Pe aceeași temă
Majorările care micșorează.
Atunci când salariații nu vor aduce bani de-acasă pentru a-și plăti contribuțiile, pentru că banii câștigați vor fi mai puțini decât suma contribuțiilor pe care le vor avea de plătit.
Noua lege a salarizarii, corelată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat - experiment cunoscut și sub titulatura hilară de ”revoluție fiscală” - a creat haos atât în sectorul bugetat cât și în cel privat. Liderii sindicali spun că zeci de mii de bugetari vor avea salarii și cu 40% mai mici și alte circa două milioane de salariați din sectorul concurențial vor avea salariul mai mic.
Afectați sunt grefierii cu vechime mai mare de 15 ani, care pierd și 500 de lei la salariu și care sunt în grevă japoneză, personalul auxiliar din învățământ și sănătate, angajații din Ministerul Agriculturii și din cel al Dezvoltării, din IT și cercetare, poliţiştii din zona operativă, aproximativ 8.000, se vor confrunta cu o scădere a salariilor nete de până la 400 de lei. E drept că transferul de contribuţii creează majorări fabuloase de 1,8% la aproape 70% din efectivele MAI, pe zona salariului de bază, timp în care nivelul de trai va scădea cu 5-10%. Afectați vor fi și salariații cu handicap grav și accentuat, care vor pierde și 7% la salariu, angajații din Cultură dar și cei din sectorul privat, unde circa 2 milioane de salariați ar putea fi afectați după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. În ciuda asigurărilor date până în ultimul moment de oficiali. Atât de unitară este salarizarea că s-a ajuns la situații absurde în care un șef de centru de asistență socială să câștige mai puțin decât un muncitor necalificat, avertizează sindicaliștii. Și atât de mare grija pentru cei cu salarii mici că o amărâtă de femeie de serviciu din învățământ va trebui să aducă bani de-acasă ca să-și plătească contribuțiile la statul social-democrat.
Bine, însă, că în acest timp au crescut salariile parlamentarilor, tocmai pentru a putea fi feriți de efectul transferului contribuțiilor. Cresterea indemnizatiilor a dus la o majorare de circa 8% a veniturilor parlamentarilor de la 1 decembrie. Ca urmare a acestei majorari, un parlamentar ajunge la o indemnizatie de 9993 lei net, cu circa 840 de lei mai mult decat in luna decembrie. Ei sunt marii câștigători ai salarizării ”unitare”.
Să ne amintim declarațiile oficialilor făcute cu ceva vreme în urmă, în care dădeau asigurări despre majorările salariale:
Olguța Vasilescu, 30 iulie 2017: „Eu pot să garantez că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care vom schimba sistemul de contribuții. Este în Programul de Guvernare și cine a citit Programul de Guvernare a văzut încă de acum șase luni că asta se va întâmpla”.
Ionuţ Mişa, în 31 iulie 2017: „Mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat nu va duce la scăderea salariilor. Salariul net nu va scădea. Veniturile românilor nu vor scădea. De asemenea, sarcina fiscala a fiecărui angajator se va menţine. Nu va fi niciun cost suplimentar”.
Liviu Dragnea, în 20 octombrie 2017: „Toată lumea ştie că salariul net nu are cum să fie scăzut şi angajatorul nu plăteşte mai mult. (...) Este pentru prima dată când se măresc salariile într-un mod serios pentru toată lumea, salariul minim e mărit în fiecare an, cache-ul pe care fiecare angajat îl duce acasă este mai mare, contribuţia la pensie va creşte de 2,5 ori, cel putin şi apar nemulţumiri."
Mihai Tudose, în 20 octombrie 2017: „Nu scad sub nicio formă salariile şi o luăm de la capăt: este un mecanism prin care salariile rămân cel puţin la fel sau ele vor creşte."
