Exista derapaje in procesul reformei

Jocurile politice afecteaza eficienta actului de guvernare

Cum vedeti criza politica de la Bucuresti?

Sigur ca actuala criza ne-a atras atentia. Cred ca este privita, in general, ca o situatie ulterioara aderarii la Uniunea Europeana, in care clasa politica romaneasca incearca sa se regaseasca pe sine, sa-si defineasca rolul in noul context. Trebuie sa spun ca este o situatie complicata. Tara este mult prea implicata in jocuri politice intre indivizi sau intre diferitele partide politice. Sigur ca, intr-o oarecare masura, acestea fac parte din ceea ce inseamna politica, dar, pe de alta parte, au atins un nivel la care afecteaza eficienta actului de guvernare. Dar este o problema interna a Romaniei, iar clasa politica romaneasca trebuie sa-si rezolve singura problemele. Noi putem avea propriile opinii in calitate de observatori externi, si bineinteles ca si eu am o parere personala in ceea ce priveste aceasta criza, dar punctul de vedere oficial este ca speram ca tara dumneavoastra sa-si recapete cat mai curand stabilitatea politica si ca jocurile politice se desfasoara in conformitate cu regulile democratiei si cu prevederile constitutionale. In orice caz, asa cum am spus, a atins un nivel la care dauneaza procesului de guvernare, intr-un moment in care Romania ar trebui sa demareze implementarea cerintelor impuse ca urmare a aderarii la UE. Insa noi avem incredere ca situatia va reveni la normal si lucrurile se vor clarifica.

 Credeti ca aceasta criza ar putea influenta, din punct de vedere politic, statutul Romaniei in cadrul  Uniunii Europene?

In primul rand, este o problema interna pe care Romania trebuie sa o rezolve. Este de vazut in ce masura actuala criza influenteaza pozitia Romaniei in calitate de negociator la Bruxelles. Dar depinde doar de Romania sa vina cu propuneri solide la Bruxelles, care sa duca la crearea unui consens la nivelul Uniunii, fapt care ar fi chiar in beneficiul Romaniei insesi.Vom vedea in ce masura puteti realiza sau nu aceste lucruri. Cred ca este important ca Romania sa aiba o strategie postaderare. Stim ca guvernul lucreaza in prezent la aceasta strategie si suntem foarte curiosi sa vedem cum va arata si care vor fi prioritatile Romaniei in calitate de membru al UE. Este important pentru Romania, deoarece, in functie de aceste prioritati, isi poate apara mai bine propriile interese la Bruxelles. De asemenea, este important si pentru celelalte state membre, printre care si Olanda, sa afle care sunt prioritatile Romaniei si in ce masura putem lucra impreuna pentru a ne indeplini interesele comune.

Este posibil ca actuala criza politica de la Bucuresti sa creeze un mediu ostil pentru investitorii straini din Occident, fie ei americani sau europeni?

Inteleg ce vreti sa spuneti. Cred ca are legatura cu ceea ce am spus mai devreme, si anume ca aceasta criza a atins un nivel la care ar putea impiedica desfasurarea anumitor procese. Am putea sa ne punem intrebarea daca actuala criza politica influenteaza mediul de afaceri, investitiile. Guvernul roman spune ca nu, si eu cred ca, in mare parte, are dreptate, pentru ca, cel putin pentru moment, exista o sustinere a politicilor economice, exista o stabilitate in ceea ce priveste contextul economic, cotatiile pentru Romania sunt in general aceleasi, iar pentru investitorii straini exista multe oportunitati aici si, de aceea, continua sa vina in numar mare. Este destul de dificil de spus daca, in conditiile in care aceasta criza nu ar fi existat, interesul investitorilor straini ar fi fost mai mare. In orice caz, Romania are un viitor stralucit in ceea ce priveste investitiile economice straine, cel putin pentru perioada imediat urmatoare, insa trebuie sa recunosc faptul ca aceasta criza incepe sa devina o problema. De exemplu, oamenii de afaceri olandezi, care ar putea fi interesati sa investeasca in Romania, au inceput, in ultimele saptamani, sa puna intrebari de genul: cat de serioasa este criza politica?, exista riscul ca aceasta sa afecteze sistemul economic?, se va rezolva aceasta criza in viitorul apropiat sau este o criza de lunga durata?, este cazul sa luam in considerare alte optiuni sau sa ne reorientam investitiile? Aceste intrebari s-au pus relativ recent, nu existau anul trecut, de exemplu. Ele au aparut odata cu demararea procedurii de suspendare a presedintelui, care accentueaza gravitatea crizei politice.

Suntem ingrijorati de lipsa unui angajament politic care sa sprijine lupta impotriva coruptiei

 Ambasada Olandei, prin intermediul  Fundatiei MATRA, s-a implicat destul de serios in lupta anticoruptie din Romania. Cum ati caracteriza colaborarea dumneavoastra cu institutiile romanesti? Sunteti multumit de aceasta colaborare?

