Pe aceeași temă
Cum va explicati reactia partidului dvs. la Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, dupa ce presedintele PSD, Mircea Geoana, ii sugerase presedintelui Basescu constituirea unei comisii in frunte cu Tismaneanu?
De la bun inceput se cuvine a fi facuta o precizare: eu nu am atribute institutionale de a explica o reactie de partid! Asa ceva apartine liderilor alesi. In schimb, as putea sa va ofer o explicatie personala, o opinie.
Faptul ca presedintele PSD, d-l Mircea Geoana, si-a exprimat sustinerea pentru o comisie prezidentiala "in frunte cu Tismaneanu" inseamna ca gestul politic al condamnarii comunismului a fost privit pozitiv de social-democrati. Avand in vedere ca in ultimii 17 ani acest subiect a fost tratat predilect partizan, liderul social-democrat a perceput initiativa prezidentiala ca o depasire a interpretarilor unilaterale politice si trecerea la o analiza obiectiva, urmata de concluzii extrase din comunicarea plurala de opinii. Asadar, comisia prezidentiala era asteptata sa-si precizeze mai clar scopul: doreste sa infatiseze o analiza/sinteza stiintifica a fenomenului comunismului sau isi asuma sa prezinte si concluzii politice (partizane ori nepartizane). Eu nu am auzit ca aceasta comisie prezidentiala sa fi transmis d-lui Geoana si PSD textul Raportului si sa consulte acest grup politic asupra opiniilor evaluatoare si chiar prospective. Ca atare, d-l Geoana a facut doar comentarii la reactiile politice generate de popularizarea raportului respectivei comisii prezidentiale. Punand in discutie metoda de lucru si modul cum s-a realizat finalizarea activitatii comisiei prezidentiale, sper ca d-l Geoana a avut in vedere ca nu mai traim intr-un regim care considera ca "daca nu esti cu noi, esti impotriva noastra", ci intr-o epoca in care diversitatea si dezbaterea de idei ar trebui sa fie acceptate de toata lumea. Pe de alta parte, din respect pentru institutia prezidentiala si decurgand din competentele constitutionale ale acesteia, cred ca d-l Geoana s-a asteptat ca practica determinismelor unidirectionale sa nu fie sustinuta de o asemenea comisie prezidentiala, ci demersul condamnarii comunismului sa fie si semnalul maturizarii democratiei functionale in Romania.
Si inca o chestiune: stiu ca nu numai d-l Geoana, dar si alti lideri ai PSD au fost sustinatori ai initiativei condamnarii experimentului comunist din Romania. De aceea, liderul PSD si alti colegi ai sai nu au intervenit in discutiile conjuncturale din anul 2006, privind aspecte ale activitatii comisiei Tismaneanu. S-a sperat ca respectiva comisie prezidentiala va propune si o maniera democratica de consultare si dialog politic, care sa asume o atitudine consensuala a societatii romanesti fata de subiectul tratat. Asadar, mi se pare ca PSD si d-l Geoana au ridicat semne de intrebare asupra manierei de asumare si finalizare a Raportului comisiei prezidentiale Tismaneanu.
De ce ati aprobat, si inca in unanimitate, la congresul extraordinar din decembrie, rezolutia "in legatura cu folosirea trecutului ca arma politica", prin care sariti in ajutorul lui Ion Iliescu, crezand, total fals, ca ar fi o tinta a raportului Tismaneanu? Iliescu are agenda lui personala, are probleme cu procuratura militara in dosarele revolutiei si mineriadei din 13-15 iunie 1990, v-ati lasat, intregul partid, anexati de Iliescu. Ce aveti de castigat ca partid pozitionandu-va astfel?
