Pe aceeași temă
Curtea Supremă a respins miercuri, prin sentință definitivă, contestaţia în anulare a deputatului Steluţa Cătăniciu :
“Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Cătăniciu Steluţa împotriva deciziei civile nr. 3760 din 24 noiembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. 556/33/2013, ca nefondată”, transmite News.ro
În decembrie 2013, un judecator de la Curtea de Apel Cluj a respins contestaţia deputatului Steluţa Cătăniciu, faţă de raportul Agenţei Naţionale de Integritate, care stabilise că se afla în conflict de interese, în perioada în care şi-a exercitat funcţia de consilier local al Primariei Cluj-Napoca.
În luna martie 2013, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au anunțat că deputatul clujean liberal Steluța Cătăniciu s-a aflat într-o situație de incompatibilitate pe vremea când ocupa funcția de consilier local clujean pentru că, în același timp, a reprezentat în instanță o societate comercială pentru care și-a exprimat votul de membru al CL din cadrul municipalității clujene.
O lună mai târziu, Steluţa Cătăniciu a cerut Curţii de Apel Cluj să anuleze raportul ANI, însă instanţa i-a respins cererea în 30 decembrie 2013. Cătăniciu a contestat decizia la insnaţa supremă, care în 24 noiembrie 2015 a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit definitiv că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ. Steluţa Cătăniciu a formulat o contestaţie în anulare, care a fost respinsă miercuri.
În urma sentinței de miercuri Steluța Cătăniciu ar trebui să părăsească Parlamentul, scrie DCNews.ro. Cătăniciu a fost cel mai agresiv și virulent membru al comisiilor parlamentare în care s-a prezentat la audieri ministrul desemnat al Justiției, Cristina Guseth.
Ce spun legea si Curtea Constitionala
Legea 176/2010 arata in primele doua alineate ale articolului 25 ca persoana fata de care s-a constat existenta conflictului de interese este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publice ce face obiectul prevederilor legii pe o perioada de 3 ani. De asemenea, acelasi articol arata ca "daca persoana a ocupat o functie eligibila, - asa cum este cazul senatorului Cristian Resmerita, pe atunci deputat - numai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului.
Art. 25. - (1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni.
(2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate.
De notat este faptul ca prevederea din alineatul 1 "Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului" a fost dezbatuta de Curtea Constitutionala ca urmare a unor critici aduse de instante cu privire la sintagma "aceeasi functie", despre care au spus ca este "neclara si imprecisa".
In decizia 418 din 2014, Curtea spune ca printr-o decizie din 2013 - cand s-a judecat cazul senatorului Mora Akos Daniel - a "statuat ca trebuie sa existe o concordanta intre litera si vointa initiala a leguitorului", despre care afirma ca "a fost aceea de sactiona a persoanele cu privire la care s-a constatat incalcarea regimului juridic privind incompatibilitatile sau conflictul de interese, fara a face vreo diferenta intre tipul functiilor elective detinute". De asemena, Curtea constanta in acelasi document ca " ca atribuirea pentru sintagma "aceeasi functie" a intelesului unic de functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflict de interese este de natura sa lipseasca de eficacitate norma juridica respectiva, contrar spiritului Legii nr.176/2010. (...) A accepta interpretarea conform careia unei persoane constatate a fi in stare de incompatibilitate sau conflict de interese ii este interzis sa mai ocupe doar functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putand, in schimb, ocupa orice alta functie eligibila, ar pune, practic, la indemana categoriilor de persoane vizate de Legea nr.176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii si a aplicabilitatii sanctiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput intr-un stat de drept."
De altfel, in decizia 418 a CCR din 2014, judecatorii afirma in clar faptul ca sintagma "aceeasi functie" "nu poate primi nicio alta semnificatie decat aceea ca notiunea "aceeasi" din cuprinsul sau se refera la oricare dintre functiile eligibile prevazute la art. 1 din Legea nr. 176/2010". Judecatorii mai spun in motivare si faptul ca nu declara prevederea pusa in discutie neconstitutionala, ci doar stabilesc "un unic inteles constitutional al art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010.
