Ce uneste si ce desparte PNL de PSD

Varujan Vosganian, Vicepresedinte Pnl, Ministrul Economiei S | 24.08.2007

Pe aceeași temă

Luati in serios amenintarea PSD de a introduce motiunea de cenzura?

Noi respectam parlamentul si, indiferent de ce va decide, vom respecta acea decizie. Si, in acelasi timp, fireste ca ne gandim la posibile scenarii si ne facem propriile solutii.

Presupun ca, dupa anuntul PSD, o sa incercati sa negociati.

Este o provocare aceasta ipoteza lansata de PSD, care cu siguranta va fi urmata de consultari intre liderii politici si intre grupurile parlamentare. Optiunea noastra in aceasta privinta este aceeasi pe care am prezentat-o in aceasta primavara - anume ca nu facem concesii la programul de guvernare. Nu suntem dispusi sa facem o constructie guvernamentala noua, cu un program de guvernare diferit de cel cu care ne-am angajat in 2004. O motiune de cenzura in acest moment va fi inca un sprijin providential pentru Traian Basescu si pentru PD. Cel dintai a fost referendumul. Deci, este a doua oara in acest an cand Traian Basescu este pe un trend descrescator si in care, iata, se iveste posibilitatea unei solutii, stiut fiind ca orice semn de slabire a guvernului si de disputa intre partidele parlamentare, de punere intr-o stare de crispare a parlamentului da o sansa tendintelor autocratice a caror sursa este presedintele Romaniei.

Credeti ca veti convinge prin negocieri PSD sa nu dea aceasta sansa presedintelui?

Eu nu vreau sa minimalizez fermitatea declaratiilor presedintelui PSD. In acelasi timp, la momentul la care discutam acum, pot sa va spun ca orice solutie ramane deschisa.

 

Populismul, urmasul comunismului

 

Totusi, care sunt limitele PNL, ale guvernului Tariceanu, la aceste negocieri?

In clipa de fata nu stim daca aceasta declaratie este antecamera unor solicitari ale PSD. O limita este programul de guvernare, de la care nu vrem sa ne abatem. O alta limita este echilibrul bugetar pe care nu dorim sa-l deterioram. PNL a construit o filozofie a programului de guvernare, pornind de la dezvoltarea economica drept ax central. De aceea, noi dorim ca atat in stimularea mediului de afaceri, cat si in repartizarea efectelor cresterii sa avem in vedere responsabilitatea actului de guvernare. Deci, pentru noi populismul in perioada de final a tranzitiei este adversar ideologic, asa cum a fost comunismul in perioada de inceput a tranzitiei. Populismul este de fapt o forma noua de manifestare a comunismului, pentru ca populismul izvoraste tot din egalitarism.

PSD a anuntat ca pregateste noi proiecte de lege pentru aceasta toamna. Aceste proiecte de lege au si ele o tenta populista.

In ceea ce priveste proiectele de lege, ele urmeaza o procedura a dezbaterilor parlamentare in care pozitia guvernului ar putea sa fie luata in seama. Eu totusi merg pe ideea maturitatii colegilor mei din parlament, pe multi ii cunosc de foarte multi ani si nu cred ca ei ar fi dispusi sa voteze orice, adica lucruri pe care bugetul nu le poate onora decat cu pretul unor deficite foarte mari.

 

PSD a cazut in capcana

 

S-a creat impresia ca PNL si guvernul Tariceanu au fost prinse pe picior gresit de anuntul PSD privind introducerea motiunii de cenzura.

Este foarte posibil ca de fapt PSD sa fi fost prins pe picior gresit de anuntul presedintelui sau. Pot sa va spun, pentru ca am calatorit mult zilele acestea, ca unii lideri regionali ai PSD au fost surprinsi de aceasta declaratie. Deci, PNL nu a fost prins pe picior gresit, PNL a fost doar surprins. S-ar putea ca PSD sa nu fi evaluat toate consecintele si influenta pentru aceasta decizie sa fi fost data de un grup din interiorul PSD, care e mai apropiat de presedintele Basescu decat de PSD insusi. Deci, s-ar putea ca PSD sa fi cazut intr-o capcana pe care un grup dinauntrul sau i-a intins-o. De ce spun ca PNL nu e pe picior gresit? O guvernare este prinsa pe picior gresit atunci cand, oprindu-se la un moment dat, se infatiseaza cu mainile goale in fata alegatorilor. Or, PNL dupa 2 ani si jumatate de guvernare si-a indeplinit obiectivul pe 4 ani in ceea ce priveste cresterea salariilor, in ceea ce priveste cresterea de pensii. Anul 2006 a fost cel mai bun in economie, din intreaga istorie a Romaniei.

