților estimat pentru perioada 2012 – 2017 de 92.000 de deținuți, aceștia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) și 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut).
În estimarea costului total am introdus o valoare mediană: nu toți deținuții beneficiari fiind în sistemul penitenciar pe întreaga durată de aplicare.
Astfel, suma maximă care ar putea fi obținută de 1 deținut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut).
Cheltuielile antamate de către ministrul Tudorel Toader pentru premierea infractorilor ar putea, în schimb, să fie folosite la construcția a 1.500 de școli cu 8 săli de clasă sau a 11 spitale cu 450 de paturi, educația și sănătatea fiind declarate priorități naționale.
Previzibila deturnare a acestor cheltuieli către infractori este bazată pe o minciună. CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu impus măsuri obligatorii ci doar a cerut îmbunătățirea condițiilor din penitenciare”, spune FSNAP într-un comunicat remis presei miercuri.
Sindicaliștii angajaților din penitenciare fac și o listă a câtorva dintre beneficierii ”premiilor ministrului Justiției”:
1. Beniamin Laichici (Jianu) – condamnat pe viață pentru că a împușcat mortal cinci oameni într-o singură zi și eliberat după 22 de ani de detenție (doar ultimii 5 în condiții improprii conform dlui Toader) – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.
2. Petru Hera Cristea – recidivist condamnat pentru viol și tâlhărie, eliberat după ce a executat 1.070 de zile de închisoare – despăgubire între 5.350 € și 8.560 €.
3. Mircia Gutau – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat 851 de zile de pedeapsă cu închisoare – despăgubire între 4.255 € și 6.808 €.
4. Gheorghe Ștefan (zis Pinalti) – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat o pedeapsă de 1.278 de zile de închisoare – despăgubire între 6.390 € și 10.224 €.
5. Mihai Stoica (zis Meme) – condamnat pentru înșelăciune și eliberat după ce a executat 713 zile de închisoare – despăgubire între 3.565 € și 5.704 €.
6. Mircea Băsescu – condamnat pentru trafic de influență și eliberat după ce a executat a executat 860 de zile de detenție – despăgubire între 4.300 € și 6.880 €.
7. Nicolae Dumitru (zis Niro) – condamnat pentru trafic de influență și eliberat după ce a executat 568 de zile în detenție – despăgubire între 2.800 € și 4.544 €.
8. Gregorian Bivolaru (zis Guru) – condamnat pentru act sexual cu un minor și eliberat după ce a executat 764 de zile de închisoare – despăgubire între 3.820 € și 6.122 €.
9. Claudiu Sibişean – condamnat pentru infracțiuni de crimă organizată și eliberat după ce a executat 1.893 zile de inchisoare – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.
10. Lucian Darie – condamnat pentru infracțiuni de pedofilie si pornografie infantilă și eliberat după ce a executat 1.218 zile închisoare – despăgubireîntre 6.090 € și 9.744 €.
”Cu toate că pretextul supraaglomerarii este cel folosit pentru această măsură și pentru precedenta grațiere mascată, atragem atenția că intervalul 2012-2017 pentru care aceste “premii” se aplică este, în fapt, perioada în care s-a înregistrat minimul istoric al deținuților”, mai spun sindicaliștii.
Background
Sindicatele demască minciuna lui Toader: victimele trebuie despăgubite, nu deținuții
Comunicatul integral al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor
Ministrul Justitiei a anunțat ieri, 20 martie 2018, ca intentioneaza sa propuna un proiect prin care fostii detinuti, care au stat in conditii improprii in penitenciare in perioada iunie 2012 – octombrie 2017, sa beneficieze de o despagubireintre 5 – 8 Euro pentru fiecare zi de detentie.
In acest context, ii propunem domnului Tudorel Toader urmatoarele amendamente:
1. Plata acestei despagubiri sa se faca pentru toti detinutii care au stat in conditii improprii, daca scopul este acela de a repara o nedreptate. Cu siguranta ca aceste conditii nu au fost improprii doar in perioada 2012 – 2017.
2. Plata acestei despagubiri sa se faca in mod egal pentru fiecare zi de serviciu in conditii improprii pentru angajatii sistemului penitenciar. Daca situatia este atat de grava, consideram ca toti cei care au trait si lucrat in aceste conditii trebuie sa fie despagubiti.