Congresul extraordinar al PSD, din 10 decembrie 2006, a avut ca tinte centrale adoptarea unui program politic ( "Romania sociala") si alegerea principalilor lideri. Rezolutia in legatura cu folosirea trecutului ca arma politica a aparut conjunctural, chiar inaintea desfasurarii congresului extraordinar. Poate ca acest document nu a fost foarte inspirat, in opinia mea, dar cred ca a fost propus ca reactie la perceptia creata de primele interpretari politice ale Raportului Tismaneanu, anume ca acesta anunta o batalie a dreptei politice contra spectrului politic de stanga. Liderii PSD au dorit sa demonstreze delegatilor la congresul din decembrie trecut si sustinatorilor ca nu sunt pasivi la atacurile dreptei, ca reactioneaza si se manifesta coeziv. Repet, a fost o reactie politica la un anumit tip de mesaj politic care semnaleaza conotatiile politice generate de lansarea Raportului comisiei Tismaneanu. Personal, consider o vizibila tendentiozitate in asocierile cu d-l Ion Iliescu. Nu cred ca intr-un stat de drept adevarat d-l Iliescu are nevoie sa fie "aparat" de PSD ori de vreo alta grupare politica. Grav mi se pare atunci cand se incearca aducerea pe aceeasi scena a demersului justitiei si a celui politic. Daca n-ar exista antepronuntari la cazurile aflate pe rol in justitie ar exista mai mari sanse de credibilizare a justitiei si a institutiilor de aplicare a legii. Iar daca d-l Iliescu este chemat in justitie, sunt convins ca este in masura sa-si argumenteze faptele pe caile justitiei si nu prin interventii politice. Dar trebuie sa spunem ca nu este corect nici sa lansezi acuze politice la cazuri aflate pe masa justitiei. Atunci cand se tinde a se suprapune atacurile la adresa stangii din Romania cu atacuri politice fata de d-l Ion Iliescu este o vizibila atitudine politicianista. Cine mai crede astazi intr-un asemenea reductionism? Faptul ca d-l Ion Iliescu si amicii sai politici se declara a fi de stanga nu inseamna ca aceasta este toata stanga politica si social-democratia din Romania. Daca suntem cu adevarat democrati, atunci vom recunoaste si respecta dreptul fiecarei persoane la opinie politica si manifestarea ei in concordanta cu cadrul statului de drept.
Si va rog sa-mi permiteti un comentariu adiacent: de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, radicalismul din Revolutia franceza a indus o atitudine preluata si de revolutia bolsevica - anume ca "revolutia isi devoreaza fiii". Dar sa ne amintim ca, la sfarsitul aceluiasi secol al XVIII-lea, o alta revolutie, cea americana, nu a procedat asa si a impus calea evolutionara, fara devorarea "fiilor revolutiei". Social-democratii au repudiat si repudiaza si astazi revolutionarismul bolsevic/comunist, propunand conduita evolutionara, constructia societala rationala si bazata pe statul de drept. Cei care astazi proclama ca "revolutia continua" este necesara, iar prin radicalismul politic intretin o atmosfera tulbure in Romania se apropie mai mult de formula bolsevica, inclusiv daca argumenteaza ca o fac in slujba valorilor de dreapta. Paradoxal, dar este ca si cum s-ar dori prefigurarea unui camp fertil pentru extrema dreapta.
Nimeni din conducerea partidului nu a fost constient de faptul ca, atacand comisia prezidentiala si Raportul ei, care declara ilegitim si criminal regimul comunist, PSD, pentru pentru prima data, se revendica drept succesor al PCR, exact ceea ce neaga de 17 ani ca ar fi?