Florian Bodog, în 29 septembrie 2017: „,Îi asigur pe toţi specialiştii din sănătate că, aşa cum am spus în programul de guvernare, nu vor exista scăderi salariale, ci doar creşteri. (...) În situaţia în care se va constata că există categorii profesionale care au de pierdut ca urmare a aplicării Legii salarizării unice vom lua măsuri."
Sindicatele anunță scăderi salariale în Cultură, Sănătate, Poliție și Justiție
Salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în Justiţie, potrivit liderilor de sindicat. Preşedintele federaţiei sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat, luni, pentru Agerpres că veniturile vor scădea în spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli infecţioase.
"Salariile vor creşte în sănătate doar la medici, dar nici medicilor nu le vor creşte salariile atât cât a fost estimat. Ştiţi că ieşise doamna ministru Vasilescu (ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, n.r.) în primăvară şi vorbea despre triplarea salariilor. De faptul că nu a crescut atât de mult salariul, nimeni nu a fost surprins. În sănătate însă sunt cazuri unde se diminuează salariul şi pot să vă dau câteva exemple: în patologie vor fi scăderi salariale, la spitalele mono-profil, mă refer aici la psihiatrie, TBC şi infecţioase, unde existau sporuri mari, inclusiv pentru personalul TESA, acum vor avea diminuări drastice, de 40%, cum spunea şi domnul Oprescu (preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, n.r.). Mai sunt cazuri în asistenţa socială, unde un şef de centru câştigă cât un muncitor necalificat, iar muncitorul necalificat a putut să îşi negocieze, pe baza salariului din iulie a anului trecut, direct cu primăria, la salariul de referinţă al viceprimarului", a spus Huşanu.
Şi poliţiştii din zona operativă, aproximativ 8.000, se vor confrunta cu o scădere a salariilor nete de până la 400 de lei, potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă.
"Începe nebunia, începe plata facturii, pentru că tot spuneam din 2017 că va veni factura şi atunci o să se vadă cine greşeşte, eu sau doamna Vasilescu (ministrul Muncii, n.r.), că am avut contre fantastice pe această lege. Eu am spus să vină luna februarie 2018, unde acolo, clar, nu mai avem ce să discutăm, pentru că unul din noi va plăti factura minciunii şi se pare că o plătesc ei acum. În poliţie avem 8.000 de poliţişti, din zona operativă, cu funcţie de execuţie, ale căror salarii vor fi diminuate cu sume de până la 400 de lei. Transferul de contribuţii creează majorări fabuloase de 1,8% la aproape 70% din efectivele MAI, pentru că suntem pe zona salariului de bază. Nivelul de trai va scădea cu 5-10%", a spus Coarnă.
În acest context, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat luni, pentru AGERPRES, că sunt peste 2 milioane de salariaţi pentru care nu s-au întocmit acte adiţionale la contractele de muncă, astfel că salariile brute nu au fost majorate iar pentru mulţi dintre aceştia există riscul unei scăderi a venitului net.
"Aseară (duminică, n.r.), ministrul Muncii comunica faptul că, până la sfârşitul lunii ianuarie, în Revisal s-au înregistrat contracte noi sau acte adiţionale pentru 48% din totalul salariaţilor din România. Asta înseamnă că, pentru peste 2 milioane de salariaţi din România, din mediul economic concurenţial, care înseamnă angajaţi la privat, la firme cu capital de stat sau firme cu capital mixt, nu s-au făcut acte adiţionale la contractele de muncă. Asta înseamnă că salariile lor brute de angajare nu au fost majorate cu 22,5% şi, pe cale de consecinţă, pentru foarte mulţi dintre ei există riscul ca veniturile nete să fie afectate. De ce zic "că există riscul", pentru că este posibil ca venitul lor net să nu fie afectat, chiar dacă nu a fost înregistrat actul adiţional, pentru că angajatorul, printr-o discuţie cu sindicatul sau reprezentantul salariaţilor, sau după capul lui să decidă că le mai dă un bonus care nu se trece în contractul de muncă, le mai dă tichete cadou, care să compenseze bănesc impactul, dar în realitate, în spiritul Ordonanţei 79, nu s-au modificat contractele individuale de muncă la peste 2 milioane de suflete", a explicat Dumitru Costin.
