Nu anchetam decizii politice

 De ce a ajuns  DNA obiectul nemultumirii ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu? Ce ar fi valabil din reprosurile facute de ministru?

 Au fost patru motive invocate, desi noi spunem ca nu rezista nici unul. Primul motiv se refera la niste cifre luate din raportul nostru de activitate. Acestor cifre, aproximativ reale, care arata cate dosare vechi, cate dosare noi avem pe rol, ministrul le-a dat categoric o conotatie negativa. Or, rezultatele noastre statistice au fost discutate in plenul  CSM, pentru ca asa cere legea, atunci cand eu am prezentat raportul de activitate al DNA. Stenograma discutiei dovedeste ca cei care au luat cuvantul au apreciat aceste rezultate statistice ca fiind pozitive. In opinia d-lui ministru insa, acele cifre ar reprezenta niste nereusite. Punctul 2: i se imputa procurorului-sef de sectie Doru Tulus singurul caz de arestat preventiv netrimis in judecata de DNA. Or, acest om a fost arestat in 2002 de un alt procuror, iar solutia de netrimitere in judecata a fost data de catre Serviciul Teritorial Anticoruptie Bacau. Prin urmare, dosarul respectiv nu are legatura nici cu Tulus, nici cu sectia pe care o conduce el. Al treilea motiv: i se imputa procurorului-sef de sectie una sau doua restituiri de dosare. Subliniez ca intreaga DNA a avut doua restituiri de la instanta date in cursul anului 2006, dar ele sunt pe dosare ale unor procurori care au plecat din DNA, iar rechizitoriile lor au fost confirmate de fostul procuror-sef de sectie. Deci, nici o legatura cu Tulus. Al patrulea motiv este redactat intr-un limbaj destul de critptic: se reia textul din lege, "management defectuos", "folosirea inadecvata a unor resurse financiare" etc., motive care pot duce la revocarea unui procuror, dar fara sa fie explicate.

Dvs. ati avut o aparitie publica in care ati spus ca pe intervalul suspendarii presedintelui, ministrul Chiuariu v-a atentionat sa nu mai instrumentati dosare.

 Da, asa este. Dar nu as vrea sa vorbesc prea mult despre asta acum, intrucat am facut o sesizare la  CSM, iar cei de acolo, prin inspectorii judiciari, au inceput o investigatie si nu ar fi corect si deontologic ca eu sa dezvolt subiectul. Dar imi mentin declaratia.

Dincolo de motivatia din cererea de revocare a procurorului Tulus, nu cumva ea a fost facuta pentru ca el are niste dosare serioase de politicieni?

In mod categoric asa este. Nu exista un alt motiv. Si apoi, poate ca nu este intamplatoare cererea ministrului ca, in perioada suspendarii presedintelui Romaniei, sa nu mai apara dosare, in conditiile in care tocmai la Sectia a II-a, condusa de Tulus, au "aparut" doua dosare importante. Nu vreau sa le specific concret, dar e vorba de anchetarea unor persoane politice si publice importante. Facand niste rationamente, am pus in legatura aparitia acestor doua dosare cu cererea de revocare, pe de o parte. Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere intreaga activitate a lui Tulus si a sectiei conduse de el. Este sectia care are dosarele cele mai grele, dosare cu infractiuni economice, infractiuni conexe asimilate celor de coruptie. Este clar ca cererea de revocare are in vedere activitatea acestei sectii, insa nu are legatura cu performantele profesionale sau manageriale ale d-lui procuror.

 O paranteza: d-l Voiculescu a spus ca a primit un telefon de la un procuror de aici care i-a comunicat ca nu are nici un fel de problema cu  DNA.

D-l Voiculescu a declarat ca i-a spus procurorul de caz ca e nevinovat si ca e in regula. Noi am dat un comunicat prin care am spus ca un procuror de caz nu poate sa-i spuna asa ceva, pentru ca, daca procurorul de caz ajunge la concluzia ca nu are probe suficiente ca sa-l trimita in judecata, da o solutie de netrimitere in judecata. In cazul de fata, d-l Voiculescu are calitate de invinuit, ceea ce inseamna ca procurorul a avut la baza niste indicii si probe, asa cum spune legea, pentru a incepe urmarirea penala. D-l Voiculescu se gaseste inca in faza de ancheta penala.