Mi-e foarte greu sa cred ca presedintele tarii, d-l Vladimir Tismaneanu sau alti membri ai respectivei comisii prezidentiale ar pretinde ca sunt detinatorii adevarului absolut si cu atat mai putin ai adevarului istoric. Daca ar fi asa, Doamne fereste, ar insemna ca nu e vorba de o comisie care urma sa argumenteze condamnarea comunismului, ci cu totul altceva. Dupa 19 decembrie 2006, s-a vazut ca citirea si recitirea textului Raportului Tismaneanu este prilej de bogate discutii nu numai politice, ci si istorico-istoriografice. Sa ne intelegem: putem vorbi de textul Raportului Tismaneanu, pe de o parte, si de gestul politic al condamnarii comunismului in Romania ori de amandoua deodata. Insa eu speram ca rostul comisiei Tismaneanu era sa ofere concluzii stiintifice, in urma analizei obiective a unui fenomen socio-politic, iar presedintele tarii, asumandu-si o exprimare politica bazata pe consensualism sau unilateralism politic, isi lua responsabilitatea sa se adreseze societatii romanesti. Daca aceasta comisie prezidentiala a avut intentia si scopul de a-si asuma ea insasi o anumita atitudine politica inseamna ca si-a asumat din start conditia de participant la o dezbatere politica. A se folosi acest context pentru etichetarea PSD nu face decat sa intareasca opinia ca gestul politic al condamnarii comunismului in Romania n-a fost decat o actiune de identificare si intarire a dreptei politice prin diabolizarea adversarului politic, in acest caz stanga - PSD. Or, asemenea manifestari cu pronuntat caracter radical nu fac altceva decat sa dezvolte conditii pentru favorizarea radicalismelor politice, asa cum mai spuneam, estompand chiar efecte pozitive asteptate de la gestul condamnarii comunismului in Romania.
Este indiscutabil faptul ca un asemenea gest politic de condamnare a comunismului in Romania ar fi avut un alt efect daca s-ar fi intamplat pana la alegerile generale din mai 1990. Regimul comunist din Romania a fost condamnat de evenimentele din decembrie 1989 mai mult decat orice alta initiativa politica postcomunista. Cum la acea vreme nu existau grupuri politice care sa ofere proiecte de societate, ca alternative, gestul condamnarii comunismului ar fi "eliberat" politicul de trecutul neclar si ar fi indreptat gandirea politica pluralista spre substanta constructiei moderne, europene a societatii romanesti. Daca acum s-ar obtine macar o parte a acestui efect, si tot am avea motive sa ne raportam pozitiv fata de subiectul pe care-l discutam. Luandu-l asa cum este, daca textul Raportului comisiei Tismaneanu nu sustine teza privind "revolutia continua", si dezbaterile politice se indreapta spre o conceptie evolutionara, atunci se poate declara ca intram in normalitatea vietii politice si cele doua orientari - stanga si dreapta - au sansa sa-si promoveze alternativele privind proiectele de societate, iar cetatenii romani vor putea sa se raporteze la acestea in mod rational, si nu doar emotional.
Eliminarea temei anticomunismului
Liderii istorici ai social-democratiei din Romania au pierit in temnitele comuniste. Daca PSD era cu adevarat continuatorul social-democratiei romanesti, de ce n-a condamnat regimul care i-a aruncat in puscarii pe liderii social-democrati? Poate ca Mircea Geoana n-a auzit de Flueras, Jumanca, Titel Petrescu, dar dvs. sunteti istoric, stiti foarte bine cine au fost ei. De ce nu l-ati tras de maneca pe presedintele PSD?
Aici inclin sa va dau multa dreptate. Personal, as fi dorit ca social-democratia romana sa faca ea insasi gestul condamnarii comunismului din Romania. Si aceasta nu doar din considerente istorice. Mai mult decat intoarcerea spre trecut, gasesc ca ar fi fost important ca insisi cei care in decembrie 1989 au repudiat ceausismul (comunismul) sa fi probat maturitatea de a dovedi ca sunt altceva, nu numai prin condamnarea verbala, ci mai ales prin acte politice si practici democratice. Astazi, social-democratia din Romania are capacitatea si vointa, demonstrabile ambele, sa gestioneze o dezvoltare si modernizare a societatii in concordanta cu constructia europeana. Condamnarea comunismului se impunea nu numai pentru despartirea de trecut, caci toate partidele romanesti actuale poarta si stigmatul perioadei anterioare, dar si pentru a elimina o tema favorita a dreptei neoconservatoare, care si-a "improprietarit" aceasta tema inca din anii ’80. Nu cred in predestinarile politice din Romania contemporana. Cineva spunea, recent, ca ar trebui sa judecam oamenii de azi dupa ce au facut/realizat ei dupa 1989. Iar noi adaugam ca metoda bolsevica a etichetarii personajelor si a partidelor dupa capricii individuale ale liderilor ori gruparilor politice ar trebui aruncata la rebuturile istoriei.