Este adevarat ca, in ceea ce priveste lupta anticoruptie, am avut o serie de proiecte, prin Fundatia MATRA, atat cu institutii de stat, cat si cu ONG-uri. In general, colaborarea a fost foarte buna pe ambele planuri si suntem multumiti ca am putut sprijini eforturile de imbunatatire a activitatii administratiei publice la nivel central si local. Incepand cu anul acesta, s-a pus intrebarea daca reforma in justitie si in lupta impotriva coruptiei se va continua pe directia inceputa anul trecut, premergatoare aderarii la UE. Trebuie sa spun ca suntem ingrijorati din cauza a ceea ce pare a fi lipsa unui angajament politic care sa sprijine eforturile facute in acest domeniu. Eu sunt intr-o legatura permanenta cu oficialitatile si discutam despre acest lucru. Sigur ca Uniunea Europeana a stabilit o serie de puncte de referinta cu ajutorul carora sunt monitorizate progresele facute in domeniul respectiv, unul dintre acestea fiind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. Dupa ce a fost blocata timp de mai multe luni, asa cum stim cu totii, Legea ANI a fost votata in Senat astazi, de Ziua Europei. Iar acesta este unul dintre elementele luptei anticoruptie.

Un alt exemplu este intalnirea pe care am avut-o ieri cu domnul Paun, directorul Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne. Am discutat despre un proiect recent pe care il realizeaza in colaborare cu un ONG si cu voluntari din randul studentilor, care monitorizeaza plangeri legate de acte de coruptie ale functionarilor publici.

 Dar am citit in presa ca ati avut unele probleme in relatia cu  Directia Generala Anticoruptie.

In trecut am avut o colaborare excelenta cu DGA. De curand insa, am ridicat cateva intrebari referitoare la un proiect la care noi avem o contributie financiara. Acest proiect a intampinat o serie de dificultati din cauza colaborarii dintre DGA si ONG-ul partener al proiectului, AID (Asociatia pentru Implementarea Democratiei). Au existat cateva probleme si, de aceea, noi am pus o serie de intrebari despre cum evolueaza lucrurile. Dar am primit asigurari, atat din partea ministrului, cat si a domnului Paun, ca vor incerca sa lucreze mai eficient cu AID, ca parteneriatul se va relua, iar proiectul se va desfasura in termenii stabiliti initial. Astfel incat temerile mele au disparut si sunt optimist in legatura cu derularea proiectului.

Ambasadorul SUA la Bucuresti a afirmat ca Romania ar putea face pasi inapoi in ceea ce priveste lupta anticoruptie, reforma in justitie si statul de drept. Impartasiti aceasta ingrijorare?

Sigur ca o impartasim. Mai ales ca, dupa ce Romania a aderat la UE in 2007 si nu in 2008, oficialitatile de la Bucuresti si Bruxelles au convenit sa aplice un sistem de monitorizare pentru justitie si politica interna. Ca urmare, la sfarsitul lunii martie, Romania a elaborat si a trimis un raport la Comisia Europeana, aratand ca au fost facute anumite progrese. Dar sigur ca urmarim cu interes evenimentele si asta din cauza a ceea ce am spus mai devreme, si anume ca, de la inceputul acestui an, exista o serie de derapaje in procesul reformei si trebuie sa vedem cum va fi implementata Legea ANI, cum se va desfasura in continuare lupta impotriva coruptiei, daca institutiile anticoruptie, si ma refer aici cu precadere la DNA, vor functiona cum trebuie - daca domnul Morar va avea nu doar capacitatea, ci si sprijinul politic pentru a-si continua activitatea -, daca vor exista anchete, trimiteri in justitie si condamnari.

 Nu va ingrijoreaza ceea ce s-a intamplat ieri cu directorul adjunct al  DNA, domnul Tulus?

Este prea devreme sa ma pot pronunta. Trebuie vazut ce presupune aceasta masura, in cazul in care va fi aprobata de catre CSM. Pentru mine, cel putin in acest moment, este dificil sa ma pronunt. Sper ca noul ministru al Justitiei, care spune - si eu il cred - ca doreste sa continue munca predecesoarei sale, ministrul Monica Macovei, si sa implementeze ceea ce premierul a afirmat la investirea noului guvern, si anume ca lupta anticoruptie reprezinta o prioritate, sper deci ca ministrul Chiuariu sa continue in aceasta directie. Si ramane de vazut in ce masura aceasta miscare se incadreaza in efortul de reformare a sistemului juridic.

Suntem increzatori ca Romania isi va respecta angajamentele militare

Retragerea trupelor militare romanesti din Irak ar putea afecta increderea partenerilor europeni in capacitatea Romaniei de a-si indeplini propriile angajamente?

