Revansa lui Iliescu

Vineri, 27 iunie, la Mamaia, Comitetul Executiv National al PSD a dizolvat conducerile a 5 organizatii judetene - Alba, Arad, Bihor, Brasov si Cluj - care au obtinut sub 20% la alegerile locale. Doua dintre ele erau conduse de vicepresedintii Vasile Dancu (Cluj) si Constantin Nita (Brasov). Anterior, liderii PSD din Neamt, Giurgiu si Mures isi dadusera demisia.

Luni, 7 iulie, Biroul National Permanent al PSD, la care au refuzat sa participe Vasile Dancu si Constantin Nita, a hotarat sa distribuie coordonarea filialelor fara conducere astfel: Titus Corlatean se va ocupa de Brasov si Alba, Cristian Diaconescu de Cluj si Bihor, Ecaterina Andronescu de Arad, Liviu Dragnea de Giurgiu, iar Miron Mitrea si Gheorghe Nichita vor coordona filialele din Mures si Neamt.

Care este adevarata miza a redeschiderii conflictului in PSD cu doar cateva luni inaintea alegerilor generale?

In primul rand, cred ca a fost o mare greseala a conducerii centrale, care s-ar putea sa aiba consecinte pentru toamna. Se incearca, de fapt, a se regla, in perspectiva unei posibile guvernari, relatiile de putere din interior. Sigur, organizatiile din Transilvania au fost sacrificate de la inceput, in discutiile pe care le-am avut, atunci cand s-a votat uninominalul la consiliile judetene intr-un singur tur. A fost sacrificiul pe care ardelenii l-au acceptat pana la urma, pe principiul ca pot fi maximizate castigurile mari in perspectiva ajungerii la putere. Si atunci, intr-un fel sau altul, oamenii au acceptat acest lucru, desi nu usor. Cred ca acesta a fost mai degraba folosit ca o revansa impotriva ardelenilor si a grupului de la Cluj. Pentru ca, dincolo de faptul ca nu exista in statut asemenea aberatii - dizolvarea conducerii de catre acel Consiliu executiv national sau retragerea mandatului presedintelui, acestea sunt atributele congresului sau ale conferintei judetene, asta scrie foarte clar in statut -, cred ca a fost vorba de o polita platita celor care au militat pentru reforma si modernitate la Congresele trecute, in care Mircea Geoana a castigat. Chiar ne-au fost reprosate direct aceste lucruri. Evident ca am senzatia ca este o miscare mai larga. Absorbtia totala a statului, din ultimii ani, are reflexe si in partide. S-a vazut ca apropierea puterii ii face pe cei care se vor gandi ca fac urmatoarea ordine in stat sa faca ordine in primul rand in partidele lor. Modul cum a fost trimis Orban in afara conducerii este un reflex, seamana cu ce s-a intamplat si la PSD. Poate ca aceasta coalitie tacuta care exista intre PNL si PSD a gasit aceleasi solutii. In orice caz, asta cred ca afecteaza foarte grav capitalul simbolic al partidului.

Dar pana la urma, miza tuturor acestor miscari de pe scena politica este data de fixarea celor doua partide, PSD si PNL, pe un aliniament anti-Basescu, cu proiectul clar de a guverna impreuna.

Traian Basescu este folosit, mai degraba, ca un pretext pentru unele partide de a face un fel de surogat de politica de opozitie. Cred ca noi ar fi trebuit sa facem un program alternativa si la Basescu, si la Tariceanu.

Faptul ca grupul de la Cluj este perceput ca fiind apropiat de PD-L, faptul ca Orban a lasat deschisa portita negocierilor cu PD-L si Traian Basescu si toti acestia sunt acum sanctionati, atat in PNL, cat si in PSD, e o pura intamplare sau aici e vorba de niste tacticieni care pregatesc randurile ostilor pentru batalia finala din toamna?

