Pe aceeași temă
Dosarul a fost soluţionat cu NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.) pe 20 octombrie 2006 de procurorul Petre Nariţa, fost adjunct al Secţiei a II-a a DNA.
De ce spune procurorul ca trebuie redeschis dosarul
Elena Iordache instrumentează dosarul de spălare de bani al fostului preşedinte. Spălarea de bani presupune albirea unor bani negri obţinuţi printr-o infracţiune, însă dosarul instrumentat de Iordache nu spune care ar fi aceea, ci vizează doar spălarea de bani. Ceea ce este atipic, potrivit specialiştilor în drept, citati de Romania Curata.
Procurorul consideră că fostul ministru, primar şi preşedinte ar fi primit mită în anii 2000 un teren şi un Mercedes de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, unul dintre regii asfaltului. Căşuneanu a obţinut licenţe de transport pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu. In opinia procurorului care nu este citat direct de Romania Curata, Basescu ar fi spălat banii printr-o serie de operaţiuni succesive menite să albească presupusa şpagă. Prin urmare, ea are nevoie de redeschiderea dosarului de luare de mită de la DNA pentru a-şi susţine ancheta privind spălarea de bani.
Deşi Parchetul General ceruse dosarul 91/P/2004 de la DNA şi procurorul Iordache a solicitat redeschiderea dosarului, conducerea PG l-a retrimis la DNA, cu tot cu solicitarea procurorului Iordache, urmand ca DNA sa decida in consecinta..
Trebuie precizat că procurorul general, ca şef inclusiv peste direcţiile anticorupţie (DNA) şi anticrimă-organizată (DIICOT), are posibilitatea legală de a cere redeschiderea unor dosare ale unor direcţii subordonate, deşi autonome. De altfel, pe vremea când era procuror general, Kovesi a solicitat redeschiderea unor dosare ale lui Vîntu închise de DNA, mai scrie Romania Curata.
Dacă şefa DNA decide să ceară redeschiderea dosarului lui Băsescu din 2006, atunci trebuie să ceară confirmarea redeschiderii unei instanţe de judecată, potrivit legii, mai spune sursa citata.
De ce a fost închis dosarul de luare de mită
Dosarul 91/P/2004 al fostului PNA în care, pe atunci, primarul Capitalei Traian Băsescu era vizat pentru luare de mită şi înşelăciune a fost înregistrat când la conducerea instiţuţiei anticorupţie era Ioan Amarie. Dosarul a fost deschis în decembrie 2004 după un articol din ziarul Atac în care se făceau acuzaţii la adresa primarului Capitalei.
“Cotidianul Atac, în articolul publicat în cursul lunii decembrie 2004, afirmă că Traian Băsescu ar fi achiziţionat un autoturism Mercedes cu suma de 17.500 USD de la Costel Căşuneanu (om de afaceri) cu toate că, în realitate, preţul bunului era de 30-40.000 Euro.
Totodată, se mai susţine că Traian Băsescu a achiziţionat un imobil teren cu suma de 67.051 USD pe care, la scurt timp, l-a vândut la un preţ mai mare, anume 294.489 USD, după care a cumpărat o vilă cu suma de 280.000 USD, ce a fost donată uneia dintre fiicele sale”, se arată în rezoluţia de NUP din 2006 a DNA.
După ce Traian Băsescu a devenit preşedinte în decembrie 2004, în ianuarie, procurorul Octavian Lupescu a trimis dosarul la Secţia 1-a a PNA. Acolo a fost închis de procurorul Camelia Sutiman şi redeschis apoi de noul şef de secţie Irinel Păun, care l-a trimis din nou la Secţia a 2-a a parchetului anticorupţie, redenumit DNA. Aici, a fost închis din nou în 2006, fără să se facă nicio anchetă, de către procurorul Petre Nariţa, acum pensionat.
