Corupția mioritică de lux

În România nu există instituție, partid sau funcție care să nu fi fost infestate de corupţie.

Ultimele dezvăluiri ale DNA arată o Românie coruptă până în viscerele ei, în care etalonul mitei la nivel înalt pare să fi fost stabilit la minimum 1 milion de euro, o Românie cu ins­ti­tu­ții devenite prizoniere ale unor per­so­naje aflate in poziții-cheie. Avem în par­lament un condamnat, Tudor Chiu­ariu, care va părăsi probabil Le­gis­la­tivul abia la a doua sentință, un ju­de­cător al Curții Constituționale acuzat de organizare a unui grup infracțional și care, în loc să demisioneze, s-a re­tras în concediu, o ditamai șefa DIICOT ce seamănă mai mult a șef mafiot.

Cocoș – mită totală de 25 milioane de euro

Surpriza cea mare apare în primul do­sar disjuns din cazul Alinei Bica, în ca­re aceasta este acuzată că a primit mi­tă un teren pentru sumele umflate - 60 de milioane de euro - aprobate ca reprezentant al Ministerului Jus­ti­ției în Comisia de retrocedări.

Fosta șefă a DIICOT, numită în func­ție grație negocierilor purtate de Vic­tor Ponta și Traian Băsescu la de­sem­narea șefilor de parchete, pare mai de­grabă membra unui clan mafiot. Unul care face presiuni asupra co­le­gilor invocându-i pe adevărații or­ga­ni­zatori ai rețelei. „Cu prilejul unei în­tâlniri între Bica Alina Mihaela şi Mihăilescu Ionuţ, pe de o parte, şi un conducător al ANRP, Bica Alina Mi­haela a susţinut că vor avea de su­ferit grav din partea altor persoane, în acest context menţionând pe un anume «Dorin», precizând totodată că «voi chiar nu înţelegeţi că-mi rup capul ăştia dacă nu e convocată co­misia?».“  „Dorin“ din stenograme e Dorin Co­coș, devenit astfel recor­d­manul ab­so­lut al mitelor instru­men­tate până acum, cu 25 de milioane de eu­ro în doar două dosare - cele 9 mi­li­oane de euro luate în Microsoft și al­te 16 mi­lioane de euro în acest nou dosar. Averea provenită din șpăgi l-a dus săp­tămâna trecută după gratii și pe ju­nior - Alin Cocoș, băiatul cu sa­coșa, cel care distribuia în numele tatălui mita de la ANRP.

Alina Bica şi Elena Udrea

Videanu, prins ascunzându-și averea

Ancheta cuprinde și fapte din pe­rioada în care Bica a condus DIICOT și ar fi încercat să-l scape de în­chi­soare pe Ovidiu Tender, în dosarul RAFO–Carom, un caz instrumentat chiar de ea, în 2006. În decembrie anul trecut, Tender a fost însă con­damnat la 11 ani și 4 luni de în­chi­soare (în prima instanță), așa încât a început să toarne toate deal-urile fă­cute cu Bica: cum, de exemplu, l-a obli­gat procuroarea să-i angajeze con­silierul la CODECS și să vândă pe un preț de nimic, apropiaţilor pro­cu­roarei, o firmă din Făgăraș.

În același dosar disjuns a fost arestat preventiv și Adriean Videanu, vi­ce­pre­ședinte al marelui PNL, omul pentru care fosta șefă DIICOT a ridicat ilegal sechestrul pus pe acțiunile acestuia la Titan Mar. Imediat după eliberarea ce­lor 80 de acțiuni, politicianul le-a transformat în acțiuni la purtător și le-a pus la adăpost, pentru a nu fi con­fiscate în cazul unei condamnări în „Dosarul gazelor ieftine“. Videanu este acuzat în acest caz doar de com­plicitate la abuz în ser­viciu.

Gabriel Sandu, denunțuri în serie

Gabriel Sandu

Lui Gabriel Sandu, ministru al Co­mu­nicațiilor între decembrie 2008 şi sep­tembrie 2010, îi aparține cea mai șo­cantă și detaliată descriere a obli­ga­țiilor financiare pe care le aveau mi­niștrii față de partidul care i-a de­semnat pe post. „Pe întreaga pe­ri­oadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare în­sumând circa 300.000 de euro în to­tal. Aceste sume le-am înmânat di­rect şefului meu, Emil Boc, primul mi­nistru al României“, a declarat San­du la DNA, inculpat în Dosarul Mi­crosoft.

Potrivit mărturisirilor sale, misiunea lui era să aducă PDL patru milioane de euro, contribuție la alegerile pre­zidențiale din 2009. Bani pe care i-a vărsat din conturile personale și apoi s-a străduit să-i recupereze intrând în afacerile propuse de salvatorul Do­rin Cocoș, cu achiziționarea unui nu­măr de licențe Microsoft mult peste ne­cesar: „Ştiind că nu dispun de aceas­tă sumă, Cocoş şi Ştefan (Gheorghe – zis Pinalti, arestat și el – n. red.), per­soane interesate în derularea în continuare a contractului de licen­ţi­ere Microsoft, mi-au propus să în­chei contractul în condiţiile impuse de ei cu firma susţinută de Florică şi, în contrapartidă, ei să plătească la partid 2 milioane de euro şi să contribuie la campania prezidenţială cu alte 2 milioane de euro“.

Și-a riscat libertatea și, în final, a ieșit tot în pierdere, potrivit cal­cu­le­lor făcute de Gabriel Sandu la DNA: „Chiar şi în aceste condiţii, din to­ta­lul cheltuielilor efectuate de mine pentru campania electorală, pe care le estimez la 5 milioane de euro, am re­cuperat doar 2,7 milioane de euro“, se victimizează fostul ministru al Comunicațiilor.

Tăriceanu, ultimul din lista lui Sandu

Nu știm dacă Sandu a reușit să pro­beze acuzațiile, dar e sigur că serialul denunțurilor sale con­tinuă. Ultimul episod îl are ca erou pe Călin Po­pes­cu Tăriceanu. Actualul președinte al Se­na­tului ar fi încasat, tot în Dosarul Mi­crosoft, o mită de câteva milioane de euro, primită cu două săptămâni îna­inte de alegerile parlamentare din 2008, iar o parte din ele s-ar fi dus pe cam­pa­nie. În schimbul acestei șpăgi, gu­ver­nul ar fi prelungit, prin sem­nă­tu­ri­le lui Varujan Vosganian și Bor­be­ly Ka­ro­ly, contractul cu Fujitsu Siemens.