De ce comunismul nu și-a avut Nürnbergul său?

Andrzej Nowak | 27.08.2013

SHARE 24

Pe aceeași temă

Naziștii au fost judecați la procesul de la Nürnberg, în timp ce comunismul, sistemul cel mai criminal din istoria omenirii, încă rămâne nepedepsit. Cine este de vină pentru asta? Sovieticii? Americanii? Sau poate mass-media și universitățile occidentale dominate de gândirea de stânga?

 

Minunata omletă nouă și ouăle sparte

Tony Judt, istoric american și intelectual de­zamăgit, decedat recent, remarca în ul­tima sa carte – volumul de conversații avu­te cu Timothy Snyder – faptul că secolul al XX-lea a fost secolul intelectualilor.

S-a întâmplat să fie, de asemenea, secolul celor mai mari crime în masă, printre ca­re scala cea mai îngrozitoare au atins-o cri­mele comise în numele construirii unei lumi noi, mai bune - lumea co­mu­nis­mu­lui. Tocmai intelectualii sunt cei care au fost - și încă sunt - capabili să justifice aces­te crime, visând în continuare să gă­tească din posibilitățile umane o omletă perfectă și să justifice în numele acestei no­bile idei orice ou spart, orice viață ni­mi­cită. Pentru că nu e viața lor.

Încercările de a pune în practică ideologia comunistă au determinat distrugerea a cel puțin 100 de milioane de oameni. Ima­ginați-vă că deodată dispar Franța și An­glia sau toată Coasta de Est a SUA - de la Boston și New York până la Miami –, exact asta înseamnă o sută de milioane de oa­meni. Dar victimele comunismului au mu­rit în altă parte, în locuri atât de puțin in­teresante, cum ar fi Katyń, Kolîma sau pe undeva prin China, Vietnam, Cuba. Cine să-și mai bată capul cu ei, în lumea mare a elitelor politice și intelectuale din Eu­ropa de Vest și de pe Coasta de Est a Sta­telor Unite?

 

Lagăr soviectic la Kolima

 

De ce comunismul a rămas nejudecat?

În primul rând, pentru că a fost adoptată versiunea conform căreia nu ar fi fost înfrânt, ci singur ar fi binevoit să accepte a împărți responsabilitatea și puterea cu sclavii săi, încheind un acord (compromis) cu Occidentul. Această versiune co­res­pun­de intereselor politice ale apărătorilor sta­tu quo-ului – deopotrivă Departamentului de Stat al SUA, cât și celor invitați la di­ferite mese rotunde.

Al doilea motiv este acela că ideologia co­munistă a parcurs în ultimii 90 ani marșul victorios prin instituțiile media și de în­vă­țământ ale Occidentului. La universitățile din Europa de Vest și America, la fel ca și în redacțiile mass-media cele mai in­flu­ente, domină stânga-caviar, care continuă să șteargă de praf bustul bătrânului Marx (dacă nu și pe cele ale lui Stalin și Mao).

De la începutul anilor ‘90 ai secolului XX, vizitez cu regularitate biblioteci științifice din marile orașe ale Occidentului. Mă uit me­reu pe rafturile de filosofie. După o scur­tă pauză, imediat după 1990, din nou domnește pe ele marxismul. Acum chiar i se rezervă rafturi speciale, mult mai pline decât tot restul filosofiei. De la Louis Alt­husser la Slawoj Žižek - inspirația mar­xistă domnește.

 

Victimele nu sunt „la modă“

În prezent, împăratul acestei înțelepciuni este Alain Badiou, adorator francez al lui Mao. De mare trecere se bucură în con­tinuare Eric Hobsbawm, istoricul co­munist englez, dezvinovățind cu ușurință în sintezele lui crimele comise în numele acelei „idei frumoase“. O stea relativ nouă este Terry Eagleton, care încearcă să îm­bine creștinismul cu marxismul dur.

În general, domină critica orânduirii ca­pitaliste, în special a Americii, li­be­ra­lis­mului, religiei, oribilei „burghezii“. Stu­diul profund, în trei volume, al ispitei to­talitare conținute în marxism, publicat de Leszek Kołakowski, astăzi zace prăfuit. Aproape nimeni nu pune mâna pe el. Încă se mai vinde bine ura față de Occident, de sistemul politic, economic și etic pe care acesta a fost întemeiat. Și cine ar putea jus­tifica cel mai bine această ură decât bă­trânul Marx?

Victimele comunismului nu sunt „la mo­dă“ în rândul cercurilor celor mai in­flu­ente. Atunci când ministrul leton al Cul­turii, Sandra Kalniete, a îndrăznit să adu­că vorba de memoria victimelor comu­nis­mului la deschiderea marelui Târg de car­te de la Leipzig, în 2004, a stârnit un ma­re scandal european. Cum așa? Când în Por­tugalia are loc în același timp con­gre­sul a peste 100 de partide comuniste din lume, cum să condamne Europa moș­te­nirea lui Marx și Lenin? Să amintești de niște „țărani ruteni“ morți de foame, de niște ofițeri polonezi „reacționari“ îm­puș­cați cine știe unde, de niște preoți răs­tigniți în numele progresuluui? Păi, asta e de-a dreptul fascism!