Nu cred ca este o cauzalitate iluzorie. S-ar putea sa existe niste tacticieni in spate, care incearca sa defriseze terenul politic pentru toamna. Problema este insa ca nu cred ca exista asemenea strategii foarte bine puse la punct si tacticieni ascunsi in cabinete capitonate. Pentru ca modul in care se face aceasta, cel putin la noi, nu este gandit, s-a facut nestatutar. Or, cu personajele scoase in fata, care compromit imaginea partidului, mi se pare ca... Nu stiu, poate ca strategia exista, dar tacticile folosite, daca exista, atunci sunt gresite, pentru ca s-ar putea sa afecteze aritmetica electorala din toamna, aritmetica simpla pe care o vad unii, dupa care se poate face usor o majoritate de 50 si ceva la suta. Strategic se greseste cu decapitarea Transilvaniei, caci, in Moldova si in Sud, PSD a valorificat, in iunie, in proportie de 95%, indicele de favorabilitate si intentie de vot. In Transilvania suntem pe la 60%, deci este loc pentru a aduce voturi in plus in toamna. Dar un asemenea comportament fata de filialele ardelene va indeparta oamenii, ii va demotiva si demobiliza.

Sunteti dezamagit de Mircea Geoana? Ce partitura a jucat el in tot acest scandal? Pe blog vorbiti cu tristete despre vechile sperante puse in el. De ce l-ati sustinut atata timp pe Mircea Geoana?

L-am sustinut pe Mircea Geoana pentru ca a acceptat un program de modernizare a partidului, a acceptat sa se lupte pentru asta, pentru ca e foarte greu sa gasesti in Romania pe cineva in stare sa se lupte cu Ion Iliescu. Exista un reflex conformist in fata luptei cu sistemul. Mircea Geoana a avut toate atuurile in acel moment. De asemenea, Mircea Geoana a promovat, chiar daca n-a putut duce pana la capat, toate proiectele. A promovat la inceput descentralizarea, a facut un nou statut, pe care noi acum il calcam in picioare, care ne acorda autonomie individuala, am inceput o descentralizare a partidului. Foarte multi au marait atunci. Am inceput un proiect si Mircea Geoana s-a comportat, in acel moment, ireprosabil. Sigur, acum presiunea asupra lui Mircea Geoana creste si, in fata acestei presiuni, poate ca el nu poate sa reziste. Probabil ca e pus in situatia de a fi dependent mai degraba de unii decat de ideile reformatoare. Poate ca e un fel de acceptare tacita... Poate ca este obiceiul la Bucuresti sa te pui in fruntea valului atunci cand vine, indiferent de unde provine, cel mai bine e sa te urci pe val.

Se impart portofolii inainte de castigarea alegerilor

De trei ani vorbiti de descentralizarea partidului. Iar acum, ca Oprisan, Constantinescu, Dragnea, lideri locali, au devenit influenti la nivel central gratie descentralizarii si rezultatelor obtinute la alegerile locale, dvs. cadeti victima politicii pe care ati promovat-o.

Descentralizarea cred ca e necesara si in Vrancea, ca si in Cluj... Nu este vorba de descentralizare aici. Este vorba de competitia care se naste la un moment dat intre regiuni si monopolizarea centrului de anumite zone. Pentru ca nu am nicio problema, pot sa-i respect pe cei care obtin voturi. E vorba de procente, ca voturi obtinem mai multe la Cluj decat la Vrancea, chiar daca avem un procent mai mic. Insa problema este alta aici. Trebuie sa se inteleaga ca exista un capital simbolic al unui partid care ti-aduce, pana la urma, voturi si care se compune din mai multe forme: din capital electoral direct, din cei care aduc sprijin material, din cei care aduc programe, din militantii care vin cu sufletul si cu timpul lor la partid. Deci este vorba de echilibru. Sigur ca este mai greu de cerut un echilibru atunci cand ai o zona descentralizata si ai mai multe regiuni care, inevitabil, ajung si in competitie unele cu altele, atunci trebuie sa fie centrul puternic. Altfel, singura forma de echilibru stabil este un centralism puternic, cu un lider providential in frunte. Dar asta nu cred ca va mai tine in Romania foarte mult.