Întrebat ce categorii salariale vor fi afectate de aceste scăderi, Costin a răspuns că vor fi afectaţi cei din sectoarele Cultură, Tineret şi Sport, precum şi din Justiţie, mai exact grefierii.
De la 1 ianuarie, ese în vigoare Ordonanţa care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Liderul BNS Dumitru Costin: Peste 2 milioane de angajați din sectorul privat ar putea avea salariile reduse
Peste doua milioane de salariati din mediul economic concurential ar putea fi afectati in urma aplicarii OUG 79/2017 privind transferul contributiilor de la angajator in brutul angajatului, a declarat presedintele Blocului National Sindical, Dumitru Costin, pentru Hotnews.ro și Digi 24.
Acesta spune ca pana acum in Revisal s-ar fi inregistrat acte aditionale doar pentru 48% din contractele de munca. In sectorul bugetar, ar putea fi afectati circa 30.000 de salariati, insa din alt motiv si anume neincadrarea corecta in noile grile de salarizare, conform Legii 153/2017.
Situatia a peste 2 milioane de salariati este incerta, spune Costin.
"Aseara, doamna ministru (n.red. ministrul muncii) iese intr-o interventie telefonica si anunta: Pana la sfarsitul lunii ianuarie, in Revisal s-au inregistrat acte aditionale doar pentru 48% din contractele individiale de munca ale salariatilor. Prin aditionale teoretic s-ar fi mutat contributiile angajatorului in brutul angajatului pentru 48% din total salariati. Sunt 48% la peste 5 milioane si jumatate de salariati. Discutam de peste doua milioane de salariati din mediul economic concurential pentru care angajatorii nu au venit cu acte aditionale pe care sa le negocieze si sa le incheie cu salariatii, in baza carora sa creasca salariile brute. Sunt doua milioane de oameni care sunt afectati astazi in mod direct", a explicat Dumitru Costin.
Potrivit acestuia, ceea ce se intampla in sectorul privat este mai grav decat in sectorul bugetar.
"Anul trecut atrageam in repetate randuri atentia asupra faptului ca nu exista o solutie legala de trecut intr-o norma, intr-o lege, intr-o ordonanta, de care Guvern sau Parlament, prin care sa oblige angajatorii sa creasca salariile. Toti, Liviu Dragnea, Tudorel Toader, Olguta Vasilescu, Mihai Tudose, spuneau: Avem solutii! A aparut Ordonanta 79 in noiembrie si nu mai erau solutiile. Nefiind solutiile, au incercat sa corecteze, pentru ca au realizat prapastiile pe care le-au scris acolo, si au venit cu Ordonanta 82. Cu Ordonanta 82, fara sa stea de vorba o secunda cu noi, ne-am trezit ca sindicatele din Romania sunt responsabile, in toata Romania, de stramutarea costurilor la nivelul angajatului. In conditiile in care avem un interval de timp limitat. Initial au dat termen 20 decembrie, deci era o luna, din 20 noiembrie pana in 20 decembrie. Au extins printr-un act normativ aceasta perioada de transfer al contributiilor angajatorului in brutul angajatului pana la sfarsitul lunii martie. Aceasta in conditiile in care doar in zona IMM- urilor sunt inregistrate 460 de mii de firme. Aia nu sunt sindicalizati, pentru ca legea nu le da voie, pe ei nu-i reprezinta nimeni. Discutam de sute de mii de firme pe zi, in care noi ar fi trebuit, pe costurile noastre, sa ne ducem inclusiv in firme nesindicalizate, sa intram in companii, sa avem acces la date si sa accepte angajatorul de la privat sa faca o negociere cu mine si sa-i transfere amaratului de angajat contributiile", a declarat Dumitru Costin.