Atunci cum cititi decizia PSD? Ca pe un fel de recalibrare a PSD pentru campania de toamna?

Aici vreau sa fac din nou o precizare. Nu vorbesc despre o hotarare a PSD, pentru ca PSD in forurile sale statutare inca nu a luat aceasta hotarare. Deci, e o declaratie a presedintelui PSD, rezultat al discutiilor intr-un for informal al partidului. Noi incercam sa vedem ce e in spatele acestei decizii, dar s-ar putea ca, de fapt, initiatorii sa nu fi avut nici o strategie, iar declaratiile sa fi fost rezultatul unui impuls de moment.

Sunt cateva semnale dinspre PSD destul de clare. Ei spun ca pentru administratia locala, pentru consiliile judetene ale PSD, pentru primarii PSD, vor mai multi bani. Vor si in guvern. Vor ministere, vor chiar postul de premier. Cum cititi aceste mesaje?

Eu le citesc ca fiind foarte indreptatite, din perspectiva PSD, ca de altfel din perspectiva oricarui partid. Orice om politic doreste sa fie conducator si orice partid doreste sa fie la guvernare. In legatura cu sustinerea financiara pentru presedintii consiliilor judetene, vreau sa va spun ca noi am dat curs la numeroase solicitari, unele initiate de reprezentanti ai diferitelor partide parlamentare din Romania. De pilda, la rectificare am alocat 6.000 de miliarde de lei pentru drumuri judetene. Si pentru ca sa nu existe nici o suspiciune cu privire la alocarea acestor bani, am decis ca repartizarea banilor pe consilii judetene sa se faca in functie de lungimea drumurilor si marimea fiecarui judet. Motiv pentru care fiecare partid poate socoti ca reprezentantii sai in administratie au primit o sansa de a se dovedi utili in comunitatile lor. Tot asa si in ceea ce priveste Ordonanta 7/2006 privind modernizarea rurala. Numarul comunelor implicate depaseste 1.000. Modalitatea de selectie a fost prin alegerea primului venit si nici aici nu se pune problema unei favorizari pe criterii politice. In ce priveste investitiile in infrastructura scolara, numarul comunelor beneficiare de fonduri pentru reparatii si constructii de scoli si gradinite se ridica la 2.400, ceea ce exclude, prin amploare, orientarea partinica a alocarilor. La fel si in ceea ce priveste proiectele de tipul investitiilor in domeniul sanatatii. Guvernul a hotarat ca in fiecare capitala de judet sa se modernizeze, sa se echipeze complet un spital. Or, PD este partidul care este cel mai avantajat de aceasta masura. Deci, eu resping categoric traficarea banilor bugetari in interes politic.

 

Participarea la guvernare... in anumite conditii

 

Mircea Geoana vrea sa fie prim-ministru.

In legatura cu chestiunea primului ministru. Asta este o solicitare pe care PSD trebuie sa o faca nu opiniei publice sau Partidului National Liberal, ci presedintelui Romaniei. In privinta asta eu cred ca elanul PSD a fost taiat oarecum, pentru ca presedintele Romaniei a anuntat sus si tare ca dansul, indiferent de rezultatul alegerilor sau de componenta parlamentului, in virtutea "neutralitatii" sale politice, deja de notorietate, va desemna un premier din partea PD. In legatura cu chestiunea participarii PSD la guvernare, aici lucrurile sunt de alta natura. Noi nu respingem dialogul cu nici un partid de orientare democratica, cu atat mai mult cu partidele parlamentare. In privinta asta trebuie sa avem un numitor comun, o viziune, o seama de conceptii comune in ce priveste modelul catre care tindem si mijloacele folosite, fara de care am fi cabotini, daca nu chiar impostori in politica, iar electoratul nostru nu va intelege nimic. Sa presupunem ca am discuta cooptarea PSD la guvernare. Avem o tema, de pilda, modalitatea de impozitare a veniturilor. Noi sustinem cota unica, PSD a socotit ca aceasta cota unica este in defavoarea salariatilor si trebuie sa mergem pe cota proportionala. Si atunci, ori PSD accepta filosofia cotei unice, ori noi renuntam la ea. Eu va spun de pe acum ca noi nu renuntam. Efectele cotei unice au fost exceptionale pentru cresterea veniturilor si a investitiilor.