Domnule Gosu, eu insumi n-as putea accepta ideea sa-l "trag de maneca pe presedintele PSD" si sper ca nici d-l Geoana nu ar accepta sa fie tras de maneca de nimeni. Aceasta din respect pentru autoritatea pozitiei pe care o ocupa, ca urmare a unui numar de voturi obtinute intr-o competitie democratica si legitimizata de vointa congresului partidului.
Daca-mi reprosez ceva este ca nu am intrat mai persuasiv in dezbaterea publica generata de acest eveniment. Repet, sunt convins ca d-l Geoana este determinat sa respinga orice asociere a PSD cu vechile apucaturi nomenclaturiste. Dupa cum stiu ca marea majoritate a militantilor social-democrati romani nu au complexul "pacatului trecutului", deoarece ei, ca si multi alti cetateni ai Romaniei, sunt supravietuitori ai unui regim politic condamnat si repudiat in decembrie ’89. Iar pentru adevaratii "pacatosi", condamnarea trebuie sa vina din partea justitiei statului de drept, si nu a "tribunalelor/instantelor politice" de orice culoare.
Starea reformei in PSD
Se implinesc in curand doi ani de cand Mircea Geoana a promis reforma in PSD. Daca s-a intamplat ceva bun in PSD se datoreaza DNA. E atat de fragil echilibrul de putere din PSD, incat conducerea nu poate elimina persoane controversate precum Viorel Hrebenciuc, Oprisan etc.? Sau, pur si simplu, Geoana si actuala conducere n-au nici un apetit pentru a schimba imaginea PSD de partid corupt?
Aici nu mai pot fi de acord cu dumneavoastra. Nu pot impartasi opinia ca "daca s-a intamplat ceva bun in PSD, se datoreaza DNA". Exista si asa o destul de pronuntata inclinare sa se creada ca DNA a fost instrumentat politic si sunt nenumarate dovezile de hartuire a opozitiei si militantilor PSD. Pe de alta parte, va rog sa observati ca, inca din a doua parte a anului 2005, ziarele de la noi au prezentat o multime de stiri privind posibile fapte de coruptie ale partidelor aflate astazi la guvernare. Din pacate, ca si in perioada interbelica, atunci cand un partid se afla la guvernare primeste calificativul de "corupt". Problema reala este daca institutiile de aplicare a legii si statul de drept sunt capabile sa ne asigure tuturor, si celor de la putere, si celor din opozitie, un mediu politic, economic, social neviciat de coruptie si fara distorsionari. Asa ca DNA a "ajutat" PSD numai in masura in care a contribuit la constructia unui asemenea context societal, proband spre sanctionarea de catre justitie a adevaratilor corupti, din toate partidele politice.
Reforma a inaintat in PSD, dar poate nu cu viteza pe care as fi dorit-o eu si multi cetateni ai Romaniei. Faptul ca si alte formatiuni politice, chiar de la putere, discuta pozitiv despre formule institutional-organizationale adoptate recent de PSD este o recunoastere indirecta ca reforma din PSD are un grad de acceptabilitate extins si in afara PSD. Este bine ca in PSD se manifesta deschidere spre multiplicitate de idei si opinii care urmaresc constructia viitoare a societatii romanesti. Nu totul este perfect in PSD si a recunoaste acest lucru inseamna disponibilitate pentru permanenta cautare a unei solutii mai bune.
Cum o sa modernizati partidul in sens european cu Ion Iliescu in conducere? A spus la congres ca nu accepta sa fie un obiect in vitrina si se va implica serios in viata de partid.