 D-l ministru Chiuariu a reprosat  DNA ineficienta, spunand ca nu sunt condamnari. Trecem peste faptul ca o condamnare e data de judecator, dar la insistentele ziaristilor, d-l Chiuariu a spus ca rechizitoriile sunt intocmite in asa fel incat ele nu duc spre solutii.

D-l ministru nu are de unde sa stie acest lucru, pentru ca nu a vazut rechizitoriile si nu a putut sa aprecieze dansul daca ele duc sau nu spre solutii de condamnare. Am vazut si eu ca ii imputa procurorului Tulus ca sectia nu are condamnari. Dincolo de faptul ca acest enunt este doar partial adevarat - pentru ca in dosarele sectiei condamnari sunt -, pe dosarele pe care noi le consideram de mare coruptie, dosarele cu parlamentari s.a.m.d., nu avem inca solutii de condamnare, dar nu avem nici solutii de achitare sau de restituire. Asadar, este vorba despre dosare in curs pe care nimeni nu se poate pronunta. Asa ca eu nu stiu cum si-a dat seama d-l ministru daca dosarele sunt slabe sau nu.

DNA si CSM

 Cazul a ajuns la  CSM, care a decis sa se amane totul si sa se faca o inspectie. DNA nu era controlat?

 Ba da.  CSM a ajuns la concluzia ca este nevoie sa se faca un control de fond la DNA, spunand ca institutia anticoruptie, inclusiv PNA, din 2002 pana acum nu a fost controlata niciodata. Trebuie sa va spun ca DNA a fost controlata, si fostul PNA, dar au fost doar controale tematice, de pilda, stadiul dosarelor mai vechi de 6 luni. Controlul de fond este un control exhaustiv, dar in limitele legii, pentru ca inspectorii CSM nu se pot pronunta pe legalitatea sau nelegalitatea unei trimiteri in judecata. Aceste dosare sunt supuse exclusiv controlului procurorului ierarhic superior si apoi al instantei. CSM a dispus si in 2006, si in acest an un control tematic, pe dosare mai vechi, iar o situatie am inaintat-o anul trecut, iar cea pe 2007, in cursul acestei luni. Prin urmare, nu se poate spune ca DNA nu a fost controlat niciodata. Acum se dorea un control de fond, pe care cei din CSM "nu l-au pus in relatie" - declaratia ii apartine vicepresedintelui CSM, Dan Chiujdea - cu cererea de revocare a d-lui procuror-sef Tulus, dar pe care d-l ministru il punea in relatie. Spunea: "facem un control sa vedem daca...". Acesta a fost reprosul nostru si contradictia cu CSM. Atat procurorul-sef Tulus, cat si eu am spus: nu avem nimic impotriva controlului, dar separati cererea de revocare de control. Aveti toate elementele sa va pronuntati pe aceasta cerere de revocare, sa dati aviz pozitiv sau negativ si dupa aceea faceti cate controale vreti, pentru ca este dreptul CSM, urmand ca, la finalizarea controlului, daca apreciati ca lucrurile nu merg bine, sa faceti propunerile corespunzatoare. N-au vrut sa se pronunte, iar reprosul nostru la adresa ministrului a avut in vedere faptul ca un control se face inainte de a solicita revocarea unui om, si nu dupa aceea.

Care este situatia procurorului Tulus acum?

 Procurorul Tulus conduce in continuare sectia, deci din punct de vedere juridic absolut nimic nu s-a schimbat, iar acest control nu-l vizeaza numai pe dansul, ci intreaga structura centrala a  DNA. Ministrul a solicitat controlul doar la sectia condusa de Tulus, iar CSM a hotarat ca acest control trebuie sa priveasca intreaga structura centrala a DNA. Dupa ce se va finaliza controlul, probabil ca se va discuta si aceasta cerere de revocare. In acest interval am avut intalniri cu oficialitati de la Comisia Europeana, cu ambasadorul Marii Britanii, cu ambasadorul SUA, Nicholas Taubman.

Apropo: v-ati intalnit cu el?

Da.

Ce v-a spus?

 Sunt intalniri oarecum uzuale pe care eu le-am avut de-a lungul acestor doi ani cu reprezentanti ai unor state, in general cu cei din corpul diplomatic si consular. Iar  Ambasada SUA, in speta ambasadorul, ca si ambasadorii altor state sunt interesati de mersul justitiei, de caracterul independent si nonpartizan al anchetelor desfasurate si evident ca au fost interesati si de aceasta cerere de revocare, vazand mai ales reactia corpului de procurori la cererea ministrului. Ei asa fac: intreaba doar pentru a se informa.