Cred ca Romania face o treaba foarte buna, avand in vedere numarul considerabil de trupe terestre prezente in Irak, Afganistan si in alte locuri unde si noi, olandezii, avem o colaborare excelenta cu romanii. Daca si cand se vor retrage trupele romanesti este o chestiune asupra careia doar Romania trebuie sa decida, bineinteles dupa o consultare cu aliatii sai, Statele Unite, Marea Britanie si ceilalti care sunt interesati de prezenta Romaniei in Irak. Asadar, nu am nici o temere legata de aceasta operatiune, cu conditia ca procesul sa fie precedat de consultari. Suntem increzatori ca Romania isi va respecta angajamentele militare privind participarea la operatiunile de mentinere a pacii din intreaga lume si suntem multumiti de realizarile romanilor in acest domeniu.

Continuam sprijinirea societatii civile

 Ambasada Olandei  la Bucuresti are in derulare o serie de programe. Care credeti ca este cel mai important dintre ele? Ce asteptati de la aceste programe, ce rezultate credeti ca vor avea?

Va referiti la programe de tip MATRA?

 Da, la programe de tip  MATRA, la programe culturale.

Ati mentionat programul MATRA, care este un program preaderare, dar va continua si in anii urmatori, deoarece ne-am angajat ca vom mai ramane o perioada in Romania pentru a sprijini dezvoltarea societatii civile si a ONG-urilor. Cred ca programul s-a bucurat de succes nu numai prin sprijinul acordat agentiilor guvernamentale, ci si prin asistenta acordata ONG-urilor. Noi credem ca ONG-urile si societatea civila reprezinta un element esential in balanta oricarei societati, iar in Romania cred ca societatea civila poate fi si trebuie consolidata pentru a-si indeplini propriile atributii, la fel cum si mass-media trebuie sa fie de calitate pentru a-si duce la bun sfarsit rolul in societate. MATRA este un proiect de succes care se va desfasura si in urmatorii patru ani, dar vom ramane deschisi si altor proiecte viitoare, pe orice domeniu.

Mai avem in desfasurare un program economic, intre cele doua guverne, si, de asemenea, incercam sa ajutam comunitatea olandeza de afaceri sa intre pe piata romaneasca si sa stabileasca contacte cu partenerii romani. Anul acesta avem si un program cultural foarte interesant intitulat "O sarbatoare culturala - parteneriatul olandezo-roman" pentru a marca si a sarbatori aderarea Romaniei la UE. Speram ca acest program va duce la crearea unor parteneriate durabile intre institutiile culturale din cele doua tari. Obisnuiesc sa spun adesea ca Uniunea Europeana nu inseamna doar economie si politica, ci si cultura si, mai mult decat atat, un spatiu cultural comun. Avand in vedere ca vom fi impreuna pentru multa vreme de-acum inainte, ar trebui ca fiecare dintre noi sa faca un efort pentru a-si aprofunda cunostintele despre istoria si cultura ceiluilalt. Acest program cultural, pentru care am obtinut fonduri suplimentare din Olanda, dar si de la diversi sponsori, are ca scop sa prezinte aspecte ale artei olandeze, dar mai ales sa promoveze legaturile culturale si sa puna bazele pentru viitoarele schimburi culturale.

Cum explicati interesul Olandei pentru Romania? Inca din timpul mandatului ambasadorului Coen Stork, imaginea Olandei in Romania era una foarte buna, iar interesul romanilor pentru Olanda a crescut.

Aveti dreptate, predecesorul meu, Coen Stork, a fost aici chiar inainte de revolutie...

Si dupa.

Exact, si dupa revolutie. El stabilise deja o intreaga retea de legaturi cu dizidentii din acea perioada si cu mediul cultural, in masura in care aceasta avea dreptul sa existe. Iar acest lucru ne-a creat aici reputatia unei tari interesate sa stabileasca contacte cu intelectuali de marca, cu cei care promovau drepturile omului, libertatea politica si culturala. Imediat dupa revolutie, municipalitatile olandeze au trimis Romaniei ajutoare umanitare care au ajuns la destinatie la cateva zile dupa evenimentele din decembrie ‘89. Olanda are o adevarata traditie in ceea ce priveste actele caritabile si ajutoarele umanitare. Multe dintre contactele stabilite atunci s-au dezvoltat in aliante intre orase, intre companii. Uneori, ceea ce a inceput ca un gest umanitar s-a transformat ulterior intr-un parteneriat economic. Astfel incat, la cativa ani dupa revolutie, primele companii olandeze au venit in Romania. Noi, olandezii, avem comertul in sange, avem o intreaga istorie a schimburilor comerciale, a explorarilor si au fost cateva companii-pioniere care au venit aici dupa 1989. Iar astazi Olanda a devenit unul dintre cei mai mari investitori din Romania. Exista numeroase companii, mai mari sau mai mici, in toate domeniile si pe intreg teritoriul tarii. Asa ca aveti dreptate, interesul exista de multa vreme si a crescut in ultimii ani. Iar in ceea ce ma priveste, ar trebui sa fie in continua crestere, mai ales acum ca Romania a devenit membru al UE, si ar trebui sa existe mai multe schimburi nu doar intre guvernele noastre, ci si intre ONG-uri, companii si, in general, intre cetatenii nostri.

Interviu realizat de Armand Gosu

9 mai 2007

(Traducere din limba engleza de Cristina Spatarelu)