 

Să întrebăm de Coreea de Nord

Comunismul este încă nădejdea omenirii... Niciunul dintre intelectualii care prop­o­vă­duiesc această credință nu pare să vrea să observe că teoria comunistă este încă pusă în practică în Coreea de Nord. Aș vrea chiar să întreb: doriți să construiți o a do­ua Republică Populară Democrată Co­reea­nă, îmbunătățită?

Sau, poate, în numele idealurilor voastre no­bile, ați fi dispuși să-i luați în între­ți­nere, pe socoteala voastră, pe sclavii în­fometați din lagărele comuniste din acea ța­ră? Să zicem, câte zece pentru fiecare re­dactor de la Krytyka Polityczna de la Var­șovia, câte douăzeci la fiecare profesor mar­xist de la Paris, Roma sau New York, câte doi la fiecare student de-al lor, fas­cinat de comunism, câte 100 la fiecare din­tre influenții redactori care conduc cele mai bogate cotidiene, săptămânale și tele­viziuni - de la BBC la CNN, până la bietele lor clone de pe Vistula. Și deja câteva sute de mii de victime ale comunismului, vic­time actuale, care suferă acum, în acest mo­ment, și-ar putea găsi o adevărată ali­nare... Ar fi, probabil, o faptă mai bună de­cât „cafeaua suspendată“ de la Star­bucks.

De la întrebarea privind Coreea de Nord s-ar putea începe dialogul cu apărătorii moștenirii comuniste – dacă ei ar fi dis­puși să discute. Dar mai degrabă nu sunt. Sunt dispuși să-i condamne pe toți cei­lalți. „Iadul sunt ceilalți“ – este aforismul lui Jean Paul Sartre, filosof francez, un gu­ru al revoltei contraculturale din anii ‘60, adorator consecvent al lui Mao Zedong. Cei ca el detestă să discute fapte. Să amin­tim, așadar, faptele.

 

Comunismul nu a câștigat alegeri democratice

Comunismul este o ideologie veche, teo­retic deja apărută chiar în „Statul“ lui Platon, cu 24 de secole în urmă. Cu toate acestea, comunismului i-a dat forma ma­tură a ideologiei abia Karl Marx, la mij­locul secolului al XIX-lea. Profet al re­vo­luției, al distrugerii lumii vechi, el și-a ex­primat nădejdea în crearea unui om nou, mai bun, în îmbunătățirea naturii umane. Și prin această mare nădejde a justificat violența.

Prima lecție a dat-o Comuna din Paris în 1871, trecând la executarea dușmanilor săi, până ce ea însăși a fost suprimată sân­geros. Încă nu s-a reușit crearea omului nou, dar au fost uciși o mulțime de oa­meni „vechi“, în special preoți (printre ca­re arhiepiscopul de Paris). Dar nu au fost reținute aceste victime, ci mai degrabă cele - într-adevăr foarte numeroase - ale re­presiunii împotriva Comunei. A rămas o le­gendă frumoasă.

Următoarea încercare de a pune în apli­care utopia comunistă a demonstrat mai mult. A avut loc în Rusia. Și, ca în fiecare di­ntre următoarele cazuri, comunismul nu a câștigat alegeri democratice, ci a fost impus cu forța de o minoritate de activiști ai acestei ideologii, hotărâți și organizați.

În primăvara anului 1940, aproximativ 22.000 de polonezi au fost executaţi de NKVD în pădurea Katyn şi  aruncaţi în gropi comune.

Monumentul simbolic al lui Cain

Să nu uităm: comunismul cu democrația, ca și comunismul cu libertatea, sunt le­ga­te între ele numai prin întrebarea pe care a formulat-o cel mai clar conducătorul revoluției din Rusia, Lenin. Întrebarea este: care pe care? Aceasta este esența co­munismului – lupta pe viață și pe moarte, mai ales pe moarte. Fie comunism, fie de­mocrație. Fie comunism, fie libertate.

Pentru victoria revoluției din Rusia, Lenin a avut nevoie să creeze prima poliție po­litică totalitară din lume: CEKA (Comisia Extraordinară), în fruntea căreia, la o lu­nă după revoluția de la Petrograd, în 1917, l-a pus pe Felix Dzerjinski. Cine vrea să vadă cum lucra această organizație poate să caute filmul lui Alexandr Rogojkin Ce­kiștii, din 1992. Este vorba de ucidere pe bandă, în sensul cel mai literal. Numai în anii 1937-1938, lucrătorii acestui oficiu (sub denumirea de NKVD) au executat mai mult de 670.000 de „dușmani“.