 A existat o reactie a d-lui Cristian Diaconescu, fost ministru de Justitie, referitoare la prezenta unor diplomati la  CSM. A spus ca este ingerinta in treburile interne, ca CSM a fost "ocupat". Si d-na Viorica Costiniu, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, a intervenit. Cum ati vazut, d-le Morar, prezenta acestora la sedinta CSM?

Eu nu voi comenta declaratia d-lui Diaconescu, dar voi comenta declaratia presedintelui Asociatiei Magistratilor din Romania, pentru ca si eu sunt membru al acestei asociatii si ar trebui sa ma reprezinte. Categoric, participarea unor membri ai corpului diplomatic, de la Comisia Europeana si ai altor multor ambasade, nu este o chestiune frecventa. Insa acum, ei sunt atenti, probabil, la ce se intampla in contextul aplicarii acestui mecanism de monitorizare. Au socotit ca trebuie sa fie acolo ca sa vada daca intreaga procedura de revocare, cu momentul discutarii cererii, este una transparenta si corecta. Oamenii n-au facut nimic, au venit, s-au asezat pe scaun, au stat, au tacut si au ascultat. Parerea mea este ca nu trebuia sa deranjeze pe nimeni aceasta prezenta, mai ales in conditiile in care, potrivit legii, aceste sedinte sunt publice.

Ma intorc la declaratia Asociatiei Magistratilor din Romania. Pe mine nu ma reprezinta aceasta declaratie. D-na Costiniu ar trebui sa se consulte cu magistratii cand mai da asemenea comunicate, pentru ca nu este asociatia unei singure persoane, este a tuturor magistratilor care sunt inscrisi si trebuie sa prezinte punctul de vedere comun ori majoritar al acestora.

Neobisnuita a fost reactia magistratilor, a procurorilor care au protestat energic si este pentru prima data cand o fac. Credeti ca intre timp procurorii au devenit constienti ca au puterea pe care o au?

Da, ei au devenit constienti ca au puterea si ca pot fi independenti si iata ca si-au exercitat acest drept. Ei sunt cei care au decis sa protesteze si chiar am vazut ca termenii lor, de "interventie brutala si conjuncturala", au fost preluati de foarte multa lume. Cel putin pentru procurorii DNA nu voi mai folosi acea caracterizare de noncombat. Specificul meseriei unui procuror este dinamismul. Procurorul trebuie sa fie dinamic, sa faca ancheta, sa sustina acuzarea, nu poate sa se complaca intr-o situatie foarte comoda. Or, acum, procurorii DNA solutioneaza dosare foarte grele, cu presiunile aferente, care sunt de toate felurile - media, declaratiile diferitelor persoane publice -, deci nu doar ca solutioneaza aceste cazuri, dar si inteleg sa-si apere aceasta independenta si sa si-o clameze.

Nu sunt omul nimanui

Se spune, chiar de catre politicieni, ca sunteti omul lui Basescu si ca instrumentati dosare politice.

Da, mai nou ni s-a adaugat si o alta eticheta, ca instrumentam dosare si pe criterii etnice. Am spus si o sa tot fiu nevoit sa o repet, ca nu instrumentam dosare pe criterii politice, iar cifrele si datele statistice sunt un argument. Oricine se uita in statistica noastra si cunoaste numele de acolo vede ca sunt politicieni de la toate partidele trimisi in judecata pentru fapte de coruptie si ca, in acest moment, tot din comunicatele noastre de presa, se observa ca sunt persoane cercetate de la toate partidele politice. Acum vad ca se tot afirma asta, ca sunt omul lui Basescu, ca sunt omul lui Macovei. Am mai spus: nu sunt omul nimanui si nu dam socoteala decat strict pentru activitatea noastra, iar singura parere care ne intereseaza in legatura cu dosarele pe care le instrumentam este parerea judecatorilor, care trebuie sa pronunte hotarari judecatoresti.

Si totusi, cum se aleg dosarele?

