Pe aceeași temă
Comisia Europeana a anuntat ca nu are nici un plan pentru infiintarea unui serviciu secret al Uniunii Europene, relateaza EUObserver. Refuzul vine ca raspuns la propunerea lansata de catre unii deputati ai Parlamentului European privind imbunatatirea securitatii UE.
Problema creării unei agenţii speciale a Uniunii Europene care să se preocupe de siguranţa statelor Uniunii vine ca urmare a recentelor atacuri teroriste din Franţa la redactia Charlie Hebdo. Purtatoarea de cuvant a Comisiei Europene, Natasha Bertaud, a negat ca s-ar planifica crearea unei astfel de organizaţii, potrivit HotNews.ro. Comisia se orienteaza in schimb asupra îmbunataţirii schimbului de informaţii între serviciile din statele Uniunii, precum si între Centrul de analiza al UE (IntCen) si alte agentii precum Europol. Ideea crearii unui serviciu secret al UE nu este noua: ea a fost pentru prima oara adusa în discuţie in 2013, de catre fosta comisara a justiţiei, Viviane Reging.
„As vrea să folosesc această ocazie să negociez un acord privind o cooperare mai puternică între serviciile secrete ale statelor membre UE - ca să putem avea o voce mai puternică în dialogul cu Statele Unite. NSA are nevoie de o contrapondere europeană. Propunerea mea pe termen lung ar fi înfiinţarea unui serviciu de informaţii european până în 2020”, declara Reding in 2013 dupa aparitia scandalului interceptarilor americane.
Propunerea de imbunataţire a securitaţii Uniunii prin crearea unei agenţii speciale corespunde raspunsului american in faţa atentelor teroriste de la începutul deceniului trecut. La trei ani dupa atacurile de la 11 septembrie, președintele Bush a autorizat crearea unui direcţii speciale pentru combaterea terorismului, anume postul Directorului Naţional pentru Inteligenţă, care servește drept principalul informator al președintelui în probleme de inteligenţă. Agentia se ocupă si de coordonarea și supravegherea activităţilor din plan intern și extern al agenţiilor de inteligenţă.
Prin extradarile sale ilegale si uzul „tehnicilor intensive de interogare” administratia Bush a fost amplu cricata, iar meritele unei astfel de abordari puse sub semnul intrebarii. Dezvaluirile recente ale lui Edward Snowden, un fost angajat al Agentiei Nationale de Securitate americane, referitoare la modul in care Agentia investiga in mod ilegal viaţa privată a milioane de americani, dar si a unui număr considerabil de non-americani, au demonstrat ca transformările suferite de sistemul de securitate american au fost mult mai radicale decat se credea iniţial. Dezvăluirea a arătat un grad considerabil de continuitate i ntre administraţia lui Bush si cea a lui Obama. Prin refuzul de lua măsuri asemănătoare, este clar ca Uniunea se orientează către un alt fel de a asigura protecţia cetăţenilor săi.