Acesta spune ca in conditiile in care nu exista forme de constrangere, mai raman actiunile in instanta.
”In ceea ce priveste sectorul bugetar, se vor face usor-usor corectii asupra Legii 143/2017, considera Dumitru Costin. Deja, din vara cand a aparut legea si pana acum au fost facute cel putin doua corectii. "De la aparitia de asta vara a Legii 153, Guvernul a modificat cel putin de doua ori prin Ordonanta Legea 153. A facut corectii la sanatate, pentru ca au constatat la aplicare ca uitasera sa incadreze corect pe unii si au facut recent, la inceputul acestui an, niste corectii pentru cei din agricultura. O parte din descentralizate si de la APIA aveau probleme cu reincadrarile, si nu ma refer la directori, ci la grosul salariatilor", a spus Costin.
Insa mai sunt si altii care au de suferit, ori din incadrarea gresita in noile grile, ori pentru ca Legea contine grile "prost scrise". Astfel, sunt create situatii aberante in care angajati cu vechime sa fie platiti cu mai putin decat debutantii. In aceasta situatie sunt grefierii sau angajatii din Ministerul Tineretului si Sportului. Dumitru Costin crede ca ar fi cam 30.000 de bugetari care au pierdut la veniturile nete.
"Prin aplicarea noii grile de salarizare, avem spete cu cetateni care au pierdut la salariul pe care il aveau comparativ cu cel din 2017, pur si simplu din reincadrarea pe noua grila, cum erau niste directori de prin tara, consilieri, unii care aveau niste salarii uriase si care au beneficiat in anii trecuti, dupa 2011, de indexarile salariale. Una era sa indexezi cu 3% peste 10.000 lei si alta salariul minim pe economie.
A doua chestiune vine din erorile de reincradrare facute de directorii de resurse umane, de la ordonatorii de credite primari, secundari, tertiari. Discutam de peste 1.000 de ordonatori de credite care au trebuit sa faca reincadrari si sa tina cont in institutia sa de prevederile tina cont in grila sa de prevederile lui 153. Pana acum erau incradati pe Legea din 2010, pe legea 284. Este posibil ca in anumite spete din greseala, din necunoastere, anumiti salariati din sectorul bugetar sa nu fi fost reincradati corect pe posturile lor si sa aiba de suferit in veniturile nete.
Si mai exista o a treia motivatie, si anume grilele de salarizare din Legea 153 au fost prost scrise si au generat niste discriminari, cum ar fi grefierii. Oamenii aceia, pe grila de salarizare care ii vizeaza pe ei, grila este prost scrisa, si grefieri care au 15 ani vechime in meserie sa aiba venituri salariale mai mici decat cei care se angajeaza ca debutanti, ceea ce este o aberatie. Asta ar insemna ca toti angajatii, chiar daca au 15-20-25 ani vechime sa-si dea toti demisia si a a doua zi sa se reincadreze pentru ca ar fi mai bine platiti. La fel avem in Ministerul Tineretului si Sportului, in toate directiile din judete, avem aceeasi problema. Nu se mai tine cont de vechimea in munca, de raspundere si de complexitate. Aceste grile de salarizare trebuiesc corectate. Si ma refer la ordonante pentru a corecta aceste lucruri", a explicat Dumitru Costin.
Acesta spune ca situatia exacta va fi cunoscuta spre finalul lunii februarie, dupa ce vor fi platite toate salariile pe luna ianuarie si dupa ce vor fi procesate informatiile din toata tara.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa: 40% dintre salariații bugetari vor avea scăderi ale salariului net
„Estimarea noastră e că aproximativ 40% din salariaţii bugetari vor avea scăderi substanţiale la veniturile nete. Cu combinaţia noua lege de salarizare cu faptul că există o limitare a sporurilor în structura bugetară şi cu transferul de taxe sociale, toate elementele vor conduce ca anumite categorii să aibă drept consecinţă scăderea salariilor”, a declarat la Digi24 Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.