Sunt diverse moduri de sesizari: plangeri ale unor persoane fizice, plangeri ale unor persoane juridice care reclama incalcarea unor drepturi, denunturi facute de persoane nevatamate in cauza sau sesizari din oficiu. Sesizarile din oficiu sunt, de pilda, din presa. O categorie importanta de dosare se formeaza ca urmare a sesizarilor institutiilor statului cu atributii in verificare si control legate de lupta impotriva coruptiei. Este vorba de Garda Financiara, Curtea de Conturi, Departamentul de Lupta Antifrauda, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si diverse alte directii financiare judetene. Asa se formeaza dosarul, iar procurorul are o agenda prin care-si stabileste programul de lucru.

Dosarul Flota. Se spune ca ati cocolosit acest dosar, pentru ca presedintele Basescu apare in el.

Dosarul Flota a avut solutie, de trimitere in judecata. Si apoi o solutie de restituire data de instanta de judecata, pe motiv ca rechizitoriul nu a fost confirmat, cum spunea legea la acea data, de catre procurorul general al PNA. Inalta Curte s-a pronuntat doar pe aceasta chestiune, care a blocat orice alta discutie, desi in acel dosar in fata instantei au fost ridicate mai multe exceptii, prin care avocatii inculpatilor spuneau ca procurorul a incalcat mai multe legi. Deci, dosarul a fost trimis inapoi si de aici incep interpretarile celor care fac comentarii pe marginea acestui dosar.

Dosarul Flota nu se rezuma numai la Traian Basescu, unul dintre inculpati, dar, avand in vedere prevederile constitutionale potrivit carora presedintele nu poate fi cercetat in timpul mandatului decat pentru inalta tradare si numai la cererea Camerelor Parlamentului etc., fata de el nu se pot face acte de cercetare acum. Procurorul de caz a dispus disjungerea dosarului in ceea ce-l priveste pe presedintele Romaniei, formandu-se un alt dosar, iar in dosarul initial, cu cei 78 de inculpati, se efectueaza o expertiza, iar procurorul va da solutia fata de cei 78 de inculpati dupa ce isi epuizeaza probatoriul.

Ce credeti despre propunerea legislativa prin care perioada de ancheta sa fie limitata?

Stiu ca ar fi trecut un astfel de amendament de comisiile juridice si categoric ar fi un lucru care ar influenta extrem de negativ anchetele noastre, pentru ca anchetele complexe, nu doar ale DNA, ci si ale DIICOT si ale altor colegi procurori din tara, dureaza categoric mai mult de 6 luni. Avem faza de acte premergatoare, dupa aceea urmeaza punerea sub invinuire, dureaza mult timp pana ce-i aduci la cunostinta invinuirea, apoi sunt expertize complexe care se finalizeaza probabil in 6-7 luni. Daca s-ar adopta acest amendament, am ajunge la situatia ca, in dosarele foarte complexe, sa nu putem finaliza ancheta. Nu exista in legislatia altor state o asemenea limitare. Dosarele complexe se solutioneaza si in 2-3 ani, nicidecum in 6 luni.

Cum lucrati cu serviciile secrete? Ele nu sunt furnizoare de dosare?

 Colaborarea dintre  DNA si serviciile secrete este strict prevazuta de lege, in sensul ca serviciile secrete nu sunt organe de cercetare penala si SRI are atributii foarte limitate. De exemplu, SRI poate sa faca doar niste acte premergatoare la infractiuni contra sigurantei nationale. DNA nu are in competenta infractiuni la siguranta nationala, dar serviciile secrete si orice alte institutii sunt obligate sa sesizeze DNA, daca din activitatea lor, sa spunem pe siguranta nationala, reies date cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie. Si o fac. Nu-i cooptam in anchete pentru ca nu au atributii si, daca i-am coopta pe ei in anchete, riscam ca judecatorii sa ne anuleze toate actele. Atunci cand in activitatea lor afla date despre existenta unor fapte de coruptie, cei de la serviciile secrete trimit sesizarea la DNA, iar DNA formeaza dosarul si isi face ancheta cu propriile forte judiciare, cu propria politie judiciara, cu propriii procurori.

 Sunteti multumiti cum activeaza politia judiciara a  DNA?

Da, dar am mai facut si revocari ale unor politisti, pentru ca ei sunt aici detasati pe 6 ani, cu posibilitatea prelungirii cu inca 6 ani, iar pe timpul cat activeaza la DNA sunt in intregime la dispozitia procurorului-sef al DNA si a procurorilor. Adica sunt platiti de noi, noi propunem si acordarea gradelor etc. Iar unii dintre politisti - e adevarat ca o mica parte dintre ei sunt mai inactivi, mai comozi, unii sunt mai aproape de pensie si inteleg sa fie mai noncombat.