“În legătură cu aceste stări de fapt afirmate în mass-media, în lipsa altor elemente concrete şi convingătoare, se constată că acestea se circumscriu circuitului civil al bunurilor, fără nicio legătură cu dispoziţiile legii penale. Libertatea de voinţă a persoanelor fizice referitor la încheierea actelor civile de transfer a proprietăţii este neîngrădită, cu excepţia încălcării normelor care afectează grav relaţiile de ordine publică, ceea ce nu este cazul. Chiar şi în aceste situaţii sancţiunea este de natură civilă (nulitate absolută), iar nu penală. Convenirea preţului este lăsat la latitudinea părţilor şi numai acestea pot invoca eventualele vicii de consimţământ, dacă ele s-au produs. Stabilirea unui preţ nu are semnificaţie penală, afară de cazul unor manopere frauduloase grave, care să contureze fapta de înşelăciune, însă pe bază de probe pertinente şi concludente. Ţinând cont de aceste împrejurări, afirmate cu totul în mod vag şi generic, nu se poate aprecia că există temeiuri de efectuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune sau fapte de corupţie. Dispun neînceperea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art. 215 (înşelăciunea – n.r) şi art. 254 (luarea de mită – n.r.) C.p. întrucât faptele nu există”, este motivarea procurorului Petre Nariţa de la DNA din data de 20 octombrie 2006.
Dosarul de spălare de bani
În aprilie, Parchetul General a început urmărirea penală faţă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru spălare de bani în formă continuată în dosarul terenului din Aleea Privighetorilor, zona Băneasa a Capitalei.
În anul 2000, când abia devenise primarul Capitalei, Traian Băsescu a cumpărat un teren în Băneasa cu bani a căror provenienţă nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache.
Potrivit unor surse judiciare citate de România Curată în aprilie, Parchetul îşi bazează acuzaţiile pe declaraţii de martori, înscrisuri bancare şi rapoarte ale Oficiului de combatere a spălării banilor.
Tranzacţiile lui Băsescu considerate suspecte de procurori
9 august 2000: Traian Băsescu cumpără un teren de 3700 de metri pătraţi în Aleea Privighetorilor 86, cartierul Băneasa, cu 1.483.244.000 lei vechi, adică în jur de 70 de mii de dolari (în vara lui 2000, un dolar era în jur de 21.000 de lei vechi – n.r.) Suma ar fi fost achitată în numerar. Provenienţa ei nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache. În aceeaşi zi, la acelaşi notar, omul de afaceri Costel Căşuneanu cumpără un teren învecinat, cu o suprafaţă similară, la un preţ de 3 ori mai mare, considerat preţul pieţei.
Septembrie 2000: Traian Băsescu cumpără un autoturism Mercedes S 500 de la Costel Căşuneanu cu 13.000 USD, deşi presa vremii susţinea că maşina valora mai mult.
15 octombrie 2002: Traian Băsescu vinde terenul din Aleea Privighetorilor 86 către Gabriela Blaj din Oituz, cumnata şi asociata omului de afaceri Costel Căşuneanu, cu 12.004. 212.620 lei vechi, adică peste 300.000 de dolari (în 2002, un dolar ajunsese în jur de 39.000 de lei vechi –n.r.). Băsescu ar fi primit 110.000 de dolari în numerar şi 8.285.000.000 lei vechi prin transfer bancar de la Gabriela Blaj. Femeia primise aceşti bani în aceeaşi zi, tot prin transfer bancar, de la cumnatul Costel Căşuneanu. Acesta luase la rândul lui o parte din bani, 7.293.000.000 lei vechi, de la compania sa de construcţii de drumuri PA & CO Internaţional şi o altă parte, 1.006.415.000 lei vechi, dintr-un schimb valutar.
21 octombrie 2002: Traian şi Maria Băsescu cumpără de la Virgil şi Mariana Gheţeu o vilă situată pe Şoseaua Bucureşti Ploieşti 137 B, cu 280 de mii de dolari. Potrivit procuroarei, banii ar fi fost achitaţi în numerar, iar provenienţa nu ar fi fost justificată, avându-se în vedere că în acea perioadă, din conturile familiei Băsescu de la BCR, ING şi RBS Bank nu ar fi fost retrase sume de bani.
12 noiembrie 2002: Vila a fost donată Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte al României.
10 iunie 2003: Traian Băsescu transferă banii din vânzarea terenului din Primăverii în contul fiicei sale, Ioana, deschis la ABN Amro Bank. Ea ar fi folosit parte din aceşti bani pentru cumpărarea unui imobil.
17 noiembrie 2003: Ioana Băsescu scoate 90.000 de dolari din bani pimiţi de la tatăl ei.
6 iunie 2005: Ioana Băsescu transferă 40.700 de dolari înapoi în contul tatălui ei.
20 aprilie 2006: Gabriela Blaj vinde terenul cumpărat în 2002 de la Băsescu cumnatului ei, Costel Căşuneanu, pentru aproape 300.000 de euro.