Numitorul comun e teama de Traian Basescu. Conteaza mai mult teama de Basescu decat divergentele legate de cota unica.

Personal am trecut prin multe situatii in acesti ani, de la arestarea in Piata Universitatii si ghioagele minerilor, pana la situatii halucinante in parlament. Daca faci ceva din teama si crezi ca o solutie izvorata din teama este si viabila, te inseli. Pe noi nu ne uneste teama de Basescu. In situatii in care am avut o atitudine comuna, atitudinea comuna a rezultat in urma valorilor comune, democratice si europene pe care le-a amenintat Traian Basescu. Deci, noi am sarit in apararea unor valori, n-am sarit in apararea noastra. Perspectiva ca PNL devine exponent al centrului dreapta si reprezentantul guvernarii, iar PSD devine reprezentantul stangii democratice este o postura mult mai amenintatoare pentru presedinte decat cea in care ne-am zgribuli unii-n altii la adapostul unei astfel de guvernari de conjunctura.

In acest moment imaginati o guvernare PSD-PNL-UDMR?

In acest moment mi-e destul de greu sa cred ca programul de guvernare al PSD si programul de guvernare al PNL ar incapea in aceeasi compozitie.

Lideri ai PNL au declarat, nu cu mult timp in urma, ca in programul de guvernare sunt elemente de social-democratie datorita faptului ca PD era in 2004 social-democrat.

Una este ca noi sa conlucram pe componentele comune si alta este sa impartim acelasi program de guvernare. PSD are alta filosofie privind administrarea privata a fondurilor de pensii sau sustinerea agriculturii. Exista divergente referitor la implementarea unei constructii financiare pentru sustinerea despagubirilor in urma abuzurilor regimului comunist. PSD are alta filosofie privind politica fiscala si, implicit, constructia bugetara.

Haideti sa construim scenariul. Trece motiunea de cenzura. Presedintele Basescu il nominalizeaza pe Geoana pentru functia de premier. In acel moment, Geoana ar putea veni la PNL si ar putea spune: "intrati cu noi la guvernare si cu UDMR. Ponderea noastra in parlament este de 37%. Voi aveti mai putini deputati si senatori. Voi trebuie sa va ajustati programul vostru de guvernare dupa programul nostru". E de acceptat, din punctul de vedere al PNL, o asemenea oferta?

Eu nu cred ca in acest moment putem anticipa o astfel de ipoteza. Actul de guvernare nu presupune doar a imparti scaune in jurul unei mese. Inseamna sa ai o filosofie comuna, sa existe un model de Romanie spre care sa tindem impreuna. Lucrurile astea se rezolva in timp, sunt rezultatul unor consultari, sunt rezultatul unor afinitati umane, sunt rezultatul unei increderi. Or, in clipa de fata, cred ca PSD si unii dintre liderii sai trebuie sa ne convinga de faptul ca putem avea incredere in ei.

Spuneti de incredere. Vad ca se inteleg destul de bine Bogdan Olteanu cu Viorel Hrebenciuc. Ati declarat, acum cateva zile, la Sibiu, ca o apropiere a PSD de PD "este letala" pentru PSD. Dar apropierea PNL de PSD nu este cumva si ea "letala" pentru PNL?

Dvs. imi puneti o ipoteza, eu ma arat neincrezator in legatura cu ea, anume a unei guvernari PSD-PNL, si dupa aceea ma intrebati daca o consider letala. Eu mi-am manifestat deja neincrederea in legatura cu o asemenea apropiere si am spus ca ea nu poate fi decat in limitele in care PNL isi pastreaza propriile valori. Deci este o ipoteza destul de putin plauzibila in momentul de fata. PSD si PNL nu sunt in acest moment ceea ce se cheama politic apropiate. Noi nu colaboram in plan guvernamental. Nu am avut prilejul sa colaboram in plan guvernamental, pentru ca proiectele noastre au fost votate inclusiv de PD, PRM sau UDMR. Deci nu suntem apropiati. E vorba de o situatie politica a carei continuare este rezultatul unei vointe comune.

Si care este aceea?

Noi, adica Partidul National Liberal, si PSD avem vointa comuna, sau cel putin aveam pana acum, de a pastra ordinea fireasca: alegeri europene, alegeri locale, alegeri parlamentare. In virtutea acestei asumari, PSD a sustinut guvernul, si nu in virtutea filozofiei programului de guvernare.

Voturile pentru guvern la investitura si sustinerea in parlament spuneti ca nu inseamna o apropiere intre PNL si PSD?