Dar exista si varianta cealalta: de a fi mult prea activ si de a oferi spectacole pentru camerele de luat vederi, lucruri gustate mult.

Gustate mult, dar in activitatea noastra nu a existat decat un singur caz de acest gen, la Vama, pe care nu o sa-l mai comentez. Eu nu stiam de aceasta actiune, pentru ca din start am spus ca noi nu vom face actiuni cu mascati sau la vedere. Deci este un singur caz in aproape doi ani de cand sunt aici. In rest, toate anchetele noastre si toate retinerile, pentru ca acestea sunt mai spectaculoase, s-au petrecut cat de discret a fost posibil. Din cauza ca lumea este interesata de retinerea unui magistrat, de retinerea unui sef de ONG, a unui politist sau a unui ofiter SRI, jurnalistii cand afla ne bombardeaza cu telefoanele si atunci ajungem sa dam un comunicat strict tehnic. Prezenta jurnalistilor in fata sediului DNA si mediatizarea activitatii DNA nu este urmarea initiativei noastre. Este dreptul lor la informare si actioneaza cum cred.

Coruptia nu s-a diminuat

Din observatia dvs., fenomenul de coruptie s-a mai diminuat?

Nu vreau sa arunc o anatema, dar, din multitudinea de dosare pe care le avem si din ce se intampla, nu rezulta ca s-ar fi diminuat. Sunt lucruri care s-au petrecut la sfarsitul anilor ‘90, s-au petrecut in perioada 2000-2004, se petrec si acum. Adica noi constatam, instrumentand dosare, ca aceleasi fraude legate de achizitii publice, de restituirea unor bunuri etc. se petrec de multa vreme si continua si in 2005, si in 2006.

Este limpede ca tot asaltul pe justitie si pe munca procurorilor vine din spaima de pedeapsa a coruptilor. Si, pana nu va exista o sanctiune exemplara sau un sir de sanctiuni sau o certitudine ca mecanismul functioneaza si pedepsesc, eu cred ca veti fi asaltati in continuare si amenintati.

 Da, si este pacat sa se intample lucrul asta, dar nu cred ca exista motive pentru ca lucrurile sa se opreasca aici. Noi avem o parte din dosare in instanta, exista o mare parte din dosare inca in lucru, iar aceasta institutie si procurorii anticoruptie trebuie sa existe. Peste tot in lume procurorii sunt cei care fac ancheta, care trimit in judecata, indiferent de forma in care sunt organizati. Insa, spre deosebire de alte state, in Romania exista aceasta institutie anticoruptie, despre care noi spunem ca functioneaza bine, pentru ca are chiar toata logistica necesara, iar procurorii au dobandit experienta necesara si au constiinta ca sunt independenti. Ei nu sunt presati de sefii lor la modul clasic, printr-un telefon, sa opreasca un dosar sau sa faca un dosar intr-un fel sau altul. Este vorba de profesionalismul fiecaruia si de constiinta lui. Si apoi, exista acel adevar stiut de fiecare procuror ca, pana la urma, validarea dosarului se face in instanta si trebuie sa ajungem la hotararea definitiva. Si nici un procuror, spun eu, nu-si ia povara aceasta de a trimite oameni nevinovati in judecata. Pentru ca, in final, cand va trebui sa raspunda intr-un fel sau altul, nimeni nu-i va sta alaturi. Noi, procurorii, suntem oameni absolut normali. Sigur ca munca de procuror e o munca mai dura. Daca am fi foarte plapanzi n-am rezista la toate presiunile astea. Plus ca, dupa cum vedeti, e o reactie teribila a clasei politice la ceea ce se intampla acum. Am vazut si astazi un comunicat, pe surse, ca membri ai guvernului, anumite partide politice iau o pozitie critica fata de activitatea  DNA. E surprinzator, nu?

Ce fel de pozitie, la ce se refera exact?