Hossu spune că legea, corelată cu transferul contribuţiilor îi va lăsa pe grefieri, de pildă, şi fără 500 de lei la leafă. De altfel, grefierii au anunțat deja intrarea în grevă japoneză.
Liderul Cartel Alfa explică mecanismul prin care actuala putere a ajuns să comită simulacrul majorărilor salariale: ”(...) guvernanţii de la vremea respectivă au constatat că îşi depăşesc capacitatea bugetară acordată şi au venit cu inovaţia transferului de taxe, ca o modalitate de a reduce oferta iniţială şi, practic, rămânând pe brut cu oferta iniţială, dar pe net, pentru salariaţii din instituţiile bugetare, fiind o diminuare".
Liderul sindical o contrazice și pe Olguța Vasilescu, ministrul muncii, care a susținut vineri că, de fapt, singurii afectați de melanjul dintre legea salarizării-transferul contribuțiilor ar fi doar ”vârfurile”, adică cei care au salarii foarte mari și care vor câștiga mai puțin. Hossu spune că, dimpotrivă, cei afectați vor fi bugetarii și, mai mult, întregi categorii profesionale din Sănătate și Învățământ:
„Combinaţia între Legea salarizării cu mecanismul de plafonare a sporurilor din sector şi împreună cu transferul de taxe creează de fapt o situaţie delicată pentru că mulţi din sectorul bugetar, astăzi, în 2018, sunt în situaţia de a lua mai puţin pe net decât în anul precedent şi nu este vorba de «vârfuri», cum spune doamna ministru (Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii - n.r.), ci de categorii întregi, inclusiv în sectoare prioritare, cum sunt sănătatea şi învăţământul, dar şi în alte domenii, care din punctul guvernanţilor sunt prioritare, cum este domeniul agriculturii, în care instituţiile care au făcut absorbţia masivă a fondurilor europene sunt în situaţia în care vor lua mai puţin decât anul precedent”, a declarat preşedintele Cartel Alfa pentru Agerpres.
Hossu explică efectele dăunătoare pe care le are păstrarea, în Codul Fiscal, a unor prevederi potrivit cărora, pentru contractele cu timp parţial, angajatorul va plăti contribuţiile la nivelul salariului minim.
„Nu în ultimul rând, ceea ce afectează acest mecanism este şi păstrarea în Codul Fiscal a prevederilor vechii ordonanţe 4/2017, care obliga angajatorul, pentru contractele cu timp parţial, să plătească la nivelul salariului minim. Prin transferul taxelor către salariaţi, această prevedere s-a menţinut, ajungându-se la o aberaţie din punct de vedere al politicii de ocupare, blocarea accesului persoanelor care ar dori să lucreze 2, 4 sau 6 ore, dar care nu pot lucra timp complet, de a plăti la nivelul salariului minim contribuţiile de asigurări sociale şi în cazul în care salarizarea este pe un timp mai redus, să ajungă chiar şi în situaţia în care să aducă bani de acasă ca să poată să îşi plătească contribuţiile sociale. Este de fapt o discriminare, pe care noi am semnalat-o Ministerului Muncii de anul trecut, pe care guvernanţii încearcă să o corecteze, cum trebuie corectată şi legea salarizării”, a mai spus Hossu.
Liderul Cartel Alfa a precizat și că toate categoriile profesionale din sectorul economic vor fi afectate de decizia de a transfera contribuţiile la angajator.
„Marea majoritate a întreprinderilor n-a făcut majorare de salariu brut şi a rămas cu acelaşi salariu brut ca şi în anul precedent şi încearcă să găsească sisteme de compensare, legate de acest lucru. Sistemele de compensare, prin premiere, de fapt, într-o formă indirectă, afectează tot lucrătorul, pentru că, practic, în momentul respectiv sistemele de compensare nu înseamnă decât valori mai mici pentru ce se plătesc contribuţii de asigurări sociale, deci lucrătorii respectivi, la pensie, vor avea un nivel de punctaj mai mic decât ar trebui să aibă dacă măsura ar fi fost aplicată integral”, a mai adăugat preşedintele Cartel Alfa.