Cu toate acestea, împușcarea nu a fost su­ficientă. Comunismul a trebuit să facă ime­diat pasul următor: mâna dreaptă a lui Le­nin la înfăptuirea Revoluției, Leon Troțki, dăduse deja în 1918 dispoziție să se creeze lagăre de concentrare. Primul lagăr a apă­rut la Sviajsk, lângă Kazan. Troțki a dat ordin ca acolo, în mijlocul lagărului, să se construiască un monument, monumentul lui Cain - ca simbol al revoltei omului îm­potriva lui Dumnezeu.

 

Gulag - răzvrătire împotriva lui Dumnezeu

Și, într-adevăr, Gulagul - sistemul de la­gă­re, inițiat de Troțki - este cel mai în­fri­coșător memento al rebeliunii omului îm­potriva lui Dumnezeu și în special îm­po­triva poruncii a cincea: să nu ucizi.

Apărătorilor comunismului le place să amin­tească faptul că lagărele de con­cen­trare existaseră mai de înainte – le-au fă­cut englezii în timpul războiului cu burii în Africa de Sud. Este adevărat. Dar să ră­mânem la fapte: lagărele britanice aveau sco­pul de a izola populația civilă de par­tizani doar pe durata războiului. Imediat după război, ele au fost dizolvate. Au mu­rit în ele, din cauza bolilor și malnutriției, 27.000 de persoane. A fost o crimă, deși neplanificată.

Lagărele din țara sovietelor au „lucrat“ timp de peste 70 de ani. Au murit în ele, con­form calculelor lui Robert Conquest, cel puțin 42 de milioane de oameni. Dacă la­gărele engleze din Africa de Sud au fost o crimă, atunci ce au fost lagărele des­tinate construcției comunismului?

După Uniunea Sovietică, ele s-au dovedit a fi „necesare“ în China (alte zeci de mi­lioane de victime), Vietnam, Cuba, Co­reea, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia... Fie­care dintre acele victime avea un nume și un prenume, fiecare era cineva, ca de pil­dă Osip Mandelstam, cel mai mare poet rus al secolului XX (martirizat în Gulag, în 1938), sau Vasil Stus, cel mai mare poet ucrainean al secolului XX (martirizat în Gu­lag, în 1985, când Uniunea Sovietică era condusă de Gorbaciov)...

 

Paturile de pușcă și lipsa de credință în superioritatea comunismului

Au fost mai fost și alt mari „experimente“ ale construcției omului nou sovietic în pro­cesul de modernizare a întregii so­cietăți: lichidarea religiei, „dechia­bu­ri­za­rea“ și colectivizarea satelor, lupta îm­po­triva elementului „naționalist“ ucrainean (operațiunea „Marea Foamete“) sau po­lo­nez (operațiunea poloneză a NKVD-ului din 1937: 111.091 de persoane împușcate). În timpul fiecăreia dintre aceste operațiuni au fost înregistrați de la câteva sute de mii la mai multe milioane de morți.

Apoi, în numele consolidării patriei pro­letariatului mondial, a fost necesară ali­an­ța cu Hitler. Steaua roșie lângă svastică, stea­gul roșu al Internaționalei a III-a lân­gă steagul brun al celui de-Al III-lea Reich. Pactul Ribbentrop-Molotov, îm­păr­țirea Poloniei și agresiunea împotriva Li­tuaniei, Letoniei, Estoniei, Finlandei. Din nou, deportări în masă, execuții și, în cele din urmă, simbolul acestei serii de succese a Țării Sovietelor: masacrul de la Katyń.

Apoi, s-a terminat prietenia cu Hitler, a început războiul – încununat de cucerirea unei jumătăți din Europa. La Varșovia, Pra­ga, Budapesta, Sofia și București trium­fă comunismul. Dar nu pentru că au vrut aceasta cetățenii țărilor din această parte a Europei, ci pentru că sistemul le-a fost impus prin violență străină, venită din Ța­ra Sovietelor. Ei nu doreau acea „idee fru­moasă“. A trebuit, așa cum scria Miłosz, să le fie scoasă în bătaie cu patul puștii so­vi­etice „alienarea“ din capete, adică lipsa de credință în superioritatea comu­nis­mu­lui asupra libertății și „vechii“ identități.

 

„Gloatele înfometate din Europa de Est“

Violența imperială sovietică a sprijinit or­ganizațiile comuniste minoritare din țările cucerite, le-a dat puterea. Folosindu-se de sprijinul Moscovei, al Armatei Roșii și al diviziilor NKVD (de exemplu, în Polonia până în 1947 au fost staționate două divizii ale NKVD), aceste organizații - cum ar fi PPR (Partidul Muncitoresc Polonez), apoi PZPR (Partidul Muncitoresc Unit Polonez) – s-au coagulat, au crescut, s-au protejat prin aparatul de violență, prin „cekiștii“ lor, au construit lagăre pentru „dușmani“, i-au împușcat, i-au ucis în stradă - ca în 1956, 1970 și în anii 1981-1982. Au devenit puternici, chiar și numeric.

