Ce urmează?

Andreea Pora | 12.04.2011

Pe aceeași temă

Demersul guvernului de a crea o reţea de cămine pentru bătrâni, finanţate integral de la bugetul de stat, mai exact de la cel al Ministerului Muncii, ar putea fi o măsură bună. În prezent, există doar 25 de cămine pentru vârstnici, cu o capacitate de 1.500 de persoane, alţi aproape 3.000 fiind pe listele de aşteptare. Teoretic, reprofilarea ar putea crea locuri pentru circa 5.000 de bătrâni. Se va întâmpla însă asta? Greu de spus, pentru că, până în momentul de faţă, ministerul nu a prezentat nicio statistică sau vreo strategie. Nu a spus dacă procesul rămâne exclusiv la latitudinea spitalelor desfiinţate şi a autorităţilor locale, aşa cum pare că se întâmplă, sau dacă restul vor fi transformate în centre de permanenţă. Nu a spus când şi cum. Mai mult, nu a precizat care vor fi costurile pentru aceste cămine şi cât vor greva ele bugetul în comparaţie cu fostele spitale.

Deocamdată, se ştie că doar 11 spitale din cele 67 reorganizate au depus cereri de accesare a Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice“. Dintr-un comunicat al Ministerului Sănătăţii, din data de 7 aprilie, înţelegem că autorităţile locale, care depun astfel de cereri după 31 martie, rămân fără finanţare cel puţin o lună.

Neclară rămâne nu doar soarta celorlalte 66 de viitoare cămine pentru bătrâni, ci şi formarea centrelor de permanenţă şi asigurarea urgenţelor. Dacă ministerul face eforturi, aşa cum a anunţat şi secretarul de stat Raed Arafat, să asigure urgenţele prin suplimentarea echipajelor de ambulanţe de urgenţă în zonele rămase descoperite – Ocna Mureş (AB), Sântana (AR), Mozăceni (AG), Truşeşti (BT), Mociu (CJ), Solca (SV) vor fi redistribuite pentru cel puţin 3 luni de zile, 24 de ore din 24, 6 echipaje de urgenţă –, sau prin crearea unor centre de primiri urgenţe în diferite alte spitale – localităţile Tg. Frumos (IŞ), Sântana (AR), Titu (DB), Sărmaşu (MS), Bicaz (NT), Buziaş (TM) –, centrele de permanenţă, asigurate de medicii de familie, sunt o chestie de viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Executivul a decis să prelungească data semnării contractului cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate până la 1 iunie. Prin noua reglementare, medicii de familie sunt practic obligaţi să se unească în cabinete, astfel încât să asigure o permanenţă de 24 de ore, inclusiv sâmbătă şi duminică. Potrivit MS, la nivel naţional există, în momentul de faţă, 83 de centre fixe de permanenţă pentru care sunt încheiate contracte cu casele de asigurări şi doar un centru mobil, în judeţul Botoşani. În 17 judeţe (Alba, Arad, Bacău, Bistriţa, Buzău, Călăraşi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sălaj, Suceava, Vaslui, Vrancea, Ilfov) nu există niciun centru de permanenţă în contract cu casele de asigurări de sănătate, aceste zone fiind complet descoperite în ce priveşte asistenţa medicală primară.

Aşadar, rămâne întrebarea în cât timp se vor putea constitui în aceste zone centrele de permanenţă şi în ce măsură vor putea fi ele capabile să asigure şi asistenţa de urgenţă. Ministerul dă asigurări că centrele vor fi dotate cu ambulanţe echipate cu aparatură de urgenţă, dar nu explică dacă medicii de familie sunt pregătiţi profesional pentru a le folosi. Şi nici nu dă semne că ar intenţiona să organizeze cursuri în acest sens pentru medicii de familie.

Necunoscutele sunt şi mai multe, dacă ţinem cont că medicii de familie se opun directivei ministerului, mulţi spunând că vor refuza să semneze noul contract-cadru la 1 iunie. Argumentele lor ţin de „salariile ruşinos de mici“ şi de faptul că birocraţia se va mări în detrimentul timpului acordat pacientului. Realitatea este însă că medicii de familie lucrau în medie 4-5 ore pe zi, cabinetele fiind cu lacătul pus în week-end, ceea ce duce la supraaglomerarea camerelor de gardă din spitale. Problema este însă veche, despre reglementarea medicinei de familie discutându-se de ani buni, ministerul nefiind însă capabil să rezolve mai nimic în sensul acesta. Degrevarea spitalelor, a camerelor de gardă de cazurile care pot fi rezolvate de medicina de familie, în ambulatoriu, este o temă întoarsă pe toate feţele de mai toţi miniştrii care s-au succedat, fără a i se găsi soluţia. Acum, închiderea spitalelor, sub presiunea FMI, are şanse să grăbească lucrurile. Pentru un termen nedeterminat însă, dată fiind proasta reputaţie a responsabililor din sănătate în ce priveşte organizarea şi strategiile coerente, pacienţii vor fi cei care vor deconta reforma. //

* * *

Coincidenţe stranii

Judeţele în care spitalele nu vor fi comasate sunt: Bistriţa-Năsăud, Buzău, Caraş-Severin, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ şi Tulcea. Brăila, Covasna, Harghita şi Satu Mare nu au spitale propuse spre a fi reprofilate. Niciun spital din Harghita nu va fi afectat de comasare sau reorganizare.

Parteneriat public-privat

Pe 2 martie, guvernul a adoptat un memorandum privind construirea a şase spitale de urgenţă în parteneriat public-privat: în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi şi Craiova. Investiţiile vor putea ajunge la circa 1,5 miliarde de euro, iar spitalele vor fi construite de la zero.

Citeste si despre: Ministerul Muncii, personal medical, camine de batrani, urgente, spitalul universitar.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22