Criza nucleară

5 dintre cele 22 de centrale nucleare din Japonia au semnalat defecţiuni în orele care au urmat cutremurului şi valului care a măturat coasta niponă. Însă numai una dintre ele, Fukushima II, a atras atenţia publicului prin gravitatea incidentelor.

După ce reactoarele s-au oprit automat în timpul cutremurului, tsunamiul care a urmat a avariat generatoarele care puneau în funcţiune pompele de apă folosite la răcirea combustibilului nuclear. Cel de-al treilea sistem de siguranţă, bateriile, au menţinut situaţia sub control câteva ore, timp în care nu s-a putut restabili alimentarea electrică a pompelor de apă. Ceea ce a urmat pare rupt dintr-un avertisment ecologist împotriva energiei nucleare: explozii ale clădirilor care adăposteau reactoarele, incendii şi, peste toate, emisii de radiaţii periculoase. Populaţia a fost evacuată pe o rază de 20 de km, pe încă 10 km oamenii au fost sfătuiţi să nu iasă din case. În tot acest timp, o mână de oameni s-au luptat să stingă incendiile şi să alimenteze cu apă reactoarele nucleare, într-o încercare disperată de a limita proporţiile dezastrului. Armata şi pompierii au intervenit timid, din cauza temei de radiaţii. Care teamă s-a propagat în rândurile populaţiei, ajungând până la Tokyo (unde mii de străini au luat cu asalt aeroporturile), ba chiar până pe coasta de est a Statelor Unite.

Cât de justificate sunt aceste temeri? Ovidiu Mihalache, care lucrează în industria nucleară civilă din Japonia, spune în exclusivitate pentru revista 22 că „situaţia este gravă, însă nu critică din punctul de vedere al reactoarelor. Nivelul de radiaţie este foarte mic şi nu prezintă pericol pentru populaţie în afara zonei de 20 km“. Cu toate acestea, incidentele de la Fukushima au fost clasate pe treapta a 5-a dintre cele 7 ale scalei gravităţii evenimentelor nucleare, în care Cernobîlul ocupă cea mai înaltă poziţie. Autorităţile japoneze declară că fac totul ca să minimizeze efectele, colaborează cu specialişti din alte ţări pentru a recăpăta controlul asupra proceselor periculoase din reactoarele afectate, promit că nu ascund nimic şi că vor ţine instituţiile internaţionale şi mai ales populaţia niponă la curent cu evoluţia situaţiei.

Japonia s-a confruntat cu mai multe incidente nucleare în ultimii 20 de ani, cel mai important dintre ele având loc în septembrie 1999, când, din cauza unei erori de procedură, s-a produs un proces de fisiune nucleară necontrolată la centrala din Tokai, situată la 125 km de Tokyo. Fără nicio explozie sau deteriorare a centralei, în urma reacţiei, au fost eliberate în incintă radiaţii gama, care au afectat câteva sute de muncitori şi membri ai echipelor de intervenţie. Locuitorii din zonă au fost sfătuiţi să nu iasă din casă pe o rază de 10 km în jurul centralei, timp de o zi, până când reacţia nucleară a intrat sub control. Doi dintre cei trei muncitori care au provocat incidentul au murit, ca urmare a expunerii la doze mari de radiaţii. În anii precedenţi, la o altă centrală nucleară din Tokai, 37 de muncitori fuseseră expuşi la doze mici de radiaţii în urma unei explozii, urmate de un incendiu. Incidentul din 1999 a fost puţin mediatizat în Japonia, în parte şi din cauza unui alt eveniment care a ţinut prima pagină a ziarelor din acele zile – un adolescent care a luat ostateci pasagerii unui autobuz...

Renunţarea la energia nucleară nu este o opţiune demnă de luat în calcul pentru Japonia, care importă combustibili pentru obţinerea a peste 60% din necesarul energetic. Este însă evident că trebuie regândite sistemele de siguranţă, mai ales că cele mai multe dintre centralele nucleare japoneze sunt situate în apropierea ţărmului, precum cea de la Fukushima, şi sunt expuse unor posibile catastrofe naturale. Criza nucleară japoneză a avut ecouri şi în Europa, unde cancelarul Angela Merkel a anunţat oprirea activităţii la cele mai vechi 7 dintre cele 17 centrale nucleare germane şi intrarea lor în revizie.

A trecut mai bine de o săptămână de la cutremur şi situaţia de la Fukushima e neclară. Alimentarea cu energie electrică a pompelor de apă a fost reluată parţial, dar pericolul radiaţiilor rămâne încă. Dacă nu pentru toată Japonia, măcar pentru zona din preajma centralei. De la Cernobîl au trecut aproape 25 de ani şi împrejurimile sunt tot pustii. La Fukushima evenimentele sunt încă în desfăşurare. Vom afla în perioada următoare cu ce consecinţe. //

* * *

Prioritate strategică

Din anii 70, energia nucleară este o prioritate pentru Japonia, cel de-al treilea producător de energie nucleară din lume, după Statele Unite şi Franţa. Energia obţinută la cele 22 de centrale nucleare, care adăpostesc 55 de reactoare, asigură peste 30% din necesarul naţional nipon.

Energia nucleară

Aproximativ 6% din energia lumii este obţinută din surse nucleare, care sunt responsabile pentru producţia a 14% din totalul electricităţii pe glob. Statele Unite, Franţa şi Japonia produc peste 50% din electricitatea nucleară. În 2009 existau peste 400 de reactoare în toată lumea.

* * *