Alte tranzacţii ale familiei Băsescu
4 februarie 2003: primarul Capitalei la acea vreme, Traian Băsescu cumpără un apartament cu numai 19.000 de dolari într-o vilă din strada Ştefan Mihăileanu, sector 2, Bucureşti.
14 septembrie 2005: Ioana Băsescu vinde vila din Bucureşti-Ploieşti 137 B cu 420.000 euro.
23 decembrie 2005: fiica cea mare a fostului preşedinte cumpară o vilă în strada Aviator Sănătescu 2, sector 1, lângă Mănăstirea Caşin.
6 ianuarie 2006: Ioana Băsescu cumpără o vilă în Corbeanca.
14 august 2007: vinde vila din Corbeanca.
31 martie 2008: fiica fostului preşedinte cumpără un penthouse într-un ansamblu rezidenţial dezvoltat de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
Ce a declarat Căşuneanu la Parchet
Potrivit unor surse judiciare citate în aprilie de România Curată, Costel Căşuneanu le-ar fi spus procurorilor că Băsescu ar fi cumpărat terenul din Privighetorilor cu banii lui. Căşuneanu a fost audiat la Parchetul General pe 5 decembrie 2015.
Declaraţia vine în contextul în care Căşuneanu ar fi primit licenţe de transport de la Ministerul Transporturilor când Traian Băsescu era ministru.
Cu toate acestea, declaraţia lui Căşuneanu este contestabilă în condiţiile în care el este exonerat de răspunderea penală şi ar putea spune orice fără consecinţe juridice, cu excepţia denunţului calomnios.
Presupusa infracţiune de dare de mită, care i s-ar fi putut aduce lui Căşuneanu, este prescrisă. Nu este cazul în ce-l priveşte pe Traian Băsescu întrucât cursul prescripţiei a fost suspendat pe durata mandatului de preşedinte.
Dosarele lui Costel Căşuneanu
În plus, declaraţia lui Căşuneanu ar putea fi privită şi ca o răzbunare în condiţiile în care omul de afaceri a avut de suferit ca urmare a dosarelor penale deschise împotriva lui pe vremea când Traian Băsescu era preşedinte.
În aprilie 2013, omul de afaceri a fost condamnat la 4 ani cu suspendare în dosarul de corupţie al fostului senator PSD, Cătălin Voicu. Acesta a primit 7 ani cu executare pentru că a luat 200 de mii de euro de la Căşuneanu ca să mituiască judecătorii de la Înalta Curte şi să aranjeze dosarele civile ale omului de afaceri.
Căşuneanu este judecat pentru dare de mită şi în dosarul primarului suspendat al Bacăului, Romeo Stavarache.
Ce spune fostul şef de stat despre intenţia procuroarei Iordache de redeschidere a dosarului de luare de mită de la DNA
Contactat telefonic, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat:
„Habar n-am. E o nebunie…din 2006? Bun, a cerut redeschidere, dar trebuie să se şi redeschidă, să vedem…Nu pot să cred nimic deocamdată, nu ştiu nimic. Eu am dat declaraţii pe dosarul ăsta (dosarul de spălare de bani – n..r), am dus documente. Nu are cum să îmi fie teamă de ceva ce nu ştiu.”
În aprilie, Traian Băsescu a comentat şi acuzaţia de spălare de bani:
„Categoric am cum (să justifice provenienţa banilor cu care a cumpărat terenul din Privighetorilor şi vila din Bucureşti Ploieşti 137 B – n.r.), dar nu fac nicio declaraţie pe temă până nu primesc citaţia. Astea sunt afirmaţiile lui Ciuvica, dacă procuroarea şi le-a însuşit…eu cu dragă inimă o să le lămuresc când o să fiu citat”, a declarat atunci Traian Băsescu pentru România Curată.