Intre PSD si PNL a existat o similitudine in modul in care inteleg derularea evenimentelor ulterioare: alegeri europene, locale si parlamentare, eventual alegeri locale si parlamentare deodata. Asupra acestui lucru convenind, conditia era aceea ca in aprilie 2007 sa nu trecem la proceduri care sa conduca la alegeri anticipate. Deci PSD si PRM au avut fata de alegerile anticipate aceeasi atitudine, si anume le-au respins si aceasta a dus la sustinerea parlamentara a guvernului Tariceanu. Pentru ca nu doar PSD a avut aceasta atitudine, ci si multi parlamentari din PRM, multi parlamentari din PC, care si ei au avut aceeasi viziune privind cronologia evenimentelor electorale in anii 2007-2008 si aici este punctul comun al tuturor acestor partide. Aceste partide au avut, asadar, o opinie clara in ceea ce priveste normalitatea vietii politice romanesti.

Totusi, ce ati putea negocia cu PSD? Presupun ca PSD va negocia si cu alte partide, nu doar cu PNL...

Noi nu mergem la licitatie.

Ce ar putea sa ceara PSD ca PNL sa refuze?

Eu socotesc, repet, ca orice negociere trebuie sa porneasca de la acest lucru, anume ca PNL are anumite limite si un set de valori ca baza pentru negociere. Aceste limite sunt date de echilibrul economic si social al Romaniei, pe care noi, dupa ce l-am consolidat, nu dorim sa-l amenintam.

Fondul Proprietatea, despre care Mircea Geoana spunea ca l-ar desfiinta, si a carui realizare are si o miza ideologica pentru partidul dvs. poate sa genereze un conflict major intre PSD si PNL?

In legatura cu Fondul Proprietatea, el va deveni operational in momentul in care actionarii vor incepe sa ia dividende pentru 2006, in momentul in care persoane indreptatite vor incepe sa primeasca bani in contul bunurilor pe care le-au avut si au fost confiscate, adica in aceasta toamna. Cel putin primele doua operatiuni, anume plata dividendelor si plata primelor sume, se vor face inainte de alegerile parlamentare. Asa ca Fondul Proprietatea a devenit nu numai o realitate, cum spuneati dvs., cu incarcatura ideologica, a devenit o realitate care trebuie sa fie impartasita de toate partidele democratice. Ma refer la repararea unor abuzuri, la utilizarea parghiilor financiare pentru potentarea unor active economice. Si, in clipa in care Fondul va avea beneficiarii sai, imi manifest speranta ca si grupurile parlamentare vor avea o abordare in consecinta.

 

Desprinderea de comunism presupune mai mult decat un Raport

 

Una dintre temele importante ale PNL a fost anticomunismul. Aici v-ati intersectat cu Traian Basescu, ma gandesc la Raportul Tismaneanu, care a preluat subiectul, lustratia...

Haideti sa ne intelegem. Mi s-a parut ca Raportul prezentat de presedinte a fost doar un eveniment politic. Pentru ca desprinderea reala de comunism are in vedere emanciparea mentalitatilor, consacrarea unor valori opuse populismului si egalitarismului, precum si constructia unor institutii noi, democratice. Mai are in vedere repararea abuzurilor comise in regimul comunist si in aceasta privinta pot sa va spun ca a retroceda cuiva un drept de proprietate incalcat face mai mult decat 100 de pagini din acel Raport.

Sunt perfect de acord. Ludovic Orban s-a ocupat de punerea in aplicare a legii retrocedarilor la Primaria Bucuresti. Nenumarati oameni s-au plans ca mergea foarte greu cu retrocedarea in Bucuresti.

Nu vreau sa discut in acesti termeni. Spuneti acelor oameni ca Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a inchis dosarul despagubirilor pentru acele persoane care au optat pentru actiuni Transelectrica. In primul trimestru al anului viitor se va inchide si dosarul celor care au optat pentru actiuni Transgaz. Dvs. mi-ati dat un exemplu care nu este relevant, pentru ca acolo e vorba de vointa Consiliului Local, si nu de vointa unei persoane. Dar eu trec peste asta. Eu pot sa va dau numeroase alte exemple in care PNL a dovedit o asumare clara in privinta asta.