Care vor fi salariații afectați începând cu luna ianuarie 2018
Salariatii din mediul privat - Peste două milioane de salariați din mediul economic privat ar putea fi afectate in urma aplicarii OUG 79/2017 privind transferul contributiilor de la angajator in brutul angajatului, avertizează liderul BNC Dumitru Costin. El spune că în Revisal s-ar fi inregistrat acte aditionale doar pentru 48% din contractele de munca, ceea ce denotă că angajatorii privați nu au mărit salarile brute pentru ca transferul contribuțiilor să nu-i afecteze pe angajați.
Grefierii - Personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea reclama ca in urma transferului contributiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat grefierii cu vechime mai mare de 15 ani in munca si in functie vor pierde la salariu sume cuprinse intre 36 si 500 de lei.
Personalul auxiliar din sanatate - Veniturile vor scadea si in spitalele mono-profil, mai exact pentru sectia de psihiatrie, TBC si boli infectioase, a declarat si presedintele federatiei sindicale SANITAS Bucuresti, Viorel Husanu pentru Agerpres.
Personalul nedidactic din invatamant - "Desi s-a repetat de mai multe ori ca nu vor fi scaderi salariale, iata ca avem exemple concrete in care se intampla acest lucru. Avem colegi din personalul nedidactic cu jumatate sau un sfert de norma care, din cauza noului Cod Fiscal, pierd bani din salariu: cate 200 de lei pentru cei cu jumatate de norma, iar cei care au un sfert de norma vin cu 54 de lei de acasa, pentru ca toate contributiile sociale se platesc la nivelul salariului minim pe economie, chiar daca acestia au venituri mai mici", a declarat George Purcaru, prim-vicepresedinte FSLI.
Angajati din ministere. Aplicarea noii legi a salarizarii si transferul contributiilor de la angajator la angajat afecteaza mare parte din angajatii ministerelor. "Problemele majore sunt in administratia publica centrala si aici ma refer la ministere si deconcentratele ministerelor", a declarat pentru HotNews.ro Sebastian Oprescu, presedintele Sindicatului National al Functionarilor Publici. Potrivit acestuia, aproximativ 22.000 de angajati din administratia publica centrala vor avea salariile scazute, cu pana la 30%-40%, unele ajungand sa fie chiar si cu 4.000- 5.000 lei mai reduse. Liderul sindical mai spune ca cele mai mari reduceri le vor simti angajatii din Ministerul Afacerilor Externe, circa 57% dintre cei cu functii de conducere si 20% dintre cei cu functii de executie.
Acesta sustine ca mai sunt institutii in care cei necalificati vor fi platiti la fel ca cei calificati in urma cresterii salariului minim pe economie. "Un alt element pervers se intalneste acolo unde salariile sunt foarte mici. De exemplu, la Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului si Sportului si Protectia Consumatorului. Sunt institutii foarte multe care au salariile, in momentul de fata, oarecum in zona salariului minim pe economie. Cresterea salariului minim a facut ca toate functiile necalificate sa le duca spre cele calificate, prost platite. In momentul de fata, la Ministerul Tineretului si Sportului, avem aproape 75% la nivel teritorial cu salariu minim pe economie, indiferent daca au studii superioare sau nu, daca sunt calificati sau nu. La Ministerul Culturii, procentul este asemanator, si aici ne referim la bibliotecari, toti cei care lucreaza la unitati deconcentrate. In zona Protectiei Consumatorului, o institutie foarte importanta, 43% ne ducem la salariul minim pe economie. Ii ridicam pe cei cu munca necalificata la nivelul celor celor calificati", a mai declarat Sebastian Oprescu.
