Pe aceeași temă
Zegrean spune că această decizie este una fără precedent, neobișnuită, pentru că de regulă CCR se rezumă doar la a constata dacă există sau nu un conflict constituțional și nu dă dispoziții obligatorii.
„Nu mă așteptam să se ajungă să se facă cerere la Curte pentru a constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, în această situație. Nu am să comentez critic decizia Curții, încă mai sunt sub o obligație de reținere, dar decizia aceasta nu face decât ceea ce spunea domnul Diaconescu: să ducă timpul înapoi, pentru că echilibrul în justiție era foarte fragil. [...]
De azi înainte ne putem aștepta ca orice ministru care vine, și la noi frecvența e mare, să schimbe procurorii-șefi. De ce nu ar putea să schimbe și procurorii efectiv? Nimic nu îi mai oprește. Eu cred că nu asta a dorit CCR să se întâmple. După cum sună, nu e un comunicat, e chiar minută de decizie. Vor motiva de ce au făcut asta. Minuta rămâne bătută în cuie. Nu vă așteptați să se schimbe ceva prin motivația deciziei.
Am participat și eu la soluționarea unor conflicte juridice de natură constituțională, dar de fiecare dată Curtea s-a limitat să constate existența conflictului. Nu Curtea e cea care decide cum se rezolvă conflictul, pentru că lucrurile sunt simple. Dacă ar fi spus că e conflict, partea care a intrat în conflict trebuie să iasă, nu Curtea trebuie să găsească soluția.
E o decizie nouă. O practică nouă. De acum înainte, așa vom merge.
Vorbim de președintele României. Am mai spus și cu altă ocazie. E persoana aleasă cu cea mai mare legitimare electorală. Nu poți să îi dai dispoziții președintelui. El nu are altă fișă a postului decât Constituția. Nu se poate merge chiar atât de departe, toate au o limită.
În Constituție spune că deciziile Curții sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. În cel mult o lună, decizia trebuie motivată și publicată în Monitorul Oficial. Din acel moment, opțiunea CCR e singura Constituțională, cealaltă e pe riscul fiecăruia.
La președinție sunt foarte buni specialiști în drept consituțional. Vor analiza decizia, pentru că deciziile CCR sunt obligatorii.
Nu putem spune că prin decizie s-a încălcat principiul separației puterilor în stat. Curtea e abilitată să soluționeze conflicte de natură constituțională între instituțiile statului. Trebuie să facă asta, intră în atribuțiile ei. Cum a decis să o facă e alt aspect.
În legislația românească nu există nicio sancțiune pentru nerespectarea unei decizii a CCR și nu există pentru că noi ne-am declarat stat de drept. Deciziile justiției trebuie respectate. Singura țară în care se pedepsește nerespectarea deciziei Curții e Rusia. Noi suntem în această situație. Se pune întrebarea dacă președintele poate sau nu. Dacă suntem stat de drept, decizia trebuie respectată.
Dacă nu o respectă, președintele își asumă un mare risc. Se poate spune că a încălcat Constituția. La celelalte două suspendări pe care le-am trăit, CCR a spus că nu sunt motive de suspendare și totuși s-au produs.”, a declarat Augustin Zegrean, intervievat de Digi 24.
Curtea Constituţională a României a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii ministrului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. Numai că, pentru prima oară în istoria sa, CCR nu s-a restrâns la a constata conflictul ci e stabilit și că șeful statului trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
"Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
Cei șase judecători care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, spun ei, preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie, iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”.
”Constituția nu reglementează cine anume numește și revocă înalții procurori. În mod surprinzător, CCR folosește însă un text constituțional care se referă la orice procuror. Este vorba de art. 132 alin. (1) din Constituție care spune că „procurorii își desfășoară activitaea sub autoritatea ministrului justiției”. Dar acesta nu privește, încă o dată o spun, funcțiile de conducere din parchete. Acestea din urmă sunt reglementate prin legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, scrie Cristi Dănileț pe Cotributors.ro.
Peste 2.000 de oameni au protestat miercuri seară în Piața Victoriei, iar alte câteva sute la Timișoara și Sibiu, după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că există conflict între Președinte și Guvern în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Apelul la protest a fost făcut de comunitățile Corupția Ucide, Rezistenta, Insistăm și Asociația Civică ProFest pe pagina de Facebook ”Nucedăm!Apărăm Democrația!”
foto Agerpres