Semne de întrebare
Nu este foarte clar de ce procurorul Elena Iordache vine cu această solicitare chiar acum, la începutul campaniei electorale. Traian Băsescu candidează pentru Senat din partea PMP Bucureşti.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/03/donald tusk.jpg)
Comentarii 2
Rita - 11-11-2016
DNA NU FACE DOSARE POLITICE. Dar, evita cercetarea dosarelor despre anumiti politicieni? Ex. a ex.primarilor semnatari ai dispozitiilor de restituire, cu nerespectarea legilor speciale, prin care s-au adus enorme prejudicii statului, in patrimoniul caruia trebuia sa ramana proprietatile vacante, nefiind revendicate de catre adevarati mostenitori, legal desemnati. Asteptam exmple de recuperarea unor astfel de imobile, translatate nelegal la pretinsi mostenitori, legitimati cu acte de mostenire anulabile, pentru grave nelegalitati. Acum se poate cerceta corect ? Foarte frumos lamureste Doamna Procuror Sef al DNA, lipsa preocuparii pentru intocmirea unor "dosare politice", referindu-se la functia intr-un partid sau si numai apartenenta, sustinerea, unei persoane certata cu legea. Nu cred in ranghiunuri pe apartenenta la vreun partid a celor implicati in dosare penale, pentru faptele lor, abuzand de functii chiar si politice, sau desemnati de un anume partid. INTREBAREA PAGUBITILOR – luptatori pentru ADEVAR (ale caror sesizari fie nu s-au constituit in dosare penale, sau au fost mult dosite in sertare, fie s-a dat NUP ptr. prescrierea faptelor de ordin penal, fara a se trimite dosarele in instanta, in vederea cercetarii actelor nelegale spre anulare, de ex. a celor de mostenire valorificate fara verificari, pentru restituiri catre falsi mostenitori, fie nu s-au cercetat corect faptele, in rem, sau s-a dat o interpretare voit gresita a legii, in motivarea hotararilor, etc., ESTE: S-A EVITAT INTOCMIREA SAU CERCETAREA UNOR DOSARE pentru PERSOANE PUBLICE, EX PRIMARI, sau DE PE INALTE FUNCTII POLITICE, sau promovati si sustuinuti de partide, DESPRE CARE S-A SCRIS CA AU INCALCAT LEGEA ABUZAND DE FUNCTII, S-AU LASAT CORUPTI, SAU AU INFLUIENTAT DECIZII, AU ADUS MARI PREJUDICII STATULUI, semnand acte fara a respecta legislatia in vigoare in acele momente? Prea muli fraudatori ai legii, acaparatori de imense averi, striga prin mass-media ca au un "dosar politic" desi, au adus mari prejudicii statului sau si altor persoane prin incalcarea legii, profitand de inalte functii sau prin coruptia la nivel inalt. Prea putine investigatii jurnalistice, anchete ale Ministerului Public si dosare penale au fost finalizate cu dispozitii executorii de a se recupera prejudiciile aduse statului. Suntem dezamagiti de lipsa cercetarii corecte si usurinta dispunerii de NUP-uri, SUP-uri, prin prescrierea faptelor de ordin penal, sau "lipsa" vreunui element care nu se ataseaza voit la dosare, prin eronate interpretari sau omisiuni de probe, uneori anticipate subiectiv avand in vedere "persoanele cu greutate", indiferent pe ce criterii, care nu numai ca nu sunt trimise in instante dar raman si cu "averea furata". Nu ne foloseste retinerea infractorilor pentru care statul investeste, daca nu se recupereaza prejudiciile. Afacerile lor continua si de dupa gratii, iar dupa cativa ani, traiti nu precum muritorii de rand, ajung in libertate si gasesc alte formule prin care prejudiciaza statul ,fiindca au din ce da mite ispititoare, pentru insutite beneficii. Nici zornaitul catuselor la TV, nici mirosul gratiilor nu i-au lecuit de ambitia imbogatirii ilegale. Statul a pierdut enorm prin dispozitii de restituirea ilegala a multor si valoroase proprietati fara stapan catre falsi mostenitori, prin acte fabricate dupa 1990, cu nerespectarea legii. Prea putine proprietati fara stapan, au fost declarate succesiuni vacante pe care aflam ca in mod anemic, le valorifica acum ANAF. Cele mai valoroae au ajuns la nume rezonobile cu concursul primarilor si al altor functionari publici, necercetati inca, Prin necercetare, sunt mentinute inca valabile, Dispozitii de restituire acoperite sau dispuse,in justitie, fara a se vrea cercetarea legalitatii actelor de mostenire ( dubioase testamente ca venite din anii de demult, validate nelegal dupa 1990, de catre notari, spre emiterea certificatelor de