 Ei spun, de pilda, ca procurorii  DNA ancheteaza persoane din Executiv pentru deciziile politice pe care le iau aceste persoane. Procurorii din DNA au in cercetare asemenea persoane, dar noi nu anchetam decizii politice. Ei spun asa: am luat o decizie, de pilda, de a aloca fonduri unei comunitati, iar aceasta este o decizie politica, in totalitate, la indemana guvernului si nu poate fi contestata de nimeni. Aceasta, insa, pentru procurori nu este un act politic, ci un act administativ si, ca orice act al unei autoritati, poate sa aiba relevanta penala, in anumite circumstante: daca s-ar incalca legea, daca s-a cauzat o paguba sau o vatamare a interesului altuia, daca s-a creat discriminare pe anumite temeiuri etc. Deci, noi nu anchetam decizii politice, asa cum spun ei. Se pare insa ca au pareri in sensul ca orice decizie luata la nivel colectiv, in guvern de pilda, nu poate fi analizata de catre procurori.

Suntem o putere

Cum vedeti cerinta comisiilor parlamentare de a cheama procurori la audieri?

 Da, au fost chemati si procurori din cadrul  DNA, chiar si ofiteri de politie. Noi le-am raspuns ca nu pot sa se prezinte, din doua motive: in primul rand, ca legea vorbeste de anumite categorii profesionale, de demnitari sau functionari din administratia publica. Or, noi facem parte din autoritatea judecatoreasca si nu suntem obligati sa ne prezentam. De regula, acestea sunt comisii parlamentare de ancheta si nu avem ce sa cautam in fata unor comisii de ancheta. In al doilea rand, respingand participarea colegilor nostri la comisie, am avut in vedere si practica constanta a CSM care, in cazuri similare din trecut, a spus: nu, procurorii si judecatorii nu trebuie sa mearga in fata unor asemenea comisii. Dar vazand ca cei din parlament insista, am trimis solicitarea CSM, iar CSM urmeaza sa se pronunte. (CSM a decis joi, 24 mai, ca procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constitutionale, fac parte din autoritatea judecatoreasca, n. red.) Altceva este insa grav. Vorbim de aceasta comisie de verificare a informatiilor privind interceptarea. Se fac declaratii in necunostinta de cauza, declaratii foarte grave la adresa institutiei noastre. De pilda, am citit in presa ca unul dintre membrii acestei comisii de verificare a informatiilor privind interceptarile a declarat ca SRI a spus ca in 2006 au avut de executat 3.800 de mandate de ascultare a convorbirilor. Acest parlamentar a spus, facand referire la informatii ale SRI, ca majoritatea acestor mandate apartin DNA. Este o informatie cat se poate de eronata, pentru ca majoritatea din 3.800 ar trebui sa insemne cel putin 2.000 de mandate. Or, in tot cursul anului 2006, DNA a avut 186 de mandate, la care se adauga 30 de prelungiri, deci aproximativ 210. Noi am spus ca nu mergem in fata comisiei, dar datele pe care ni le-au solicitat le-am trimis, in masura in care a fost posibil, iar aceste date le-am fi comunicat daca le cerea comisia. Pe de alta parte, un alt parlamentar a spus de doua sau trei ori in presa scrisa si la TV ca toate interceptarile DNA sunt nelegale, ca se poate dovedi acest lucru in perioada urmatoare si ca din acest motiv toate dosarele de coruptie vor pica in instanta. O afirmatie pe cat de grava, pe atat de falsa. Subliniez ca toate mandatele noastre sunt legale, pentru ca sunt emise de judecatori, dupa studierea dosarului penal in care se emit. La terminarea cercetarilor intr-un dosar, indiferent de solutie (trimitere sau netrimitere in judecata), cel care a fost ascultat ia cunostinta de faptul ca a fost ascultat. Ii prezentam mandatul judecatorului si rezultatul interceptarilor etc. Sunt declaratii absolut socante ale unor persoane care ar trebui sa fie informate si responsabile.

Trebuie sa recunoasteti ca sunteti o institutie destul de antipatica pentru politicieni.

Cred ca nu ii iubeste nimeni pe procurori, dar asta este.

S-ar putea ca populatia sa va simpatizeze.

Daca am asculta toate aceste semnale critice, probabil am fi coplesiti. Dar stim ce avem de facut, stim ca dosarele noastre nu au la baza nici motive etnice, nici politice, nici rasiale, ci pur si simplu considerente ce tin de incalcarea legii penale si de aceea suntem impacati.

Va simtiti putere in stat?

Da. Suntem o putere.

Interviu realizat de Rodica Palade

23 mai 2007