Oprisan, Constantinescu, Dragnea sunt initiatorii acestui conflict cu grupul de la Cluj sau ei sunt doar instrumentele altora?

Sunt si instrumente, dar si subiecti. Vor sa se apropie de manetele puterii inainte, de exemplu, de a ajunge la ele Adrian Nastase. Dincolo de asta, este si apropierea puterii. Au spus-o si direct acesti oameni, au cerut direct ministere, la prima intalnire a noastra, cand i-au cerut si lui Ion Iliescu sa termine cu saracia ca stindard. Au spus: de-acum inainte, toate ministerele vor veni la noi, pentru ca noi am castigat alegerile. Deci, poate ca este si o batalie in perspectiva viitoarei guvernari, a viitorului nucleu care distribuie si redistribuie resursele. Cred ca asta ar fi in principal si e pana la urma un lucru normal. Partidele sunt structuri de competitie. Este normal, asa se face selectia pana la urma. Sigur, ar fi bine daca s-ar respecta regulile fundamentale prin care oamenii s-au asociat in aceste partide, regulile, regulamentele si celelalte lucruri.

Din ce spuneti dvs. inteleg ca mai degraba ar fi un joc propriu al celor trei: Oprisan, Constantinescu, Dragnea, poate ajutati si de Miron Mitrea. Deci, n-am avea de a face cu o capacitare a acestor lideri de filiale impotriva grupului de la Cluj.

Cred ca se pot intelege doua lucruri. Este si o revansa pe care Ion Iliescu o visa impotriva noastra. Pentru ca a venit si el sa ne atace. Si mai este lupta pentru putere din partid.

Ce-l mai mana pe Ion Iliescu, la 78 de ani, in lupta? Ce proiecte politice mai are presedintele Iliescu?

A spus ca nu vrea sa iasa din politica decat cu picioarele inainte. Si ca nu-si doreste functii. La varsta asta, administratie nu cred ca mai vrea sa faca. In jurul oricarui lider, dupa ce a fost presedinte atatia ani, exista o mare echipa de oameni care i-au fost fideli si i-au ramas fideli si care trebuie sa-i duca mai departe ideile, o anumita idee de ordine si stabilitate, sa-i apere mostenirea istorica si, mai presus de toate, sa-si pastreze scaunele. Deci, nu este asa de simplu, cand un om care a facut numai politica toata viata si care nu a mers la serviciu in alta parte, sa spui ca nu mai are proiecte. Are proiecte, cu siguranta, si pot fi chiar mai puternice decat dorinta de functie. Dorinta pura de a consuma puterea cu care a fost invatat inainte poate fi mai tare decat o motivatie banala, vulgara de functie. Detinerea puterii si spectacolul supunerii celorlalti produce in creier dopamina si vasopresina, adevarate droguri naturale pentru creier.

Poate ca si anchetele procuraturii, dosarul revolutiei, mineriadele si acestea pot fi o motivatie destul de solida care sa-l tina activ in politica.

Il enerveaza foarte tare de fiecare data cand se vorbeste despre asta. Mai degraba este furia generata de contestare, contestare a autoritatii lui. Pentru ca, din punctul meu de vedere, nu cred ca se mai gandeste Ion Iliescu la posibilele consecinte. Domnia sa se simte cu mult deasupra ordinii sociale sau politice. Dar nu contest ca asta ar fi principala motivatie. S-ar putea sa fie.

PSD si Transilvania

De cativa ani tot spuneti ca PSD are nevoie de un program special pentru Transilvania. Cine v-a impiedicat sa concepeti acest program?

