Uniunea Europeană nu a impus sancțiuni Belarusului, în ciuda intervenției Svetlanei Tihanovskaia

Laurentiu Gheorghe | 21.09.2020

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a întâlnit luni cu miniștrii de externe ai UE, însă care nu s-au pus de acord pentru sancționarea regimului opresiv al lui Alexandr Lukașenko.

Pe aceeași temă

Potrivit unui comunicat MAE, Bogdan Aurescu a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici.

"Nu vor exista sancțiuni astăzi. Este regretabil. În ciuda promisiunilor, Tihanovskaia va pleca fără nimic. Este realitatea", a lamentat unul dintre ei.

Svetlana Tihanovskaia s-a întâlnit cu miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii în timpul unui mic dejun înainte de reuniunea lor și i-a ”implorat să sprijine democrația și drepturile omului în țara sa”, a povestit ministrul spaniol Arancha Gonzalez Laya.

„Trebuie să trimitem un semnal puternic”, a insistat ministrul spaniol.

Demonstrațiile au continuat în acest weekend la Minsk. Câteva sute de persoane au fost arestate.

"Este cu adevărat timpul să acționăm", a pledat ministrul lituanian Linas Antanas Linkevicius, a cărui țară a primit-o pe Tihanovskaia de la fuga sa din Belarus.

Ministrul român de Externe a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici.

”Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus”, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Uniunea Europeană a pregătit sancțiuni împotriva a aproximativ 40 de persoane considerate responsabile pentru represiune, dar este necesară unanimitatea pentru adoptarea lor. Cu toate acestea, Cipru condiționează în continuare acordul său de adoptarea de măsuri pentru a forța Turcia să înceteze forajele de gaze în apele zonei sale economice.

"Reacția noastră la orice fel de încălcare a valorilor și principiilor noastre fundamentale nu poate fi à la carte. Trebuie să fie coerentă", a avertizat ministrul cipriot de externe Nikos Christodoulidis la sosirea sa.

Sancțiunile au fost primul punct abordat de miniștri, iar pozițiile nu s-au schimbat, a declarat un alt diplomat pentru AFP.

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a dorit să redeschidă discuția despre Belarus și a cerut ca „domnul Lukașenko să fie sancționat de Uniunea Europeană”.

Mai multe capitale europene cred, însă, că vizarea președintelui din Belarus nu va ajuta la încercarea de mediere solicitată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Argumentul este același cu al Germaniei, care consideră „inoportună” sancționarea Turciei luni, deoarece adoptarea sancțiunilor riscă să distrugă medierea cu Ankara, au declarat pentru AFP mai mulți diplomați. „Această situație este inacceptabilă pentru Nicosia, care și-a menținut vetoul vineri”, au spus doi dintre ei. "Turcia a adus în port nava Oruç Reis, care opera în zona economică a Greciei, dar a menținut misiunea Yavuz, o altă navă de foraj care prospectează în zona maritimă a Ciprului. Ankara joacă în mod clar diviziunea UE", a declarat un diplomat înainte de întâlnirea de luni.

Dar „luni nu este sfârșitul poveștii”, a spus unul dintre diplomații consultați de AFP.

Criza cu președintele turc Recep Tayyip Ergogan a fost pusă pe agenda summitului liderilor UE joi și vineri, iar o nouă întâlnire a miniștrilor de externe este programată pentru 12 octombrie.

Pentru șeful diplomației europene, Josep Borrell, credibilitatea UE este în joc dacă sancțiunile împotriva Minsk nu sunt adoptate înainte de summitul european.

Svetlana Tihanovskaya a declarat că a pledat pentru adoptarea acestor sancțiuni în timpul unui briefing de presă și a cerut UE să nu-l mai recunoască pe Alexander Lukașenko ca președinte al Belarusului.

Candidată la alegerile prezidențiale din 9 august, Tihanovskaia a fost amenințată și forțată să fugă în exil. Este refugiată în Lituania și spune că nu se va mai putea întoarce în țara ei pentru că ar fi „aruncată în închisoare”.

Ea și-a confirmat că nu vrea să candideze din nou în cazul în care vor fi organizate noi alegeri, deoarece „Belarus trece printr-o criză economică profundă și are nevoie de un lider puternic, un expert economic puternic” pentru a o depăși.

Belarusul rămâne sub un embargo asupra vânzărilor de arme și materiale care pot fi utilizate pentru represiune. Patru persoane au de asemenea interdicție să rămână în UE, iar activele lor au fost înghețate.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22