Aceste milioane de oameni, oameni care au ocupat funcții-cheie în întreaga struc­tură a puterii, erau interesați să nu fie con­damnat comunismul, deoarece prin aceas­ta ar fi fost puse sub semnul întrebării conștiința lor, precum și conexiunile ce îi legau de unchii și mămicile lor din NKVD, UB (Securitatea poloneză), PCUS, din no­menclatură... Ei erau mult prea puternici în societățile pe care le controlau pentru a permite așa ceva.

Pe de altă parte, când a fost clar că sis­te­mul comunist pierde disputa la nivel mon­dial cu Occidentul, liderii politici din ță­rile occidentale - ca George Bush Sr., Fran­çois Mitterrand – nu au vrut altceva decât să evite bătaia de cap și noua respon­sa­bilitate pentru „gloatele de înfometați din Europa de Est“.

Femei deţinute mergând să muncească la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Comunismul și speranțele elitelor

Numai de nu s-ar dizolva prea devreme Uni­­unea Sovietică - cerea Bush în timpul vizitei sale la Kiev, în 1991. Moscova, chiar dacă e „roșie“, cel puțin este un par­tener stabil pentru jocurile interimperiale. Este, de asemenea, un partener pentru mari interese economice, așa cum știa și cancelarul RFG Helmut Schmidt, cel care a dezvoltat cooperarea în materie de gaz cu Moscova lui Brejnev.

Cea mai cinică Realpolitik și speranța unor profituri de afaceri fac să se închidă ochii față de crimele comunismului. Ata­șamentul elitelor intelectuale din Europa de Vest și America pentru ura lor ideo­lo­gică nu lasă să le moară speranța că totuși comunismul este o alternativă frumoasă la lumea pe care aceste elite ar vrea să o distrugă.

Faptul că această alternativă a fost deja construită în practică le trezește cu atât mai multă mândrie. Comunismul este mă­reț, deoarece - repeta Hobsbawm - a în­ce­tat să mai fie o teorie și a devenit practică. Iar dacă această practică a ucis milioane de oameni, cu atât mai rău pentru vic­timele acestui „măreț experiment“.

 

* Prof. Andrzej Nowak este istoric, publicist, predă la Universitatea Jagiellonă, este profesor la Institutul de Istorie al Academiei Poloneze de Științe.

 

Articol publicat pe portalul www.interia.pl. Traducere din limba poloneză și adaptare de ANCA CERNEA

TAGS:

Comentarii 24

mircea - 11-12-2014

va felicit ptr tot ceea ce a-ti scris mai sus si subscriu .dar, totusi sa speram ca ...o dat asi oa data , o alta generatie poate , sa faca lumina in mizeria in care poporu' roman...o suporta inca. sa auzim si de bine!

Răspunde

H. Th. Herlin - 09-22-2013

Ce naivi sunt majoritatea romanilor !! Exista cativa indivizi de origine ev*reiasca care posteaza printr-un pointview neutral vis-a-vis de o oarecare condamnare a tarelor comuniste din trecut. Insa totul este formal, cum formala a fost si pseudo-condamnarea lui Tis*maneanu a comunismului anilor 1946-1989 si cu precadere a perioadei iudeo-bolsevice a anilor 50. Este ca si cum am farda o femeie de 85 de ani si am propune-o ca "Miss Uranus". Dincolo de o majoritate legumizata a natiunii noastre, dincolo de o tinerime ridicola care nu are parte nici de o semi-cultura generala a istoriei recente, un mic procent de conesseuri in istoria contemporana romaneasca sau est-europeana, stie ca este IMPOSIBIL sa se faca un veritabil proces al comunismului in estul european (cu precadere in Rusia, dar si in restul blocului ex-comunist) din simpla motivatie ca acesta ar contraveni si ar blama personalitatile dar si populatiile ev*reiesti de aici si din totdeauna. Pentru simplul motiv ca teoreticienii socialismului si a dogmelor comuniste au fost ev*reii in covarsitoarea lor majoritate, pentru ca experimentele si savarsirea unei societati totalitar-bolsevice a fost executata de ev*reii rusi, germani, maghiari si baltici in proportie de 80% (poate si mai mult), pentru ca violenta si marsaviile politice au fost emanate de minti ev*reiesti, pentru ca exportul asa-numitei "revolutii rosii" (initial spre Polonia si spatiul german in interbelic), apoi dupa al Doilea R.M. spre tot estul european, tot de catre komisarii ev*rei si cadrele politice ev*reiesti a fost finalmente speculat si reusit, pentru ca regimurile bolsevice din tarile comunizate dupa 1945 tot ev*rei contineau in majoritate. Inchipuiti-va stimati cititori, cum ar fi ca intr-o Romanie cu 19 mil. locuitori si o minoritate de cca. 80.000 ev*rei, aparatul politic sa contina cca 65-75% ev*rei romani, rusi, maghiari, iar restul nativi ? Sa nu mai amintim de aparatul represiv al securitatii statului DGSP / DGSS. Aproape la fel stateau lucrurile si in CEKA / NKVD (mai putin in KGB), in AVH-ul maghiar, Urzad Bezpieczeństwa polonez si StB-ul cehoslovac al anilor 50-60, iar dupa destalinizare, elementele alogene au fost treptat eliminate trecandu-se catre un comunism-nationalist, mediu in care ev*reii (internationalisti si cosmopoliti fiind) nu se prea regasesc. Ganditi-va doamnelor si domnilor, in ce masura ar putea mass-media (nu mai discutam de clasele politice europene) sa acceada catre un “proces al comunismului” cata vreme, volens-nolens, lovesc direct in interesele ev*reiesti, in cultura si traditiile lor de stanga, in reputatia lor. Privind in viitorul apropiat, nu cred sa existe posibilitatea de a desecretiza toate aceste culpe, deoarece vin in contradictie cu interesele organizatiilor si*oniste europene, americane si is*raelite. Poate dupa vreo confruntare pierduta de USA si is*rael … adevarul va rasari in goliciunea sa.