3. Plata acestei despagubiri sa fie acordata si victimelor infractiunilor in cuantum cel putin egal cu cea a infractorului. Consideram ca daca Statul Roman isi poate permite sa premieze hoti, talhari, corupti, criminali trebuie sa poata plati o despagubire si victimelor sau familiilor acestora pentru suferintele indurate.
Conform estimarilor noastre, la o durata medie a pedepsei executate de 4 ani, fostii detinuti ar urma sa primeasca intre 8.000 si 12.000 de Euro, conform cifrelor avansate de catre ministrul Justitiei. Un premiu la care romanul platitor de impozite nu poate visa, desi daca se aplica criteriile din legea recursului compensatoriu la Romania, am constata ca traim cu totii intr-o tara improprie.
Este adevarat, suma ar putea fi insa de aproximativ 5 ori mai mica, daca despagubirea s-ar raporta strict la zilele care ar fi putut fi considerate ca executate daca fostilor detinuti li s-ar fi aplicat recursul compensatoriu. Ceea ce, desigur, nu face aceasta propunere a ministrului Justitiei mai putin absurda.
Precizam ca ministrul justitiei denatureaza adevarul pretinzand* ca CEDO ne obliga la aceasta masura. O afirmatie la fel de falsa pe cat a fost cea indelung vehiculata referitoare la o pretinsa amenda de 80 de milioane de euro.
In realitate CEDO ne obliga la masuri care sa modernizeze sistemul penitenciar si nu ne impune nici gratieri mascate si nici premii pentru infractori.
***
* Conform Ministerului Justitiei “prin hotararea pilot din 25 aprilie 2017, Curtea a solicitat statului roman, ca in termen de sase luni de la data ramanerii definitive a hotararii, sa furnizeze, in cooperare cu Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei un calendar exact pentru punerea in aplicare a masurilor generale adecvate apte sa solutioneze problema supraaglomerarii carcerale si a conditiilor inadecvate de detentie, in conformitate cu principiile Conventiei astfel cum sunt enuntate in hotararea pilot.
Curtea a decis, totodata, amanarea cauzelor similare care nu au fost inca comunicate Guvernului Romanei pana la adoptarea masurilor necesare pe plan national.” Nicio dispozitie asadar referitoare la gratieri mascate si recompense pentru infractori.
Pușcăriași de lux, condamnați pentru corupție, despăgubiți de Toader printr-o lege strâmbă
"Avem masuri de natura legislativa pe care trebuie sa le propunem in aplicarea hotararii pilot (a CEDO - n.red.). (...) Legea 169 a dat beneficiul celor sase zile considerate executate la 30 in conditii necorespunzatoare, dar unii detinuti au iesit din penitenciar inainte de octombrie 2017. Au stat in conditii necorespunzatoare si nu au beneficiul celor sase zile. CEDO ne spune sa gasim si pentru ei un remediu, prin care sa le conferim despagubiri, de data aceasta in bani. Prin urmare, la Ministerul Justitiei se lucreaza la un proiect de lege pentru conferirea de despagubiri, compensatii materiale, pentru perioada cat detinutul a stat in conditii necorespunzatoare, repet, dandu-se o suma pentru fiecare dintre zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare", a spus Toader, marți, la audierea sa din Senat, în cadrul comisiei pentru constituționalitate în care s-a discutat despre măsurile pe care România trebuie să le ia pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ca urmare a hotărârii pilot a CEDO.
"Ii dai (bani - n.red.) numai pentru zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare. Va fi o lege cu impact financiar, ca pana la urma trebuie bani. Rezulta obligatia din hotararea CEDO, hotararea pilot, nu este o inventie romaneasca, au aplicat-o si altii, spre exemplu, Ungaria, Italia si alte tari. Vom urma acelasi drum pentru ca, pana la urma, hotararea CEDO este obligatorie, iar daca nu am indeplini cerintele, ne-am expune riscului unei condamnari de catre CEDO cu o cheltuiala, dar in acelasi timp am ramane cu problema nerezolvata in penitenciarele din Romania", a anunțat Toader citat de ziare.com.
În octombrie 2017, Tudorel Toader a afirmat că probabil vor fi oferite despăgubiri între 5 și 8 euro pe zi pentru deținuții care au executat integral pedepsele în condiții necorespunzătoare înainte de intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu.