 

Cea mai fasta perioada pentru economie din toata istoria Romaniei

 

Esenta liberalismului este dezvoltarea economica si utilizarea dezvoltarii ca baza sustenabila pentru imbunatatirea calitatii vietii. Anul 2006 a fost cel mai bun an economic din istoria Romaniei. PIB a depasit pentru prima data 100 de miliarde de euro. Pentru prima oara dupa 1990 inflatia a coborat sub 5 procente. Am avut, potrivit normelor OIM, un somaj de 5%. Sunt zone intregi - Bucuresti, Sibiu - unde nu mai gasesti mana de lucru. Apoi, a fost pentru prima oara, dupa 1938, cand leul a fost recunoscut ca moneda puternica in Europa. A fost pentru prima oara cand am depasit 6 miliarde de euro ca investitii straine, ajungand la 9 miliarde euro in 2006. Mediul competitional s-a imbunatatit si pentru prima oara anul trecut am dobandit clasa A de rating in ce priveste calitatea mediului economic. Iar tendintele se mentin. Ce sa va spun? Ca in 2004 am avut 2,4 miliarde de euro alocate pentru educatie si ca in 2008 vom avea 7,8 miliarde? E drept ca sunt si efectele cursului de schimb, dar ele sunt marginale, raportat la diferenta asta. Sau ca la sanatate am avut 2 miliarde si vom avea 5 miliarde. Uitati-va prin orasele si comunele tarii sa vedeti cate case noi s-au construit, cate masini au fost achizitionate, cum a evoluat consumul populatiei.

Nu toate cifrele sunt pozitive. Ati facut o declaratie care m-a nedumerit. Ati spus ca deficitul comercial este o sursa a dezvoltarii - am retinut bine? -, invocand faptul ca acest deficit s-ar datora importului de tehnologie. Or, s-a spus ca acest deficit provine din importul de bunuri de consum, masini de lux...

Pe structura importurilor Romaniei, importul de bunuri tehnologice si de echipamente a crescut mult mai mult decat importul de bunuri de consum. Mai mult decat atat, daca veti face harta deficitelor din Romania, si acum ma refer la fiecare judet, veti vedea ca judetele puternic dezvoltate au deficit. Ma refer la municipiul Bucuresti, la judetele Timis, Brasov, Cluj, Sibiu, Bihor, iar judetele sarace au, in schimb, excedent comercial: Botosani, Vaslui, Neamt, Vrancea. Si atunci, concluzia este ca deficitul comercial se datoreaza inca asa-numitei crize de crestere, adica ritmul de crestere al Romaniei este mai puternic si oportunitatile mediului de afaceri mai mari decat resursele interne de dezvoltare.

Analisti foarte seriosi, cred ca sunteti de acord ca d-nii Serbanescu si Daianu sunt oameni seriosi...

Nu numai ca ii respect, ma si sfatuiesc cu ei. Sunt oameni cu care am impartasit in ultimii 17 ani idei, discutii, suntem fondatori ai Societatii Romane de Economie.

Cu atat mai mult. Sunt ingrijorati pe tema pensiilor. Sunt foarte ingrijorati pe tema pensiilor.

Da.

Iar altii spun ca sistemul de pensii este un fel de Caritas.

Daca se refera la cuvantul care vine din radacina romanica...

Se refera la Caritasul lui Stoica, de la Cluj.

Daca va referiti la un model piramidal, eu cred ca e o gluma. Cei care fac astfel de comparatii nu cred ca se numara printre analisti. Nu cred ca un specialist a putut sa spuna asa o bazaconie. Dar eu va propun altceva. Putem discuta oricat despre aceasta tema. Singurul mod in care pot dovedi ca am dreptate este proiectul legii bugetului. Deci, haideti sa mai asteptam cateva saptamani. Eu atat pot sa va spun. In clipa de fata, in constructia pe care am prezentat-o premierului, este inclusa aceasta crestere a pensiilor.

Pentru 2008. Dar pentru 2009 e posibila?

Eu zic sa vedem ce facem in 2008. Va fi o crestere fara precedent a pensiilor. Nu trebuie pus sub semnul intrebarii ceea ce vom face in 2009. O crestere care va putea fi data pentru totdeauna, este un drept castigat si care va fi respectat, va duce pensiile din Romania la un nivel mediu, care va fi raportat la salariul net de peste 50%, ceea ce este deja foarte mult.

Dar nu va trebui, pentru a plati aceste pensii, ca in anii viitori sa renuntati la cota unica?

Nu. Mai mult decat atat, eu sper ca majorarea de pensii sa fie indestulata doar din bugetul de asigurari sociale, fara sa avem nevoie se transferuri de la bugetul de stat. Nu se pune in nici un caz problema renuntarii la cota unica.

 

Interviu realizat de Armand Gosu

16 august 2007

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22