Răspunde

Cornel - 09-03-2013

Mereu se spune: "Pactul Ribbentrop-Molotov, îm­păr­țirea Poloniei și agresiunea împotriva Li­tuaniei, Letoniei, Estoniei, Finlandei." Niciodata in istoriografia poloneza nu se pomeneste anexarea prin diktat a jumatatii estice a Moldovei sau a Ardealului de nord. De ce ? E fiecare cu durerea lui ? A fost un Pact Ribbentrop-Molotov impotriva Poloniei si alt Pact Ribbentrop-Molotov impotrva Romaniei ? Victimele unuia sint mai valoroase decit cele ale celuilalt ? Mai demne de plins ? Sau, poate, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost indreptatit sa atace Romania ? Aceasta tenace omisiune poloneza naste multe intrebari...

Răspunde

iosif - 09-02-2013

pentru ca ideologia comunista a fost creata si pusa in practica de o anumita etnie...

Răspunde

bizadea mircea - 09-02-2013

Acesta este ADEVARUL pur, si gol golut. tocmai de aceea calaii tortionari au si pensiile de ...peste 6000 lei, ceea ce reflecta foarte clar situaia in care se gaseste romania. Dar,..... dupa cum se stie, speranta moare ultim. asa cum si inchizitia medievala a fost condamnata, intr-un moment si urmasii urmasilor celr ce au comis atrocitatile deja cunoscute vor plati cu varf si indesat.

Răspunde

Silviu - 09-01-2013

Toti care au adus comunismu in Romania numai romani nu erau.Si prin coincidenta,mai erau si evrei.

Răspunde

SILVIU - 09-01-2013

Sa nu uitam nici de cele 1,5 milioane de victime ale comunismului din Romania si Basarabia.

Răspunde

Stefan Pop - 09-01-2013

Toate sistemele politice totalitare sunt sortite pieirii caci ele neaga dreptul fiecarui om la libertatea personala. Orice ingradire facuta de Stat a libertatii cetateanului se va intoarce in cele din urma impotriva Statului opresor.

Răspunde

Petrus - 09-01-2013

Pt. doamna "diaspora", o rectificare: primea 50 de sutimi doar cel sau cea care avusese functii de conducere pe linie politica in facultate, la egalitate de medie cu altcineva, la repartitie. Deci nu pt. ca fusese membru de partid.Calitatea de membru PCR nu dadea 50 de sutimi sau alta pozitie in clasamant. Iar cele 50 de sutimi nu faceau alt clasament ci actionau, repet, la egalitate de medie cu alt candidat, dar la rand.

