Pe aceeași temă
Subordonarea CSM are nişte mize clare. După respingerea de către Traian Băsescu a propunerilor pentru funcţiile de procuror general şi procuror şef la DNA, se presează pentru o procedură opacă, la care însă ar trebui să achieseze şi CSM, renunţând la audierea publică a candidaţilor. Dacă strategia nu reuşeşte, Pivniceru, aşa cum a anunţat mai demult, îi va propune pe următorii clasaţi, adică pe cei respinşi la prima strigare, printre care şi Elena Hach, prietena ministrului şi vicepreşedinte la AMR, implicată activ zilele astea în acţiunile de revocare a indezirabililor din CSM.
| Protocolul dintre colonelul Dogaru şi USL |
|---|
| În iulie 2012, între liderii USL şi Mircea Do¬garu a fost parafat un protocol, semnat de Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu, prin care păr¬ţile se angajau la „desfiinţarea structurilor de poliţie politică de tip stalinist şi a instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS“. |
În primăvară, expiră mandatul şefului DIICOT, procurorul Codruţ Olaru, şi cel al preşedintelui Înaltei Curţi, judecătoarea Livia Stancu, noile propuneri urmând să fie făcute de CSM, care are deci un rol decisiv în chestiune. Livia Stancu a criticat apăsat derapajele din vară („Au existat atacuri fără precedent la adresa sistemului judiciar, a procurorilor şi judecătorilor care au instrumentat dosare de înaltă corupţie. Foarte mulţi politicieni au depăşit limitele admisibile ale discursului public“), iar sub conducerea ei a fost condamnat Adrian Năstase. Cum, în ultimii doi ani, la ÎCCJ au fost promovaţi judecători mai inflexibili, iar marile dosare s-au judecat în ritm alert, Voiculescu are reale motive de îngrijorare, fie şi numai pentru că dosarul lui a ajuns pe mâna unuia dintre cele mai dure complete, acelaşi care l-a băgat după gratii pe Năstase. Însuşi premierul e conştient de pericolul care îl pândeşte pe camaradul cu Antene, aşa încât nu doar că nu s-a delimitat de atacurile acestuia la adresa judecătorilor, dar l-a certat public pe magistratul de la Tribunalul Bucureşti care a „greşit“ retrimiţând dosarul la ÎCCJ. În acest context, înlocuirea Liviei Stancu şi a altor şefi de secţie de la Înalta Curte cu personaje maleabile devine o prioritate, imposibil de realizat însă fără un CSM arondat USL.
O altă chestiune în care CSM poate avea un cuvânt greu de spus este modificarea statutului procurorului, intenţie care figurează în programul de guvernare al Cabinetului Ponta. Ministrul Pivniceru n-a prididit să explice la Antena 3 că procurorul este un soi de magistrat de mâna a doua, subordonat ierarhic. Deşi oficial a negat intenţia de a-l scoate pe procuror din rândul magistraţilor, transformându-l într-un funcţionar sub directa sa putere, Mona Pivniceru a cerut la întâlnirea de săptămâna trecută cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, exact acest lucru. Înţelegem de ce discuţiile au fost „tensionate“ şi Pivniceru a plecat, iarăşi, ciufulită.
| Plenul CSM are ultimul cuvânt la revocare |
|---|
| Dacă în cazul demisiei, Legea 317 spune clar că CSM „ia act“, în cazul revocării, plenul CSM „dispune“ în baza unei analize care ia în calcul respectarea motivelor revocării. Altfel spus, plenul ar trebui să voteze revocarea din funcţie a lui Danileţ şi Ghica, votată de instanţele de judecători. |
În aceeaşi logică a arondării justiţiei se înscrie şi modificarea statutului parlamentarilor, unde USL reia tentativa începută în 2008 sub Teodor Meleşcanu (ministru interimar al Justiţiei la vremea aceea) de a transforma parlamentul într-un soi de tribunal paralel, obligându-i pe procurori să furnizeze „probe relevante“ din dosare. Majoritatea prin care se poate respinge solicitarea de ridicare a imunităţii la reţinere sau percheziţie a fost redusă, iar în cazul respingerii cererii, procurorul care a lucrat la dosarul respectiv poate fi tras la răspundere de CSM. Deşi USL pare a da înapoi în urma scandalului, iar DNA şi Parchetul au respins modificările, Ponta a declarat ironic: „Să înţeleg că doar parlamentarii vor fi arestaţi fără probe? E în regulă, facem cum vrea DNA“.
În malaxor a intrat, după cum se putea anticipa, şi ANI. Ofensiva sistematică a clasei politice – să nu uităm că Agenţia a fost deja de câteva ori pe buza prăpastiei – a căpătat acum aripi, iar cei doi reprezentanţi ai liberalismului marca Crin, securistul Sorin Roşca Stănescu şi dom’ Gigi din Comisia juridică, au dat glas nemulţumirii colective: „ANI trebuie desfiinţată sau coafată“. Noul look e lesne de anticipat după luptele duse în numele incompatibilităţii lui Mircea Diaconu. Surse din USL ne-au declarat că principalele modificări care sunt luate în discuţie vizează eliminarea obligativităţii declarării contractelor cu statul şi interzicerea inspectorilor ANI să ceară documente şi informaţii de la toate instituţiile şi autorităţile publice pentru verificarea averii.
Pe masa ministrului Pivniceru se află nişte modificări cu schepsis la Legea siguranţei naţionale: informaţiile obţinute prin mandate de siguranţă naţională pot fi folosite doar în cadrul dosarelor care vizează infracţiuni la adresa securităţii naţionale. Asta înseamnă că informaţii-cheie obţinute de SRI nu vor mai putea fi utilizate în instanţă nici măcar în dosarele de corupţie, care nu este considerată de lege ameninţare la siguranţa naţională.
USL ştie însă bine că toate acestea, schimbarea statutului procurorilor, trecerea CSM în subordinea parlamentului sau tăierea atribuţiilor ANI, se vor izbi de Curtea Constituţională. Iar acul de cojocul Curţii Constituţionale este parlamentul, care va modifica Constituţia, „o prioritate“, aşa cum a anunţat premierul Ponta. //