Una dintre deficientele sistemului partidist romanesc este ca formatiunile politice au fost concepute ca fiind structuri clientelare in jurul sefului (a "vizirului" - cum se spunea candva). Or, in Uniunea Europeana partidele inseamna altceva, iar PSD a facut efortul, in ultimii doi ani cel putin, sa se debaraseze de asemenea alcatuire. S-au inregistrat efecte in descentralizarea partidului, care uneori nu plac nici centrului si nu convin toate nici locului. S-a deschis competitia pentru posturile de lideri ai PSD, iar capacitatile de influentare politica dinspre local/regional spre central si invers se manifesta in forme legale. In acest context, implicarea d-lui Ion Iliescu in procesul decizional din partid va fi pe masura eficientei abilitatilor sale politice, a capacitatii de influentare si racordarea la ritmul modernizarii PSD. Deocamdata, PSD are o conducere politica legal constituita, la ultimul congres, si este prematur a se prevesti functionarea ei nestatutara.
Temele importante ale stangii europene lipsesc din discursul PSD. A fost acum dezbaterea privind Legea cultelor. N-ati luat nici o pozitie. De ce? Nu vi se pare o tema suficient de importanta? Sau va e rusine sa va afisati alaturi de organizatiile societatii civile care protesteaza?
Daca veti citi prezentarea programului politic "Romania sociala", veti constata prezenta tuturor temelor majore ale social-democratiei europene. In ultima perioada s-a depus chiar un efort intens pentru incorporarea principiilor social-democratiei europene (a se vedea dialogurile social-democrate), iar cel mai recent program politic al PSD tine cont si de directiile politicilor social-democratiei europene contemporane. Asadar, problema nu este la nivelul discursului politic. Speram ca aplicarea politicilor sa fie concordanta evolutiilor europene ale social-democratiei.
In ceea ce priveste relatia cu societatea civila, sunteti nedrept. Chiar in ultimele luni ale anului 2006, PSD si eu insumi am cooperat intens cu acele organizatii care au sustinut o formula democratica pentru alegerile pentru Parlamentul European. Referitor la cazul pe care l-ati prezentat, va rog sa studiati care a fost atitudinea PSD fata de proiectul Legii cultelor, o initiativa a partidelor din arcul guvernamental actual. Ar fi fost utila o precizare mai pronuntata a atitudinii acestor organizatii in procesul dezbaterii legislative si incurajarea anumitor pozitii ale PSD, dar si ale altor partide, in acel context. A discuta acum, dupa ce o lege a fost adoptata, despre cum ar fi fost mai bine mi se pare cam tardiv, caci nu putem incuraja neaplicarea unei legi si, in acelasi timp, sa promovam necesitatea intaririi statului de drept in Romania.
Veti sustine un guvern minoritar Tariceanu pana la alegerile parlamentare la termen sau veti provoca caderea guvernului si declansarea alegerilor anticipate?
PSD nu are acum nici o motivatie sa sustina un guvern minoritar Tariceanu. Guvernul de astazi este rezultatul unui aranjament politic conjunctural, de la sfarsitul lunii decembrie 2004, care a fost indreptat impotriva PSD si nu a tinut cont de interesele fundamentale ale Romaniei. Ca atare, cine a initiat, patronat si realizat acel aranjament politico-guvernamental ar trebui sa-si asume si consecintele prezente si viitoare. La fel si rezolvarea situatiei actuale.
Daca guvernul Tariceanu va cadea, aceasta se va intampla din cauza incapacitatii indeplinirii atributiilor si pierderii sustinerii politice interne. Declansarea unor eventuale alegeri anticipate ar fi o solutie la existenta unei crize guvernamentale, care, adaugate performantelor mediocre ale guvernarii, genereaza nu numai pierderi la capitolul credibilitate si predictibilitate, dar si efecte pentru situatia economico-financiara si sociala a tarii. Iar perceptia interna si externa despre Romania la data aderarii spune totul.
PSD este un partid aflat in opozitie si ar trebui sa-si continue demersul de modernizare, sa fie in dialog permanent cu cetatenii Romaniei. Acestora, PSD are datoria sa le prezinte o alternativa la guvernare, prin care sa pozitioneze Romania cat mai avantajos in Uniunea Europeana si sa le creeze conditiile pentru standarde de viata cu adevarat europene. In plus, un partid functional trebuie sa fie gata sa faca fata, in orice moment, oricarui tip de scrutin electoral, inclusiv anticipate.
Interviu realizat de Armand Gosu
11 ianuarie 2007