Răspunde

U R A N U S - 09-01-2013

Pur si simplu evolutia sociala isi spune cuvantul: toate tarile avansate ale Europei (inclusiv USA -mai tarziu-construita de europeni, e adevarat cu spinarile africanilor si chinezilor) au avut universitati deschise inainte de anul 1500 (Italia -Bologna la 1088, s.a.m.d) , inclusiv Polonia (Krakovia , inainte de 1400), indubitabil rezulta ca INTELECTUALITATEA ramane motorul principal al evolutiei sociale generale(nu numai tehnice), clasa sociala care are si puterea de discernamant bazata pe naturalism si umanism, iar in Romania aceasta patura sociala -intelectualitatea- si mai ales curentul umanist nu a avut nici o experienta solida, cea ce a dus la formarea (in decursul ultimilor 70 de ani) a unei false intelectualitati, din ce in ce mai numeroase prin diplome si certificate, insa -in realitate- doar impostori si fripturisit(vezi academia romana), de unde nici puterea si nici macar vointa de a separa lucrurile si a condamna (real) comunismul nu exista, si nu prin declaratii bombastice si activitati "culturale" inculpatoare.Pe de alta parte, a fost mult mai usor sa se faca un proces al nazismului, acesta era concentrat in cateva tari, cel mai intens in Germania, apoi in Japonia (care a fost condamnata "on the spot"= bombele atomice) si - sa zicem- Italia care -ca si Romania- a "carmit-o" puternic, cand s-a notat ca marea corabie se scufunda. Spre deosebire de nazism , comunismul a fost si este mult mai intins (geographic si nr. de populatie), practic este imposibila o condamnare globala (reala, vorbind) insa fiecare tara are capacitatea sa o faca insa nu o fac pentru ca -practic- este prea tarziu, specific pentru Ro. , unde neocomunistii au impanzit tara si -de data aceasta- sunt total hotarati sa moara cu ea de gat.Cea ce se va si intampla, Romania va fi sufocata de acesti indivizi, desi ar fi de ajuns doar scoaterea din circulatie a cam o mie dintre acestia(varfurile) si situatia se va schimba rapid si radical. Acest lucru trebuia facut in "89 cu aproximativo suta de indivizi si nimeni nu ar mai fi indraznit sa comita distrugerile actuale, de unde necesitatea deratizarii tarii de o mie de indivizi, acum .Iar aceasta nu va mai putea fi efectuata niciodata de societatea civila.

Răspunde

Lavinia Stan - 08-31-2013

Mostra de analiza - comunismul nu a fost judecat din doar doua motive: lipsa unei infrangeri clare in urma unui razboi si leftismul occidental. Nici o cauza endogena Europei de Est. Adica intrebarea este de fapt "de ce nu a fost condamnat comunismul de catre Occident". Analiza chiar explica de ce, de exemplu, in Romania sau in Polonia s-a facut atat de putin? Occidentul a fost mai vinovat decat factorii si actorii interni? Clinton/Bush si universitatile occidentale sau chiar Michnik?

Răspunde

Paul Butoi - 08-31-2013

" partidele comuniste au plecat de buna voie de la putere " : sunteti sigur ca asa s-au intamplat lucrurile in Realitate ? Sau este doar ceea ce va inchipuiti dv. - eventual inventati pentru a folosi ca " argument " ? " Coreea de Nord nu are nici o legatura cu comunismul , care presupune o supraabundenta de bunuri " : sa inteleg ca " doctrina " Juche si-a propus ca tel saracia extrema , asta fiind ceea ce o diferentiaza fundamentala de " doctrina " comunista ? Recunosc in opiniile dv. viziunea asupra Realitatii care apartine intelectualilor autentici . Lucizi . Obiectivi . Progresisti . De " stanga " .

Răspunde

Paul Butoi - 08-31-2013

@ostap bender : " si partile bune - eradicarea saraciei , securitatea sociala generala , egalitatea de sanse , accesul general la educatie , servicii medicale decente , ... " . Din cate inteleg eu , dv. spuneti ca sistemul comunist rezolvase cam TOATE problemele . Si dupa ce au rezolvat cam TOATE problemele " partidele comuniste au plecat de buna voie de la putere " , cum spune mai sus ' gheorghitazbaganu ' . Nu credeti ca este cam ciudat / greu de inteles ? Cum s-ar putea explica asta : comunistii erau foarte mari caractere , care au plecat acasa dupa ce si-au terminat treaba ( au adus Raiul pe Pamant ) iar populatia ( nerecunoscatoare ) - pe care au umplut-o de bunastare - nu ii merita ? Cine anume a stabilit dpdv stiintific ca cele doua ideologii sunt total diferite ? Comunismul si fascismul nu se intemeiaza - ambele - pe cultivarea urii fata de ceilalti oameni ( comunismul invocand " criterii " sociale iar fascismul " criterii " rasiale ) ?

Răspunde

bec - 08-31-2013

eu nu stiu daca cifra de 100 de miloane de victime a lui furet este o imbecilitate si daca acesta este un pitecantrop. Stiu sigur in schimb ca ceea ce a zici matale aici chiar este o imbecilitate de semidoct frustrat, si la fel de sigur matale esti un pitecantrop rosu criminaloid. Altfel. cu restul pacientilor cium te intelegi, mincarea e buna, nenea doctorul e de treaba? Ai grija sa nu uiti sa porti caciulita de staniol care te protejeaza de voci. Vocile celor ucisi de cei care gindeau ca tine, ma.

Răspunde

Mugurel - 08-30-2013

De ce nu a fost condamnat comunismul?! Raspunsul e simplu: Comunismul in tarile est-europene a fost adus dupa 1945 cu complicitatea puterilor vestice prin intelegerile de la Casablanca, Teheran si Ialta din anii 1942-1943. Churchill poate ca nu stia ce face, dar asta e adevarul ... Acum nu mai au cum sa faca un proces adevarat al comunismului caci ar trebuie sa recunoasca ca au gresit!!! La noi s-a ajuns la tragi-comedia ca fostii securisti si comunisti (impreuna cu copiii lor) au ajuns sa condamne formal comunismul care i-a facut ceea ce sunt d.p.d.v. social si financiar!!! Jalnic, dar adevarat!