„Cuantumul nu îl stabilesc eu. Eu pot să vă dau două repere (...) Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detenție necorespunzătoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detenție necorespunzătoare și Curtea Europeana a considerat că sunt despăgubiri echitabile și unele, și altele. Probabil tot în zona aceasta vom fi și noi”, spunea atunci ministrul Justiției, citat de Agerpres.
Ce-a cerut, de fapt, CEDO
CEDO a acordat 9 luni României, începând cu 25 aprilie 2017, pentru a identifica măsuri de îmbunătățire a condițiilor din închisorile românești. Era vorba strict de întocmirea unui plan care trebuia realizat cu sprijinul, cooperarea si sub supravegherea Comitetului de Ministri și care trebuia transmis CEDO, după ce Curtea a constatat că România se află în fața unei probleme de sistem, dedusă din sentințele pe care CEDO a fost obligată să le emită de-a lungul timpului în cazul României și care țin de condițiile proaste din pușcăriile românești. Așa au și fost supendate toate cauzele pe temă până la îndreptarea problemei. Nu a existat niciun moment riscul ca România să fie amendată de CEDO, așa cum striga Tudorel Toader ca să justifice eliberarea iresponsabilă a pușcăriașilor condamnați pentru crime și violuri, măcar pentru că niciodată CEDO nu a dat ”amenzi”, scopul ei fiind sa acorde o anumita satisfactie celor care au avut de suferit.
Fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, a avansat la un moment dat suma de 80 de milioane de euro, care insa a reprezentat doar o estimare preliminara a despagubirilor maximale pe care Romania le-ar putea plati daca toti cei care acum traiesc in conditii improprii in puscarii ar ajunge sa fie despagubiti de statul roman.
Curtea a așteptat de la România măsuri de substanță, pentru schimbarea sistemului și nu eliberări în masă, așa cum a făcut Toader invocând strâmb o hotătârâre a CEDO care nu spune nimic despre eliberarea corupților sau despre despăgubirea celor care au beneficiat individual de condiții de lux doar pentru că închisoarea în care au fost încarcerați încălca normele europene în domeniu.
Cum s-a ajuns la aplicarea strâmbă a unei hotărâri CEDO bună pe fond
Legea recursului compensatoriu a intrat in vigoare pe 19 octombrie 2017. Potrivit legii, pentru fiecare 30 de zile executate in conditii improprii, detinutii obtin sase zile de libertate. Cu toate acestea, Toader va acorda astfel despăgbiri pentru deținuții eliberați și înaintea datei de 19 octombrie 2017, pentru că prevederile Legii recursului compensatoriu se aplica incepand cu data de 24 iulie 2012, luând ca reper data pronunțării de către CEDO a hotararii semi-pilot "Iacov Stanciu contra Romania".
Printre miile de deținuți care au fost încarcerați după 24 iulie 2012 si eliberati pana la data de 19 octombrie 2017 se află mai mulți politicieni condamnați pentru corupție, amintește ziare.com
- fostul premier Adrian Nastase- condamnat la patru ani si jumatate de inchisoare in dosarele Zambaccian si Trofeul Calitatii, care a fost liberat in august 2014;
- fostul senator PSD, Catalin Voicu, condamnat la 7 ani de inchisoare pentru coruptie, eliberat in februarie 2016;
- fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani si jumatate in dosarele Transfromatorul si Spaga pentru contracte la ministerel Justitiei si Sanatatii, eliberat in august 2017.
Voiculescu avea deja un dosar pe rol
Un caz deosebit este reprezentat de Dan Voiculescu care a executat aproximativ 3 ani de zile, in perioada 2014-2017, in urma condamnarii primite in dosarul privatizarii Institutului pentru Cercetari Alimentare. Dan Voiculescu a depus inca de anul trecut o sesizare pe rolul Judecatoriei Sectorului 5, in care cerea magistratilor sa i se scada din restul pedepsei ramase in urma eliberarii conditionate in baza legii recursului compensatoriu. Cererea de a beneficia de prevederile recursului compensatoriu a fost facuta de Dan Voiculescu ca sa i se reduca perioada de supraveghere. Judecatoria Sectorului 5 a respins in aceasta luna cererea lui Dan Voiculescu ca inadmisibila. Decizia nu este definitiva.