Eu am lucrat mai mult la acest program. Dupa congresul din martie 2005, m-am dus la Tg. Mures la Consiliul National cu un asemenea program. Si atunci, si Mircea Geoana, si colegii mei mi-au zis ca este prea mult, ca trebuie sa ne stabilizam. Mi s-a spus: o sa ne apucam sa facem o strategie, ardeleneste, sa o punem in practica. De mai multe ori am discutat despre asta, despre necesitatea unui proiect. Nu era un proiect secesionist acesta in nici un fel. Era un proiect care sa ne ajute sa ne intalnim undeva cu societatea din Transilvania, un proiect pe care multi dintre ei dupa aceea l-au lansat ca proiect al meu la Cluj. Era vorba de o Transilvanie a comunitatilor puternice. Dar mereu s-a spus: bun, daca facem asta va fi interpretat ca regionalism, o sa cream o emotie puternica in societate, nu avem nevoie de asta. In general, ni se recunoaste noua, ardelenilor, acest declic al diferentei pe care il avem. Noi nu ne consideram mai buni. Totdeauna ni s-a spus: iara va credeti voi mai buni? Uitati ca nu obtineti rezultate electorale. Este respins acest reflex al diferentei. Noi de fapt nu vrem sa facem niciun fel de autonomie. Doar ca nu ne place - si am spus in proiectele mele - astea sunt linii ale mentalitatii transilvane si daca noi nu suntem atat de destepti (am spus asta colegilor mei de mai multe ori) sa facem un proiect in interiorul PSD, atunci il vor face altii in alte partide sau o vor face in afara partidelor. Am spus cateva lucruri simple. Am avut discutia de foarte multe ori cu colegii mei. Sunt cateva lucruri care nu ne plac. Nu ne place centralizarea excesiva, pentru ca noi stim sa ne autoorganizam in comunitati. Exista aceasta traditie in Transilvania. Aici, in Trasilvania, ne-am luptat pentru asta. Apoi, nu ne place sa se aranjeze la Bucuresti contractul nostru social cu alte etnii. Nu suntem conflictuali, noi nu am avut razboaie interetnice in 700 de ani in Transilvania. De aceea, modul in care mereu s-a facut ceva de la Bucuresti, pentru ca sa ni se regleze de acolo relatia noastra cu ceilalti, i-a deranjat pe oameni. Am avut in programul meu lucruri care tin de respectarea intelegerilor, de descentralizarea efectiva, europeana. Am visat in 2005 ca lucrurile se vor schimba, am primit garantii, am inceput descentralizarea, am pus vicepresedinti pe regiuni, dar nu am fost destul de pragmatici sa continuam lupta si dupa 2005. Am ramas apoi singur, iar singur nu poti face mare lucru.

Si, totusi, PSD face scoruri modeste in Transilvania. De ce?

Este o situatie complexa si o societate diferentiata cu adevarat social, etnic si religios. Votul se imparte, nimeni nu primeste puterea absoluta. Degeaba dam vina pe lideri, degeaba decapitam intregi regiuni istorice. Pentru ca tine de conjunctura istorica, tine de mentalitati, de anumite sensibilitati ale ardelenilor. In primul rand, probabil, din faptul ca unii dintre reprezentantii PSD provin din vechiul sistem, au legaturi cu vechiul sistem, iar anticomunismul este prezent in Transilvania si in Banat. Oamenii sunt sensibili la anumite personalitati din varful partidului nostru. Procentul maxim de 13% obtinut de Ion Iliescu la Cluj Napoca este un indiciu pentru un tip de explicatie. In schimb, cu Adrian Nastase presedinte, care a obtinut peste 100.000 de voturi in judetul Cluj, noi am reusit sa batem Alianta D.A. in judet, dublandu-ne scorul. Am multe studii de brand politic unde am observat foarte pregnant acest lucru. Apoi, este un reflex impotriva centralismului. Funar a castigat 12 ani nu pentru ca a practicat un nationalism exagerat, nu pentru nationalismul lui a fost votat la Cluj, ci pentru faptul ca se opunea Bucurestiului, care are mereu tendinta de a nu avea incredere in Transilvania. Funar a fost primul primar ales in sec. XX de catre clujeni. Si aici a fost un reflex. Tema tradarii Bucurestiului era tema principala, mementoul cu tricolorul declansa doar un asemenea tip de asociere. Tot ce s-a ales dupa 1989 a fost ales dupa acest reflex. Sunt lucruri care tin mai degraba de modalitatea in care se articuleaza programele politice. Noi, in materie etnica, de exemplu, am incercat in 2004, chiar am facut "marea impacare" la Cluj, impreuna cu UDMR, cu maghiarii, cu toata scena politica maghiara, si rezultatele au fost foarte bune. Sunt foarte multe explicatii. Sunt lucruri pe care trebuie sa le studiem cu atentie. Eu am propus de mai multe ori sa facem niste studii empirice foarte serioase sa vedem ce inseamna autonomia comunitatilor pentru transilvaneni. De exemplu, faceam studii in Romania, in toata tara si era comparatia intre Muntenia cu Moldova si Transilvania. In Muntenia si Moldova oamenii cereau in mod cert de la puterea politica resurse, in Transilvania cer mai degraba libertatea de a-si cheltui propriile resurse. Sunt tipuri de filosofie diferite. De aceea, noi, aici, in Transilvania, am avut un mare handicap in aceasta perioada, prin faptul ca la Bucuresti PSD sustinea guvernul liberal, in timp ce autostrada Transilvania era blocata; un proiect pe care noi l-am sustinut in 2004 a inaintat numai cu 10 km, in 4 ani. Modul cum se distribuie resursele este important in politica.

