Pe aceeași temă
Agenția europeană a frontierelor Frontex a comunicat că în 2022 au sosit în UE peste 330.000 de migranți ilegali, cel mai mare număr înregistrat după 2016, cu o creștere a celor care vin pe ruta Balcanicilor de Vest.
„Avem o creștere uriașă a sosirilor ilegale de migranți”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, în cadrul discuțiilor cu cei 27 de miniștri din UE. „Avem o rată de expulzare foarte scăzută și cred că putem face progrese semnificative aici”.
Danemarca, Țările de Jos și Letonia s-au numărat printre cei care au cerut mai multă presiune prin îngreunarea acordărilor de vize și ajutor economic către aproximativ 20 de țări - inclusiv Irak și Senegal - despre care UE consideră că nu reușesc să coopereze în a-și repatria cetățenii care nu primesc dreptul de a rămâne în Europa.
Doar aproximativ o cincime dintre persoanele cărora li s-a refuzat dreptul de azil au fost trimise înapoi anul trecut, din cauza resurselor insuficiente iar lipsa de coordonare din partea UE fiind un alt obstacol, potrivit Comisiei Europene.
Aproximativ 160.000 de persoane au reușit să traverseze Mediterana în 2022, potrivit datelor ONU, principala rută spre Europa pentru persoanele care fug de războaie și sărăcie din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est. În plus, aproape 8 milioane de refugiați ucraineni au fost înregistrați și în Europa.
Discuțiile informale din JAI au loc înaintea unui summit programat pentru 9-10 februarie al liderilor UE - cel mai înalt organism politic din Uniune - care urmează să caute, de asemenea, soluții pentru repatrieri rapide, potrivit unui proiect al declarației lor comune, citat de Reuters.
Garduri și ziduri
Imigrația este un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic, țările membre UE neînțelegându-se asupra modului de repartizare a celor capătă drept de azil în Europa.
Subiectul a devenit fierbinte în 2015 când peste un milion de oameni au traversat Marea Mediterană, mulți murind înecați, exod care a luat pe nepregătite Uniunea Europeană, fiind depășite capacitățile de primire și au alimentat sentimentul anti-imigrație.
În fața unui nou exod provenit în principal din nordul Africii și Orientul Mijlociu, discuțiile privind stoparea imigrației a revenit în prim plan, luate în calcul fiind și soluții respinse în trecut ca ianadmisibile.
România și Bulgaria sunt victime colaterale ale fenomenului migraționist, Olanda și Austria oponându-se aderării acestor două state la Spațiul al liberei circulații Schengen pentru a pune presiune pe Bruxelles să li se aprobe soluțiile propuse.
Danemarca a purtat discuții cu Rwanda pentru a-i primi pe solicitanții de azil din Africa de Est pe durata procesării cererilor lor, în timp ce alt grup state, conduse de Austria, cere acordarea a 2 miliarde de euro pentru construirea unui gard la frontiera între Bulgaria și Turcia, ambele idei fiind până acum considerate tabu.
„Încă lucrăm pentru ca acest lucru să se petreacă, de preferință și cu alte țări europene, dar, în ultimă instanță, o vom face doar ca o înțelegere între Danemarca și, de exemplu, Rwanda”, a declarat joi ministrul danez de interne, Kaare Dybvad.
Ministrul olandez Eric van der Burg a declarat că susține acordarea finanțării construirii de ziduri la granițele externe ale UE.
Comisarul european Johansson nu a fost de acord, spunând: „Dacă vom cheltui bani pe ziduri și garduri, nu vor mai fi bani pentru alte lucruri”.
Guvernul austriac care se opune extinderii Schengen dorește măsuri drastice pentru reducerea presiunii migraționiste asupra statelor UE:
Comisia Europeană să achite costurile cu intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale
Țările de la graniţele externe să fie sprijinite suplimentar în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu fonduri pentru viitoare proiecte de infrastructură - de exemplu, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia
Similar cu directiva privind expulzările, Comisia Europeană să elaboreze o directivă privind returnarea migranților
Să fie facilitate procedurile de azil în state terţe sigure, model susținut de Danemarca şi Marea Britanie.
Protecția pentru imigranții care comit infracţiuni trebuie să poată fi eevocată mai uşor și trimiși acasă.
Finanţarea unui proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE
În timp ce unele țări UE protestează împotriva imigrației ilegale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cuprinzând adesea persoane care sunt musulmane, Germania încearcă să-și deschidă piața muncii pentru lucrătorii foarte necesari din afara blocului.
„Vrem să încheiem acorduri de migrație cu alte țări, în special cu țări din Africa de Nord, care să permită o rută legală către Germania, dar care să includă și posibilitatea de expulzare funcțională”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser la Stockholm.