Răspunde

Ciprian - 08-30-2013

Un articol excelent. O analiza corecta si concreta. Mai ales in ceea ce priveste implicarea si acceptarea tacita a Occidentului fata de ideologia marxist-leninista. In ceea ce priveste comunismul in Romania , nu prea cred ca acei membrii de partid de trista amintire -PCR- erau trup si suflet ideologiei. Sau erau simplii profitori asa cum sunt si azi. Cind vorbim de un partid , vorbim de o ideologie , de o doctrina politica ; spuneti-mi va rog , ce doctrina politica au politicienii romani azi ? Procesul comunismului trebuia initiat de catre tarile din fostul lagar sovietic ; nu de Occident. Vorba lui Dan Puric : ,, "Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri."

Răspunde

Krixus - 08-30-2013

Intrebarea pusa de autor este cel putin naiv!. Dansul nu este destul de tanar ca sa nu-si aduca aminte de faptul ca prin anii 90 in Franta aparitia unei carti negre a comunismului a fost zadarnicita de catre organizatiile evreiesti cu motivatia ca "ar contribui la amplificarea antisemitismului". Paradox? NU. Cititi in cartile de istorie cine au fost cu numele lor adevarate cei care au contribuit esential la instaurarea comunismului in tarile ocpuate de URSS i(nclusiv in Romania, dar si in Austria, de exemplu). Si veti vedea ca majoritatea covarsitoare au fost evrei! Cum a condamna comunismul ar implica sine qua non si analiza "contributiei" evreiesti la teroarea rosie, condamnarea nu are voie sa aiba loc ... De altfel inca nu a observat autorul ca se bate moneda numai pe ororile comise de Beria (georgian!) dar nu se sufla un cuvant despre fiorosul intemeietor al politiei politice sovietice, Felix Josipovici Djerjinski..... ? Sau ca de mai bine de un deceniu Trotzki devine progresiv "victima" in timp ce Stalin e calaul ? Venind mai spre oile noastre: de ce credeti oare ca Basescu a insarcinat pe cine a insarcinat cu condamnarea comunismului? Sau credeti ca daca tortionarul caruia - cu o intarziere de peste 20 de ani - Parchetul General tocmai ii pregateste procesul, s-ar fi numiti din intamplareWeiszmann, etc. s-ar mai fi atins cineva de el? Cata vreme o fapta va fi calificata sau nu in functie de apartenanta sau nu a faptuitorului la un grup victorios sau invins, nu vom face nici un pas inainte in eradicarea gruzimii -acesta este tristul adevar!

Răspunde

gheorghitazbaganu - 08-30-2013

Un articol de un anticomunism rudimentar, plin de prostii 1. Nicaieri nu a existat comunism, poate socialim de stat 2. Cifra de 100 milioane e o imbecilitate de-alui Francois Furet - alt pitecantrop. Crimele anticomunismului nu exista? Chile,Grecia, Indonezia si in general toti mortii din timpul razboiului rece 3. La intrebarea din titlu, raspunsul este evident: fiindca partidele comuniste au plecat de buna voie de la putere. O comparatie mai corecta ar fi cu regimul de apartheid sau cu dictatorii din America Latina gen Pinochet 4. Coreea de Nord nu are nici o legatura cu comunismul, care presupune o supraabundenta de bunuri. Idem, ideologia oficiala a partidului unic de acolo este doctrina Juche. Nu se mai zice nimic de Lenin sau Marx. 5. Nu cred ca Nowak e istoric, prea scrie prostii. M-a facut totusi curios sa citesc Krytyka Polityczna.

Răspunde

polifem - 08-30-2013

Nu avem procesul comunismului pentru ca: ideologia luptei de clasa a fost facuta de evrei Declansarea luptei a fost facuta in Germania de evrei I s-a raspuns cu ideologia luptei de rasa-nationalim-nazism pe timp scurt evreii au pierdut Dar sprijiniti de marile puteri coloniale mul ltietnice dominate de evrei -SUA,UK,Franta au cistigat ideologic si fizic si l-au impus Estului America domina lumea si evreii America qed