"Nu sunt imbecil!"

Ce cauta in politica un om care scrie pe blogul sau: "Sunt un subiect politic autonom care gandeste liber si se conformeaza propriilor convingeri"?

Eu cred ca in partide nu este nevoie numai de oameni care executa ordinele. Partidele au produs foarte putine idei in ultimii ani, au produs foarte putine programe si proiecte. Eu am ajuns in guvernul PSD fara sa fiu membru de partid si avand o intelegere de a ramane independent cu guvernul Nastase de atunci, pentru ca sa-mi pot face meseria. Pe urma, am vazut ca nu se poate face acest lucru, ca nimeni nu are incredere in tine daca esti independent. Eu am venit in PSD pentru un proiect societal, pentru un proiect politic, pe care nu poti sa-l faci decat daca ti se respecta autonomia. Nu vorbesc de libertate absoluta, nici de autonomie absoluta. In interiorul unei credinte puternice de stanga, am nevoie, ca sa pot sa ma exprim, de aceasta libertate. Am tacut de mii de ori, atunci cand multe lucruri nu mi-au placut, dar cand este vorba de lucruri esentiale, nu pot sa-mi anulez propria mea umanitate. Mi s-a spus, in cateva situatii, de cate o jurnalista de televiziune: "Vai, domnule, dar folositi un limbaj nespecific, folositi un limbaj foarte dur. Asa ceva nu se poate". Pai eu sunt viu in politica si asta este primul lucru. In al doilea rand, daca nu ne place limbajul, va dati seama, realitatea este de o mie de ori mai dura. De aceea, eu cred ca partidele care nu-i vor lasa pe oameni sa gandeasca, care nu-si vor respecta membrii vor avea de pierdut. Ma gandesc la situatia de la Consiliul nostru national din 11 iulie. PSD este in fata unei mari incercari. Daca partidul va demonstra, mentinandu-si o hotarare ilegala, nedreapta, incorecta, atunci populatia nu va putea avea incredere intr-un partid care nu-si respecta propria legitate, propria legalitate. Ce incredere va mai putea avea in viitor? Revenind la limbaj, la autonomie si indepedenta, cred ca traim in populism, exista un limbaj de lemn, totul sau majoritatea lucrurilor se desfasoara sub semnul ipocriziei si al dublului discurs. Eu cred ca politica romaneasca se va schimba atunci cand vom renunta la aceasta rinocerizare, care, pe zi ce trece, este tot mai evidenta, cand vom incepe sa punem etichete pe lucruri, sa nu mai bajbaim, pentru ca, altfel, este imposibil sa mergem inainte.

