Pe aceeași temă
“Daca dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic”, a spus luni profesorul Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane.
Ritmul actual al demografiei indica un viitor pesimist in ce priveste fisclalitatea. Structura pe varste a populatiei Romaniei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere. Iar aceste asptecte duc, invariabil, la efecte economice majore: incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei tarii de capitaluri straine si o crestere a presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.
Devine din ce in ce mai clar ca, avand tot mai multi viitori pensionari si o populatie activa din ce in ce mai redusa, bugetele de pensii vor cunoaste deficite tot mai consistente, fapt ce ar putea fi corectat prin cresteri sau aparitii de taxe.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, citate de Hot News, romancele fac din ce in ce mai putini copii si la varste tot mai avansate. Cauzele sunt de ordin social si economic; tot mai multe ore pe zi consumate la serviciu, iar in multe cazuri avand sotul plecat la munca in afara granitelor, femeile isi pun problema resurselor cu care ar urma sa-si creasca un copil in mod confortabil si decent.
Daca in 1989 numarul mediu de copii nascuti de o femeie era de 2.2, anul trecut acest indicator a coborat la 1.8. In acelasi interval de timp, varsta medie a femeii la prima nastere a urcat de la 22 de ani la aproape 27 de ani. "Situatia e prezenta in intreaga Europa, nu doar in Romania", explica Tudorel Andrei, seful Statisticii.
In aceste conditii, in lipsa unor politici pro-nataliste, care sa incurajeze familiile sa faca copii mai multi, nu peste mult timp vor trebui tot mai multi bani pentru a sustine sistemele de pensii. Daca in 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998, iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; calculele arata ca la orizontul anului 2060 fiecare salariat va trebui sa sustina 1,5 pensionari.
Solutii ar putea fi. "Nu trebuie sa inventam noi roata", spune Tudorel Andrei. Acesta a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei. "Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite sau deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung", spune seful Statisticii.
