Pe aceeași temă
Coruptia va fi definita ca si o "amenintare deosebit de grava" .
Uniunea Europeana a adoptat o directiva care prevede pedepse extrem de dure pentru furtul din banii europeni.
Directiva 1371 privind "combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal" prevede pedepse de minimum 4 ani inchisoare daca prejudiciul e mai mare de 100.000 de euro. Pragul sub care un stat membru UE poate renunta la actiunea penala impotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este unul mic, de doar 10.000 euro, scrie HotNews.
Directiva stabileste standarde inalte in combaterea furtului din banii platiti de contribuabilii europeni: "Coruptia constituie o amenintare deosebit de grava pentru interesele financiare ale Uniunii".
Directiva este obligatorie pentru toate tarile membre UE si trebuie implementata pana in iulie 2019.
Respectiva directiva prevede ca statele membre trebuie sa ia "toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 (deturnarea, retinerea, utilizarea necorespunzatoare a fondurilor UE, darea si luarea de mita etc.) sunt sancționate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea".
Daca prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsa de cel putin 4 ani de inchisoare.
Directiva stabileste si pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunta la sactiunea penala: 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, daca un prejudiciu din banii UE e mai mic de 10.000 de euro (circa 45.000 de lei), un stat va avea dreptul de a renunta la sanctiunile penale.
Stabilirea acestui prag vine in contextul in care in Romania are loc o dezbatere pentru stabilirea unui prag sub care abuzul in serviciu sa fie dezincriminat.
De pildă, scrie HotNews, Liviu Dragnea, liderul PSD, face presiuni politice pentru stabilirea unui prag cat mai inalt, astfel incat sa poata scapa de procesul in care DNA il acuza ca ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de circa 108.000 de lei (circa 24.000 de euro).
"Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi, în multe cazuri, de asemenea legată de comportamentul fraudulos", se arata in Directiva Uniunii Europene.
Statele Membre au obligația ca, până la data de 6 iulie 2019, să adopte și să publice actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru conformare, potrivit DLAF.
Directiva defineste activitățile ilegale și infracțiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene si stabileste limite pentru sancțiunile. Actul legislativ vizează și infracțiunile grave împotriva sistemului comun privind TVA, spălarea banilor, corupția pasivă și activă, deturnarea de fonduri, frauda privind achizițiile publice și reglementează instigarea, complicitatea, tentativa, răspunderea persoanei juridice, prescripția răspunderii penale, măsuri de recuperare a fondurilor fraudate și cooperarea specifică dintre Statele Membre și Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF).
Pentru prima data, exista un reper cuprins in Directiva 1371/2017 a Parlamentului european si a Consiliului adoptata in luna iulie.
In Romania au fost discutii furtunoase legate de pragul prejudiciului sub care abuzul in serviciu sa nu mai fie fapta penala.
Totodat, Tudorel Toader, ministrul Justitiei, a facut mai multe runde de consultari cu societatea civila si cu profesionistii dreptului, a vorbit despre un nivel rezonabil - un termen vag
Toader, variantă pentru redefinirea abuzului în serviciu
Tudorel Toader a declarat, miercuri, că va propune o variantă pentru redefinirea abuzului în serviciu în urma celor patru dezbateri publice care au avut loc pe această temă şi că a explicat Comisiei Europene intenţiile guvernului în ceea ce priveşte ridicarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV).
„Cert este că am avut o întâlnire cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene, cu domnul Timmermans, am vorbit pe îndelete despre măsurile pe care le-am luat în vederea îndeplinirii recomandărilor din MCV. Am vorbit despre legile justiţiei, despre posibile modificări la proiectul de lege privind graţierea, care a trecut de Senat şi din toamnă se află la Camera Deputaţilor, am vorbit despre necesitatea modificării Codului Penal în acord cu deciziile CCR, inclusiv despre posibile modificări la abuzul în serviciu, la neglijenţa în serviciu. Am plecat de acolo cu convingerea unei comunicări corecte, oneste şi a unei acceptări a soluţiilor pe care le-am avansat.(...) Vom decide una din variantele pe care le vom considera, în sensul acelui prag rezonabil despre care v-am vorbit”, a declara, marţi, Tudorel Toader.
La 3 iulie, reprezentanţii sistemului judiciar, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai mediului academic şi profesiilor juridice liberale prezenţi la dezbaterea organizată de Ministerul Justiţiei privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu au susţinut că este necesară impunerea unui prag valoric privind această infracţiune pentru a aduce o predictibilitate legii, însă trebuie pus un prag redus pentru a nu încuraja încălcarea legii. Ei au mai spus că trebuie stabilită şi gravitatea faptei, dar şi că noua reglementare trebuie să precizeze că pragul a fost atins inclusiv prin cumul de infracţiuni.
