Pe aceeași temă
Nota din 2011 a serviciului secret al Ministerului de Interne, DGIPI, privind „climatul socio-economic“ din Județul Teleorman, publicată de RISE Project și negată cu multă tărie atât de Dragnea, cât și de ministrul Carmen Dan, vorbește în mod explicit despre o „rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ“ condusă de Liviu Dragnea, pe care acesta a început să o construiască încă din anii 2005-2006. În cei peste zece ani care au trecut de atunci, Dragnea a reușit să dezvolte „rețeaua de la Teleorman“ într-o formidabilă structură politico-administrativă națională care a pus stăpânire mai întâi pe PSD și apoi pe statul român sub privirile neputincioase și/sau complice ale SRI și DNA, cu care a ajuns să se lupte de la egal la egal. Atât de copleșitoare a părut întinderea și forța acestei rețele, încât i-au căzut pradă rând pe rând o mulțime de instituții care au decis că rezistența este inutilă și neproductivă, inclusiv părți importante ale justiției și, spre oroarea tuturor, Curtea Constituțională. Dragnea și-a plasat oameni de mare încredere, mulți proveniți de la Teleorman, în poziții-cheie din guvern, dar și în instituții și companii de stat cu mare impact politic și lucrativ, de la Interne și Finanțe la Drumuri și până la Apele Române. Modelul de constituire a rețelei naționale este similar cu acela testat deja de-a lungul anilor la Teleorman. Era, deci, firesc ca oamenii plasați în „nodurile“ rețelei să fie în general aceiași cu care a lucrat Dragnea în trecut.
Mihai Tudose, premierul României
De peste zece ani, rețeaua lui Dragnea a măturat totul în marșul ei de acaparare a țării și nu a întâmpinat practic nicio opoziție serioasă, nici măcar din interiorul PSD, unde a zdrobit camarila Ponta-Ghiță cu o ușurință dezarmantă. Asta până săptămâna trecută, când a înregistrat prima mare înfrângere din existența ei în momentul în care prim-ministrul Mihai Tudose a forțat eliminarea lui Sevil Shhaideh din guvern. Tudose s-a folosit de arma demisiei, devenită redutabilă după episodul Grindeanu și imbatabilă după avertismentul președintelui Iohannis. Sevil Shhaideh nu avea și nu are valoare politică în sine, dar era inestimabilă în calitate de interfață prin intermediul căreia Dragnea controla actul de guvernare. Ca și Grindeanu înaintea lui, Tudose a realizat că nu poate guverna în condițiile în care d-na Shhaideh dispunea de resursele bugetare, de oameni și de programe exact așa cum îi ordona Dragnea. Oamenii „din aparat“ știau foarte bine cine este Șeful, în pofida cocoșelilor ridicole ale lui Tudose de la televizor, și, ca atare, mergeau să primească ordine direct de la sursa de putere autentică, nu de la Palatul Victoria. Eliminarea lui Shhaideh a reprezentat, așadar, eliminarea celui mai puternic nod al rețelei și de aceea reprezintă o lovitură grea primită de Dragnea. Premierul a reușit pentru prima oară să taie unul dintre capetele monstrului creat de Dragnea și a zdrobit aura de invincibilitate din jurul autocratului de Alexandria. La fel ca în cazul tuturor dictatorilor, o mare parte a puterii lui Dragnea provine din imaginea de ființă intangibilă pe care și-a creat-o și este suficient ca această imagine să fie spartă, iar cei din jurul lui să vadă că este vulnerabil și că poate sângera ca oricare altul dintre ei ca să declanșeze atacul. Dragnea însuși știe că este vulnerabil și de aceea trebuie să se replieze rapid și să arate tuturor că, deși un cap a fost retezat, alte două vor crește în locul lui, la fel ca monstrului din antichitate.
Prima mutare a fost înlocuirea lui Shhaideh cu Paul Stănescu pentru a opri sângerarea. Bătrânul baron de Olt nu este exact marioneta perfectă care era Shhaideh, dar pe cei doi îi leagă multe interese comune politice și de afaceri bine unse de cureaua Darius Vâlcov, astfel încât alegerea lui pare cea mai sigură măsură de siguranță. Stănescu poate trăda însă la fel ca Tudose și de aceea Dragnea are nevoie rapid să facă alte mutări care să convingă partidul că încă deține controlul total și că nimic nu s-a schimbat. Pentru asta, va încerca să îl izoleze pe Tudose în interiorul Palatului Victoria și să guverneze cu ajutorul armatei pe care a plasat-o în poziții-cheie. Are oameni în toate ministerele și, mai ales, le are pe Carmen Dan și pe Olguța Vasilescu de partea sa, după cum dispune și de un nucleu puternic la Finanțe. De aceea va trebui să ne așteptăm în perioada următoare la trecerea unor legi de răzbunare precum Legile justiției, dar și la o serie de legi populiste cu impact bugetar masiv, eventual nesustenabil, precum Legea pensiilor.
Nu sugerăm, ducând metafora mai departe, că Tudose ar fi vreun Heracles angajat într-o luptă pe viață și pe moarte cu Hidra lui Dragnea, dar am auzit, în schimb, că este un excelent jucător de șah. Spre binele lui, nu putem spera decât că și-a gândit bine mutările în avans.