Răspunde

cbabeanu - 08-30-2013

Articolul de mai sus este interesant si documentat , dar motivele reale ale lipsei unui proces al comunismului sint urmatoarele : 1.Motive care tin de lumea vestiunea romtica; 2.Motive care tin de natiunea romana . 1.Lumea occidentala nu a cunoscut ocupatia comunista ; astfel,connducatorii politici occidentali nu au fost direct interesati in pedepsirea calailor comunisti, ba mai mult, au colaborat deseori cu liderii comunisti sau ex-comunisti(dupa 1989) ; actualmente exista lideri importanti ai lumii occidentale cu vederi de stinga (Barak Obama) sau cu un trecut comunist care ii obliga la concesii fata de liderii ex-c0munisti ai estului - D-na Merkel a fost un important lider comunist est-german, iar Dl Barosso a fost in tinerete membru fondator al partidului comunist maoist portughez ; astazi,acesti doi importanti lideri ne dau lectii de democratie si capitalism si mai mult, in virtutea trecutului lor comunist mentin si sprijina actiunile unor lideri ex-comunisti ca Basescu sau Putin.sa 2.In Romania a existat un colaborationism "de masa" cu dictatura comunista astfel ca dupa 1989 teama de o eventuala raspundere juridica fata de acest colaborationism a blocat evolutia democratica a Romaniei si a permis selectarea unor lideri politici cu trecut comunisto-securist explicit precum Iliescu, Basescu, Roman, etc.Astazi, evolutia democratica si capitalista a tarii noastre este inca, la peste 20 de ani de la Revolutie, dependenta de manevrele acestor exponenti ai vechiului regim.

Răspunde

diaspora - 08-30-2013

"eradicarea saraciei, egalitatea de sanse...". Sa fim seriosi. Care era egalitatea de sanse cand, la terminarea facultatii, daca erai membru de partid primeai 50 de sutimi in plus la nota finala? accesul la servicii medicale decente? In cel mai fericit caz traiti in "la-la land" dle Bender. Felicitari Domnule Nowak!

Răspunde

Giani - 08-29-2013

- "as incerca sa pun in balanta si partile bune ale - eradicarea saraciei". In romania lumea a strigat in 89 jos comunismul si din cauza foamei, a lipsurilor. Lucrurile acestea sunt stiute, nu trebuie decat sa te informezi. Saracia era la ea acasa in comunism. -"securitatea sociala generala". Daca tu crezi ca securitate sociala insemna sa fi urmarit si ascultat si bagat la puscarie daca gandeai altfel, atunci, da, aveam securitate din plin! Toata tara era o puscarie bine pazita. -"egalitatea de sanse". Cel care se dovedea ascultator si un bun comunist era promovat, cel care nu, era trimis la canal, impins sa fuga din tara, bagat in puscarie. Nu cei care meritau ajungeau in frunte, ci impostura si ticalosia (ceausescu si-a adus toate rudele si toti apropiatii in pozitii cheie). -"accesul general la educatie". O precizare, in nici o tara capitalista si democrata accesul la educatie nu este ingradit. In comunism, cei care aveau originii nesanatoase (parinti tarani aruncati in puscarii pentru ca se opusesera furtului numit colectivizare si parinti intelectuali pentru ca se opusesera crimelor si comunismului, pentru ca indrazneau sa gandeasca altfel decat un bun comunist) au fost dati afara din liceu, opriti sa urmeze facultati, obligati sa-si ascunda numele ca sa poata sa-si continue studiile. - "servicii medicale decente". Cred ca glumesti! Nu era nimic decent in serviciile medicale comuniste. Spitalele aratau ca puscariile, pacientii erau tratati ca niste sclavi, spaga, mita pentru operatii salvatoare era la ea acasa.Viata unui om nu valoara nici cat o ceapa degerata in comunism. Au ramas si dovezi multe - vezi filmarea cu copii orfani, bolnavi sau handicapati, tinuti ca animalele in propriul rahat in incaperi fara lumina si fara mancare, lasati sa moara de un regim comunist care nu accepta rebuturile. Omul nou trenbuia sa fie perfect. Iti aduci aminte de imaginile cu evreii din lagare? Exact asa erau si copii aceia, dragul meu comunist! Si asemanarile intre cele doua ideologii criminale ale sec 20 sunt multe, mult prea multe...

Răspunde

ostap bender - 08-28-2013

Incep cu concluzia - ciorba reincalzita. E o dezbatere ziaristica fara sfirsit, inca, aceea a similaritatii fascismului si comunismului. Dpv stiintific lucrurile sint insa clarificate - cele doua ideologii sint total diferite; insa pe timp de criza da bine sa nu dam idei prostimii. Fara a nega lucrurile semnalate de autor, arhi arhi pomenite, as incerca sa pun in balanta si partile bune ale - eradicarea saraciei, securitatea sociala generala, egalitatea de sanse, accesul general la educatie, servicii medicale decente, etc, etc ... oare e putin lucru? Categoric, excesele comunismului sunt reprobabile, si nu trebuie sa le uitam; insa aceasta poerioada istorica a insemnat, pentru cei mai multi dintre noi, altceva decit scrie domnul Nowac in materialul domniei - sale ...

Răspunde

Michel Simion - 08-27-2013

Domnule Nowak, ati scris un articol perfect, de o rara luciditate. Complicitatea occidentala, mai ales a "intelectualilor", cu un sistem criminal este o imensa catastrofa morala. Sartre (et al ...) sunt si azi, modele de gindire pentru tinerii francezi. Nu sunt convins ca marxismul nu va reaparea "autrement coiffé"

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22