Ce prevede decizia-pilot a CEDO și de ce plătim noi faptul că Tudorel Toader nu și-a făcut lecțiile la timp
Decizia-pilot în cazul României privind condițiile din penitenciare a fost dată de CEDO în urmă cu șase luni, pe 25 aprilie 2017. Plus încă trei de recurs la Marea Cameră. 9 luni, așadar. Suficient timp pentru ca ministrul să pregătească terenul. CEDO nu a cerut nici grațieri sau relaxări ale politicii penale și nici nu a dat invocata amendă de 80 de milioane de euro, așa cum trâmbițau trompetele puterii pentru a justifica măsuri menite a-i cuprinde și pe condamnații de lux. Mai mult decât atât: termenul de 6 plus trei luni nu a fost dat pentru aplicarea măsurii ci doar pentru elaborarea unui plan de aplicare a ei! Atunci apare întrebarea firească: de ce s-a grăbit Tudorel Toader? Care a miza reală a grațierii mascate?
Ce prevede decizia (dată pentru că România a încălcat articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane si degradante):
- ca statul roman are 6 luni la dispozitie ca sa prezinte un plan de masuri care sa rezolve suprapopularea si conditiile din penitenciare. Un plan, nu aplicarea măsurii!
- CEDO nu impune Romaniei nici o masura anume si nu spune nimic despre gratiere sau relaxarea politicii penale;
- CEDO nu a avansat un termen - limita pentru adoptarea masurilor pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare, ci doar un termen de 6 luni pentru ca Romania sa prezinte un plan de masuri;
- CEDO nu a amendat Romania in aceasta decizie-pilot decat cu circa 17.850 de euro, in cazul Rezmives (cel judecat si care este punctul de plecare al deciziei -pilot). In decizia sa, CEDO nu face nici o referire la vreo sanctiune financiara pentru Romania si nu sugereaza nici un moment ca acesta este modul in care statul roman poate rezolva problemele sistemice din inchisori – detaliu extrem de important pentru că amenzile date de CEDO au fost invocate de puterea politică pentru lansarea măsurii;
- CEDO a decis sa suspende judecarea altor plangeri similare depuse impotriva Romaniei pana cand statul va prezenta planul de masuri;
- CEDO a decis ca, in sase luni de la intrarea in vigoare a deciziei sale, Romania trebuie sa prezinte in cooperare cu Comitetul Ministrilor din Consiliul Europei un "calendar precis" pentru a pune in aplicare masurile generale potrivite sa rezolve problema suprapopularii penitenciarelor si a conditiilor necorespunzatoare de detentie. Atât!
(Curtea a dat decizia-pilot intr-un dosar plecat de la plangerea a patru cetateni romani - Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi - din 2012.)
Ce inseamna hotarare-pilot a CEDO, când apare și ce presupune
Explică tot CEDO pe site-ul său, într-un material pubicat în iulie 2015. E cazul pentru acele acele așa-zis ”dosare repetitive” a căror temă este reluată prin diverse plângeri care denotă o disfunctie comuna la nivel national. Procedura de hotarare-pilot a fost dezvoltata de CEDO ca tehnica prin care sa fie identificate problemele structurale care stau la baza dosarelor repetitive impotriva multor tari si prin care statele sa fie obligate sa solutioneze acele probleme.
In momentul in care Curtea primeste mai multe plangeri ce au o cauza comuna, ea poate selecta una sau mai multe dintre acestea, carora sa le aplice tratament prioritar pe baza procedurii pilot. In hotararea-pilot, sarcina Curtii nu este de doar sa decida daca intr-un anume caz a avut loc o incalcare a Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, ci si sa identifice problema sistemica si sa dea guvernului indicatii clare asupra tipului de masuri reparatorii necesare pentru rezolvarea ei. Un aspect-cheie al procedurii-pilot este posibilitatea suspendarii sau "inghetarii" cazurilor similare pentru o anumita perioada de timp, cu conditia ca respectivul guvern sa actioneze prompt pentru adoptarea la nivel national a masurilor care sa dea curs hotararii. Curtea poate, totusi, sa reia examinarea dosarelor suspendate oricand o cere interesul judiciar.
Singurul efect concret al deciziei este ca toate cauzele similare referitoare la conditiile de detentie nu se mai judeca la CEDO pana cand statul roman nu remediaza problema. CEDO a mai pronuntat o decizie pilot in cazul Romaniei in cazurile de retrocedari si n-au mai fost judecate acest tip de cauze pana cand, dupa marea afacere ANRP, a fost pus la punct un sistem efectiv si previzibil de despagubiri.
