Pe aceeași temă
Sistemul de justiție va continua să fie supus presiunilor politice ale regimului PSD, care și-a propus ca anul acesta să rezolve problemele amânate. Va fi un punct culminant: „Unde-i Kövesi? La Parchetul General, de unde conduce și DNA, și Parchetul. Lazăr e tot acolo. La Înalta Curte structura e aceeași. Au început câteva acțiuni, e un proces care se apropie de apogeu…“, a declarat Liviu Dragnea în ultimul interviu din 2018. Calendarul schimbărilor la vârf în justiție și condițiile în care vor avea loc acestea sunt favorabile viziunii distructive a liderului PSD.
Actualul procuror-șef interimar, Anca Jurma, a anunțat că nu mai dorește funcția, deci postul a redevenit vacant. Unul dintre motive ar putea fi și dezvăluirile din înregistrarea (publicată de G4Media.ro) dintre Jurma și fosta procuroare DNA Florentina Mirică, în care prima se plânge de blocajul intern și de faptul că procurorii nu mai fac dosare noi de corupție. Ceea ce se vede cu ochiul liber și este rezultatul plecării lui Kövesi, modificărilor legislative și presiunilor politice. Alt motiv ar putea fi acela că CSM nu intenționa să-i prelungească mandatul lui Jurma.
Situația conducerii DNA s-ar putea clarifica dacă ministrul Justiției, Tudorel Toader, ar face o nouă propunere de procuror-șef după respingerea de către președintele Iohannis a primei propuneri, Adina Florea. Dar Toader insistă cu nominalizarea acesteia și amenință cu sesizarea CCR dacă președintele refuză din nou. Președintele a respins-o pe Florea pe motive de legalitate, nu de oportunitate și după ce aceasta primise un aviz negativ de la CSM. În aceste condiții, rezultatul va fi prelungirea incertitudinii la vârful instituției și a blocajului.
Mandatul lui Augustin Lazăr se încheie în luna aprilie, dar Toader și PSD l-ar dori revocat pe acesta mai devreme. Ministrul i-a trimis în două rânduri președintelui cererea de revocare, ultima oară pe 27 decembrie, dar, pe 4 ianuarie, Iohannis a declarat din nou că nu îl revocă pe Lazăr și a afirmat explicit că cererea ministrului „nu satisface rigorile legii“.
Riposta lui Toader nu poate fi alta decât să facă din nou apel la Curtea Constituțională și să obțină, la fel ca în cazul Kövesi, o decizie care să îl oblige pe președinte să semneze decretul de revocare. Și aici distincția operată de CCR între motivele de legalitate și de oportunitate lasă spațiu de manevră președintelui, care trebuie să le evite pe ultimele și să se folosească de cele dintâi pentru a preveni o decizie similară.
Rezultatul ar putea fi, dacă CCR nu ia o decizie până în aprilie, prelungirea mandatului lui Lazăr. Pentru a mări presiunea, PSD îl amenință pe Iohannis cu plângere penală pentru trafic de influență sub motivul că l-ar proteja pe Lazăr ca să-și protejeze soția. Dar, chiar și dacă CCR îi dă câștig de cauză ministrului și îl obligă pe președinte să îl revoce pe Lazăr, va urma o procedură de numire a unui nou procuror general similară cu cea a numirii procurorului-șef DNA, ceea ce deschide calea unei noi confruntări între președinte și ministru. De fapt, între Iohannis și Dragnea, în an electoral.
Lucrurile sunt ceva mai clare în ceea ce o privește pe președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea. Mandatul acesteia expiră în septembrie, dar există șanse mari să fie revocată din funcție de către CSM până atunci. Pe 7 noiembrie, Curtea Constituțională a decis că procedura de desemnare a completelor de cinci judecători de la ÎCCJ a generat un conflict de natură constituțională pentru că nu toți membrii fuseseră trași la sorți. În urma acestei decizii, condamnați pentru corupție precum Alina Bica, Dan Șova, Constantin Niță, Elena Udrea, Rudel Obreja au fost eliberați, urmând ca procesele să fie rejudecate. Pe 12 noiembrie, judecătoarea Lia Savonea, membru CSM, depunea o cerere de revocare a Cristinei Tarcea. Cauza a fost cercetată și de Inspecția Judiciară, care, pe 19 decembrie, a găsit-o pe Tarcea vinovată și a înaintat CSM dosarul pentru a lua măsuri disciplinare. Lia Savonea este noua președintă a CSM și are la dispoziție o majoritate favorabilă deciziei de revocare.
Dragnea l-a amenințat direct pe Toader să trimită cât mai rapid Ordonanța de Urgență privind adoptarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală, criticate atât de opoziție, cât și de UE. Toader s-a arătat dispus și a găsit chiar și o urgență prin invocarea unui inexistent pericol al declanșării unei proceduri de infringement. În schimb, în ceea ce privește amnistia și grațierea, același Toader a declarat că nu vrea „să dea foc la țară“. Condițiile politice – președinția UE și alegerile prezidențiale – nu sunt nici ele favorabile adoptării amnistiei și grațierii anul acesta.
CSM
CSM va juca un rol esențial într-un an în care va trebui să gestioneze numiri la Înalta Curte, DNA, Parchetul General, Secția specială pentru magistrați, Inspecția Judiciară. Noua președintă a CSM, Lia Savonea, este considerată ca apropiată de PSD și dispune de majoritate în secția de judecători.
CCR
În 2019, trei judecători – Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Simona Maya Teodoroiu – își încheie mandatele. Președintele, Camera Deputaților și Senatul vor numi înlocuitori, ceea