Politisti. De asemenea, circa 8.000 de politisti vor avea veniturile diminuate dupa eliminarea unui spor de performanta. Emil Pascut, liderul Sindicatului Poliţiştilor din România "Diamantul", a declarat pentru HotNews.ro ca sefii din politie se uitau cu "jind" la sporul primit de politistii care asigurau permanenta, 24 de ore din 24, in serviciu, si astfel acesta a fost luat si impartit la toata lumea. Potrivit acestuia, politistii sunt in continuare presati, chiar santajati, sa asigure permanenta, insa fara a mai primi sporul. S-a ajuns la nevoia asigurarii permanentei in multe zone din tara din cauza lipsei de personal.
Angajati din Ministerul Agriculturii si Ministerul Dezvoltarii. Multi dintre salariatii din Ministerul Agriculturii si Ministerul Dezvoltarii ar fi urmat sa aiba venituri mai mici daca nu intervenea Guvernul cu o Hotarare care introduce un spor de pana la 35%. Legea salarizarii bugetarilor ar fi produs scaderi masive de salarii in aceste ministere. Insa, la sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a aprobat o Hotarare prin care toti angajatii Ministerului Dezvoltarii si cei ai Ministerului Agriculturii vor primi cresteri salariale de pana la 35% din salariu pe motiv ca gestioneaza fonduri europene.
Persoanele cu handicap grav și accentuat - scad de la 1 ianuarie 2018 cu aproximativ 7% , efect al noilor prevederi fiscale adoptate prin OUG 79 din 2017. Scutite de impozit pe venit, persoanele cu handicap se află într-o situație identică cu cea a informaticienilor sau cercetătorilor, cu observația că salariilor lor sunt însă mult mai mici, arată o analiză a televiziunii Digi 24.
Cum o drege Olguța Vasilescu
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat joi seară, la Antena 3, că, de la 1 ianuarie, toţi bugetarii au o creştere a salariului net cu aproximativ 4%, iar din 2019 vor fi creşteri salariale mari pentru bugetarii cu salarii mici. Ea a mai susținut că salariile demnitarilor (preşedinte, miniştri etc) s-au redus, de la 1 ianuarie, cu procente cuprinse între 10% şi 40%.
"Piramida salarială are la bază 60% dintre bugetari, cu salarii până în 4.000 lei. Salariile cele mai mici porneau de la minimul pe economie până la 4.000 lei, dar erau şi bugetari cu salarii sub salariul minim pe economie, cum erau soldele soldaţilor, care erau undeva la 900 lei şi pentru ei trebuia ca statul să dea o sumă compensatorie ca să ajungă la salariul minim pe economie. La jumătatea piramidei erau 37% dintre bugetari care avea salarii între 4.000 şi 7.000 lei, iar în vârful piramidei situaţia scăpase totalmente de sub control, foarte mulţi bugetari care treceau cu salariul peste cel al preşedintelui - şefi de instituţii, de la APIA, de exemplu, instituţii subordonate MADR, unde salariile erau peste 12.000 lei. Dar erau şi directori de institituţii din subordinea Ministerului Mediului, unde un director avea 2.700 de lei", a arătat ministrul Muncii.
Ea a reafirmat că salariile mici, pentru aproximativ 60% dintre bugetari, vor creşte etapizat până în 2022. Cei de la jumătatea piramidei, cu salarii între 4.000 şi 7.000 lei, pe Legea salarizării vor vedea creşteri mai mici sau chiar deloc.
"Peste tot ce înseamnă 7.000 lei deja am început să corectăm aceste dezechilibre. Toţi bugetarii au creşteri pe brut de 25% de la 1 ianuarie, ceea ce este echivalent pe net cu o creştere de aproximativ 4%. Din luna martie, mai sunt creşteri de 20% însă în sectoare precum Educaţia şi vor urca până pe grila din 2022 medicii şi asistentele. La medici, într-adevăr, salariile vor fi foarte consistente", a mai spus ministrul Lia Olguţa Vasilescu.
.jpg)
