Pe aceeași temă
Contractul, în valoare de 500.000 de euro, trebuia încheiat cu Realitatea TV.
Însă contractul a fost încheiat cu Asesoft, prima plată fiind făcută în mai 2011. Berna le-a spus judecătorilor că a perceput ce i-a spus atunci Sebastian Ghiţă ca pe o ameninţare de imagine adusă firmei sale, Tehnologica Radion, cu consecinţe în plan economic, de aceea a acceptat să încheie contractul şi atunci a fost singura dată când a discutat cu Ghiţă.
Theodor Berna, care controlează firma de construcţii Tehnologica Radion, a dat o declaraţie în faţa magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă şi foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Societatea Tehnologica Radion, intrată în insolvenţă în septembrie 2014, este parte civilă în acest proces.
"În primăvara 2011, un prieten, Victor Urdăreanu, mi-a spus că insistă cineva să se vadă cu mine. A insistat să îmi facă legătura cu Ghiţă, că ar fi în interesul meu. Nu am cerut detalii. Am acceptat. M-am întâlnit cu Ghiţă la sediul firmei mele, primăvara. Am lăsat vorbă la secretară că vine Ghiţă. Când a venit, l-a adus la mine în birou. A intrat şi mi-a spus că dacă vreau să nu am probleme cu firma, să închei un contract de sponsorizare de 500.000 de euro cu postul Realitatea TV. În fapt, a fost un contract cu Asesoft”, le-a spus Berna judecătorilor, conform News.ro.
Omul de afaceri a precizat că, înainte de a încheia contractul de sponsorizare, au mai existat la postul Realitatea TV materiale ce conţineau diverse atacuri la firma Tehnologica Radion, însă la acel moment nu a luat atitudine, pentru că s-a gândit că nu sunt acţiunile lui Sebastian Ghiţă, care atunci era manager la postul de televiziune, ci ale unor firme concurente ar urmări să îl discrediteze.
"Abia în 2011, când m-am întâlnit cu Ghiţă şi mi-a solicitat să închei contract de sponsorizare, acesta mi-a spus că este bine să închei acest contract pentru bine meu şi al societăţii. Discuţia pe această tema s-a derulat de o aşa manieră încât a dat de înteles că, dacă nu închei contractul, atacurile o să se intensifice. Am perceput avertizarea lui Ghiţă ca pe o ameninţare de imagine puternică adusă firmei, pentru că pierderea unor contracte în piaţa construcţiilor ar fi însemnat mult mai mult ca un contract de sponsorizare. (…) Am perceput ameninţarea cu atacurile media compromiţătoare cu consecinţe în plan economic. Nu i-am spus lui Ghiţă că îmi e teamă. Am acceptat să închei contractul. A fost singura dată când m-am văzut cu el sau am purtat vreun fel de discuţie. Contractul a fost de 500.000 de euro. L-am încheiat cu Asesoft”, a mai spus Berna.
El a precizat că acel contract a fost semnat de o persoană cu funcţie de conducere la firma Asesoft, iar când a întrebat de ce în contract nu este trecută societatea Realitatea, i s-a spus că „aşa a zis Ghiţă”.
"Când mi-a fost adus contractul la semnat, alăturat a fost depusă ca un fel de notă de recepţie ce atesta că acest contract s-a executat, deşi în realitate abia se încheia. Plata am început să o fac din luna mai 2011. Nu pot preciza cuantumul ratelor plătite, dar în total a fost 140.000 de euro, cu ordine de plată. După câteva luni am oprit plata. Am considerat că nu are rost să continui, întrucat Ghiţă a plecat de la Realitatea în vara respectivă. Am trimis prin compartimentul tehnic celor de la Asesoft că reziliem contractul. Nu ştiu dacă cei din firma mea au făcut demersuri. Ştiu că verbal s-a realizat acest lucru. În continuare el şi-a deschis postul România TV”, a mai spus Berna.
La România TV, cinci-şase atacuri
Omul de afaceri a precizat că, în prima lună de la deschidere postului de televiziune România TV au fost cinci-şase atacuri la adresa firmei sale, pe care le-a văzut ca pe o răzbunare pentru întreruperea contractul de sponsorizare.
"Atacurile au continuat până acum un an. Nu am făcut denunţ în 2011 şi nici ulterior, motivat de faptul că Ghiţă era o persoană extrem de influentă. În 2012 a venit Ponta premier. Ghiţă era în strânsă prietenie cu el. Am considerat că nu este bine să demarez niciun demers”, a mai arătat Berna în declaraţia dată în faţa judecătorilor.
Theodor Berna, care l-a denunţat pe Sebastian Ghiţă la DNA, acuzându-l de şantaj, s-a constituit parte civilă cu suma de 610.000 de lei în dosarul în care Ghiţă este judecat alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.
Potrivit procurorilor DNA, în martie 2011, Sebastian Ghiţă l-a constrâns pe omul de afaceri Theodor Berna să încheie un contract de prestări servicii în valoare de jumătate de milion de euro, pentru ca televiziunea controlată atunci de Ghiţă, Realitatea TV, să înceteze difuzarea de materiale denigratoare la adresa firmei tehnologica Radion. Contractul avea ca obiect ”Servicii de realizare, implementare şi testare a planului de recuperare în caz de dezastru şi de continuitate a afacerii conform standardelor internaţionale” şi valoarea acestuia era de 500.000 de euro fără TVA. Procurorii susţin că din contractul de 500.000 de euro, firma lui Berna a achitat în două tranşe, în perioada iunie-septembrie 2011, 610.202,96 lei, sumă cu care Berna s-a constituit parte civilă în dosar.
În 29 iunie 2016, procurorii DNA Ploieşti i-au trimis în judecată pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, pe procurorii Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, care au avut funcţii de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, pe fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi pe fostul şef al DGA Prahova Constantin Ispas.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Ploieşti, între luna iunie 2013 şi primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză în care se făceau cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi fostul deputat Sebastian Ghiţă.
Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau să fie luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să facă urmărirea penală.
”Concret, folosindu-se de influenţă pe care o avea şi pe care o exercită efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpaţii Tudose Liviu Mihail, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Dosaru Viorel, în calitate de şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, a arătat DNA.
În schimbul informaţiilor pe care le-a obţinut, Sebastian Ghiţă ar fi promis, pe de o parte, şefului Poliţiei Prahova de atunci, Viorel Dosaru, că îl va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, Ghiţă ar fi acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale, susţin anchetatorii.