mostenitor false care au determinat improprietariri nelegale, cu proprietati fara stapan, pentru falsi mostenitori, fara vreo legatura de rudenie reala cu adevaratul proprietar, decedat fara descendenti, ai caror mostenitori colaterali au fost impiedicati sa revendice prin metode incredibile, de catre mafia imobiliara. Solutionarea cu maxima prioritate, pe cale administrativa, a dosarelor de "revendicare" ale falsilor mostenitori, care trebuia sa fie trimisi in instante, trebuia sa constituie un serios motiv de verificari privind legalitatea unor astfel de restituiri, cu incalcarea dispozitiilor legilor speciale. . Desi unele cazuri au fost indelung mediatizate, nici dupa 20 ani de litigii, nici o instanta penala sau civila nu a cutezat a cerceta pe fondul vreunei cauze legalitatea dobandirii calitatii de mostenitori - revendicatori a unor persoane publice cu pretentii de a nu li se sifona imaginea ca "oameni cinstiti" de catre reprezentantii din mass-media care au investigat si au aflat crude adevaruri. Ne intrebam si acum: De ce se tace inca despre restituirea unor imobile din zona zero a capitalei ? Ca despre imobilul de langa Guvern, situat in str. Paris nr. 4? Acesta a apartinut proprietarului tabular MURNU DUMITRU, decedat in 1940, fara descendenti, ai carui nepoti de la frati s-au stins, alti mostenitori colaterali nu au fost cautati, reprezentantii statului ( primariilor) au "inchis ochii", si fara vreo minima verificare, au preferat improprietarirea celei care a strigat: " EU sunt unica mostenitoare! " Si a devenit beneficiara primei dispozitii pe legea 10/2001, pe un dosar incomplet, suspectat si acum de acte dobandite si folosite cu incalcarea legilor. Ce daca notificare dansei avea nr.1540? DNA, ar fi putut afla: Cine si de ce a dispus admiterea notificarii ca prim dosar? Data fiind functia semnatarilor, prejudiciul adus statului prin nelegala restituire intra in competentele (obligatiile) DNA de a cerceta "in rem" legalitatea pierderii de catre stat, a averii ramasa dupa defunctul MURNU DUMITRU , acaparata de o suspecta mostenitoare, pe acte nelegal dobandite ,dupa 1990, neavand absolut nici o legatura reala,faptica sau legala, de pretisa rudenie cu fam. Murnu? De ce nici o institutie nu a cutezat a contabiliza intinderea si valoarea averii ramasa fara stapan ,dupa Murnu Dumitru, original din Grecia, loc. Veria, revendicata nelegal atat in Bucuresti cat si in judetele: Ilfov - com.Tunari, Bragadiru ?; Dambovita - Gaiesti si imprejurimi; Calarasi - com. Vasilati, satul Nuci - conac si sute ha terenuri intra si extravilan , in Brasov - gradini, canal, in Darste- sute ha de paduri etc. Convingerea noastra este ca s-a putut ocoli legea si evita cercetarea judecatoreasca corecta, datorita inaltelor functii ulterioare ale semnatarilor actelor nelegale, si prin comenzi politice spre a nu se cerceta si a se admite grabnic notificarile falsilor mostenitori, in general. In cazul sesizat de noi, averea fiind multa, in zone de mare interes, revendicatoarea fiind "persoana publica" cu mari pretentii pentru imagine, intimidatoare, avand mandatar un tata " uns cu toate alifiile", de o "diplomatie" uimitoare in a manevra, tergiversa si stramuta procesele, avand extinse relatii pe orizontala dar si la cele mai inalte nivele prin institutiile - puteri in stat, stabilite inainte dar si ulterior prin metode lesne de inteles. S-au putut mentine actele nelegale ca fiind valabile, fiindca nu s-au cercetat, nu s-au anulat, lipsind mostenitorii. .Asa se face ca numai in cazul proceselor pentru mentinerea in patrimoniul statului a imobilului din Bucuresti, sectorul 1, str. Paris nr.4, actiunile, in care instantele era normal sa cerceteze legalitatea actelor de mostenire- restituire atacate, au fost respinse ca pe banda, pe exceptii, incat din 1992, in nici un dosar nu s-a ajuns inca a se cerceta legalitatea lor pe fondul vreunei cauzei. Fostilor chiriasi ai statului, proprietarilor pe Legea nr.112/1995,numai pentru “AFACEREA CU PARIS 4” nu li s-a recunoscut existenta interesului si calitatii procesuale active, precum altor reclamanti din aceasta categorie, (si actualul presedinte Iohanis a putut pierde doua case la Sibiu, in dosare initiate de catre fostii chiriasi - proprietari/L.112 si dupa anularea Contractelor de vanzare cumparare. Noua ni s-au respins actiunile pe exceptiile amintite, chiar si inainte de anularea abuziva, a titlului nostru de proprietari pe Legea nr.112/1995!!! Fara a se efectua mai intai cer- cetarea legalitatii actelor de mostenire/revendicare. Motive ptr. care este necesara implicarea DNA ? Jurnalistilor de investigatii care nu s-au lasat influientati colegial, nici intimidati, li "s-a pus pumn in gura" , fie prin nedifuzarea reportajelor , fie prin nepublicarea articolelor in presa scrisa care dezvaluiau adevaruri reale, defavorabile pretentiilor de "nepoata - mostenitoare testamentara " a proprietarului de drept- Murnu Dumitru. De a carui succesiune,imbogatita fara just temei, ar firamas straina, daca s-ar fi aplicat corect legile. Nu ne-am dorit incarcerarea celor care au incalcat cu stiinta legea, dar am sperat ca, in urma litigiilor cu pretinsa revendicatoare, cat si a dezvaluirilor din presa scrisa si Radio-TV, institutiile abilitate sa-si faca corect datoria, sa se fi autosesizat si pentru acest caz emblematic de coruptie, la inalte nivele. Structurile Ministerului Public, era cazul sa fi demarat si finalizat in timp util cercetarile de specia- litate, pana s-au implicat prea multe personalitati din viata publica cu mare greutate in "sistemul ticalosit", denumit astfel chiar de catre semnatarii actelor anulabile, Inca este posibil , fiind motive temeinice, daca se vrea, daca nu exista temeri pentru dezvaluirea adevarului si a personalitatilor politice, publice, implicate in afacerea imobiliara prin scoaterea nelegala,din patrimoniul statului a proprietatilor fara stapan, ramase dupa Murnu Dumitru, indiferent la ce nume au ajuns ( unii parlamentari) prin dubioase revanzari “de buna credinta” : - Sa se anuleze actele care au curs in baza unui testament olograf inexistent in original - forma scrisa si semnata de proprietar(banuitul testator;. - Averea ramasa dupa Murnu Dumitru sa fie declarata vacanta succesorala; - Toate proprietatile restituite cu incalcarea legii , catre “mostenitori fabricatI” prin acte care nu intrunesc conditiile de legalitate, sa revina in patrimoniul statului . Spre eliminarea discordantelor dintre vorbe si fapte, solicitam implicarea DNA pentru corecta cercetare, si in acest caz, fara reserve in momentul aflarii persoanelor care si-au permis, prin abateri de la lege, sa aduca asa mari prejudicii statului afectand si imaginea institutiilor statului, inclusiv ale Ministerului Public, amplificand neincrederea in actul de justitie si chiar in solutionarea nepartinitoare a sesizarilor – denunturi, chiar si de catre DNA?. Noi am investigat, am ajuns la concluzii care conving despre nelegalitatile savarsite,dar nu au fost luate in seama, motivandu-ne ca “nu suntem mostenitorii defunctilor din actele contestate” si astfel s-a profitat de lipsa mostenitorilor legali. DNA poate cerceta, poate stabili greselile faptuite pentru scoaterea din patrimonial statului a proprietatilor ramase”fara stapan”, dupa defunctul Murnu Dumitru, spre a fi translatate, dar pe sub lege, la numele pretinsei mostenitoare, finalizandu-se cercetarea, prin recuperarea pagubelor, pricinuite statului, fie si numai in urma acestui material ? Asemenea pierderi sunt considerate, de semnatari si beneficiari “niste mizilicuri“, fata de mai marile fraude, dorm linistiti, sustinand ca “procurorii sunt prea ocupati si nu vor cerceta si actele dansilor”?, descurajandu-ne a mai insista ca instantele sa cerceteze legalitatea acapararii averii ramasa dupa Murnu Dumitru, fratele Academicianului George Murnu si a Pictorului Ary Murnu. Imi asum intreaga responsabilitate pentru acest comentariu. Mi se pot cere amanunte si dovezi pe aceasta adresa. Comentator: Gargarita Rita.
RăspundeLexus - 11-11-2016
Ce sa spun. Redeschidem dosare, ca le-am rezolvat toate celelalte, mai noi si mai presante pentru societate, cum e Colectiv. Exact cand incepe campania electorala, mai fluturam un dosar al lui TB, mai facem valuri! Macar, de bun simt ar fi sa fi asteptat sa treaca alegerile, ca nu ardea un dosar de acum 12 ani. Brusc e o urgenta nationala. Sunt atat de transparente aceste manevre, ca ti se face jena.
Răspunde