Poate sa fie vorba si de inadecvarea proiectului dvs. politic sau a tipului de actiune? Cand vorbiti de reforma in PSD nu va intrebati daca PSD poate fi reformat. Problema asta nu v-o puneti. Veniti si spuneti ca vreti sa reformati, dupa care plecati repede la Cluj. L-ati lasat pe Geoana "singur acasa". A ramas in bratele lui Hrebenciuc si acum va mirati ca nu mai vorbeste de reforma din PSD.

Va raspund la aceasta intrebare dupa 11 iulie, dupa Consiliul national, cand o sa am un diagnostic, cu toate ca il vad eu de acum.

Plecati din PSD daca se va confirma decizia Comitetului executiv?

Nu plec din PSD, dar as putea fi alungat din PSD. Se spune de multa vreme ca vreau sa plec. Mai mult, au incercat sa mi se puna tot felul de etichete negative ca plec la un partid sau la altul. Eu nu mi-am pus niciodata problema sa plec din partid decat daca ma las de politica. Nu sunt imbecil, ca atunci cand scap dintr-o cazarma sa fug repede intr-o alta. Asta ar fi o mare tampenie. Pe de alta parte, nu avem ce face, destinele tarilor sunt legate inca de viata partidelor, orice am spune noi. Sunt legate de democratizarea din partide, de energia pe care o pot filtra partidele si de buna credinta a partidelor. Cred ca destinele tarilor sunt legate de asta. In ultima vreme, foarte multa lume vorbeste de partide regionale. Nu vreau sa fac un partid regional. Unii spun ca asta este proiectul meu. Dar Transilvania nu se poate dezvolta fara un proiect politic care sa-i gandesca dezvoltarea. Nu unul secesionist sau federalist, dar unul care sa ne permita sa ne dezvoltam elementele de individualitate si sa ne folosim eficient resursele. Din pacate, acum ei nu mai merg la vot. Emil Boc, de exemplu, a castigat majoritatea din 30% prezenti. Pe de alta parte, cum sa-i mobilizezi pe ardeleni pentru stanga, daca te desfiinteaza Oprisan sau Nicusor Constantinescu, oameni care reprezinta ceva care ii enerveaza pe ardeleni, aroganta si netransparenta acumularii lor materiale?

S-a tot speculat asupra relatiilor dintre grupul de la Cluj si PD-L. Nu veti trece la PD-L?

Astea sunt zvonuri lansate de tucalarii de la conducerea partidului nostru, care incearca sa le faca pe plac sefilor. Asta este o jignire care ni se aduce noua. Din acest punct de vedere, vreau sa va spun ca adversarii ne respecta mai mult decat colegii nostri, cateodata. Nu avem cum sa umblam cu traista-n bat dintr-un partid in altul. Ceea ce vrem noi este ca partidul in care suntem acum sa se modernizeze si sa-si asume destinul Romaniei, dar sa-si asume si destinul Transilvaniei, in acelasi timp. Sa-si asume destinul Transilvaniei intr-un mod coerent. Pornindu-se de la ceea ce vor oamenii. In acest moment este un mare dispret din partea partidelor pentru ceea ce vrea Transilvania, ce vrea Moldova sau Banatul sau alte regiuni. Fiindca exista in mintea lor o Romanie politica abstracta. De aceea Romania bate pasul pe loc de doua decenii.

Ambiguitatea PSD

Sunteti impotriva aliantei cu PNL si a ideii unui guvern de coalitie PSD-PNL? Nu de putine ori, ati reprosat conducerii PSD ca sprijina guvernul lui Calin Popescu Tariceanu, in loc sa faca opozitie. Nu va place PNL?

Ceea ce am facut noi aici la Cluj, proiectele comunitare le-am facut deocamdata numai cu PNL. Deci am putut colabora cu liberalii. Tariceanu imi pare un prim-ministru serios si sunt prieten cu mai multi oameni din echipa guvernamentala. Dincolo de prietenia sau de simpatiile noastre personale, suntem constransi in politica sa fim pragmatici. Noi suntem in opozitie. Opozitia este impotriva guvernului oriunde, aceasta este definitia opozitiei politice, sa le apere interesele oamenilor fata de guvern. Or, noi am ramas intr-o ambiguitate. Am fost si eu la o intalnire cu PNL. Se negociau diferite probleme ale unor proiecte de legi. Dar ne-am lovit de dispretul, de refuzul lor de a colabora, spunandu-ne ca electoratul lor nu ne suporta, nu suporta o legatura a lor cu noi. Or, dincolo de asta, mi s-a parut de asemenea greu de acceptat ca noi, un partid mare, sa fim la remorca unui partid mai mic, a unui partid liberal, de dreapta, cu care avem foarte putin in comun. Sigur ca se poate gandi un proiect, un contract politic, cum se intampla in stanga si in dreapta, in Germania, Austria si in alte locuri, dar aici am o suspiciune, pentru ca ani de zile - si eu ii inteleg pe prietenii nostri liberali - identitatea lor in spatiul public a avut ca pilon principal anticomunismul, antiiliescianismul, antipesedismul. Si, din dorinta lor de a-si pastra puterea - sper sa gresesc -, cred ca vor face toate eforturile ca in toamna, dupa ce vom fi trecut peste aceasta perioada de opozitie in care noi nu facem opozitie, tare mi-e teama ca vor reface Alianta D.A.

Luati in serios acest scenariu?

Este si acesta un scenariu posibil pe care nu putem sa-l lasam deoparte. Cred ca judecam superficial politica, de multe ori numai ca relatii intre oameni. E adevarat ca politica noastra din Est e umorala, dar, cand este vorba de interese, atunci cred ca dreapta are mai mari sanse sa se inteleaga cu dreapta, sacrificand unul sau doi oameni, sau prefacandu-se ca ii sacrifica, decat sa faca o alianta cu stanga. Cred ca noi ar fi trebuit sa fim mult mai consecventi facand o politica de stanga, de opozitie, in care sa ne reconstruim si partidul, sa-l modernizam si cu siguranta ca aveam foarte mari sanse sa revenim la putere fara sa avem nevoie de aliante cu dreapta. Din pacate, abandonul nostru de a lupta cu guvernul a consfintit un adevar trist: societatea noastra este ideologic moarta, nu mai poate produce contraputeri. In schimb, avem doar centre de putere neinteresate de Romania.

In conditiile in care reforma interna a esuat, PSD este suficient de matur ca, in cazul in care revine la putere, sa duca o politica coerenta si sa nu mai repete erorile din trecut?

Reformarea PSD a mers mai greu sau mai usor. Ceva tot s-a facut. Una este sa faci un proiect si alta sa-l pui pe teren, sa lucrezi cu oameni. Viteza cu care faci schimbarile trebuie gandita foarte bine. Eu cred ca noi am transmis un mesaj de ambiguitate prin pozitionarea incerta in spatiul politic. Asta este adevarat. As fi ipocrit sa spun ca descentralizarea nu a mers deloc. A mers pana la un punct si s-a terminat brusc. Dar puteam s-o ducem mai departe, in relatiile cu oamenii. Poate ca sunt si putin subiectiv dupa ce s-a intamplat la Mamaia. Ce s-a intamplat acolo e specific unei perioade care probabil este de dinainte de Adrian Nastase. Adica reforma a inceput odata cu Adrian Nastase, nu a inceput odata cu congresul din 2005. Adrian Nastase a adus oameni noi la partid, din societatea civila, din universitati, din tara, a facut documente principale de factura ideologica social-democrata europeana, care au depasit chiar si calea a treia. Stiu ca avem din acea perioada foarte multe lucruri care s-au facut. Cred ca si modernizarea PSD va merge inainte, chiar daca vor mai fi sincope, cum a fost aceasta. Partidul trebuie sa alerge un pic pentru a ajunge la timpul prezent al politicii europene. PSD trebuie sa-si asume destinul Romaniei cu adevarat, adica sa renunte a investi energie in competitie interna si in logici combinatorii si sa construiasca o strategie durabila pentru socieatea noastra. Daca nu, vom ramane la acest stadiu barbar in care politica a invins societatea.

Interviu realizat de Armand Gosu

3 iulie 2008