Obama: taxarea băncilor

Lidia Moise | 19.01.2010

Pe aceeași temă

Peste două săptămâni, preşedintele american va lansa bugetul pentru anul fiscal 2011, care în Statele Unite începe din 1 octombrie. Tradiţia spune că, înainte de lansarea bugetului SUA, preşedintele va rosti discursul său anual despre starea naţiunii, în care va descrie politicile generale şi principiile care susţin bugetul.

Americanii consideră că avanpremiera explicată a bugetului este cel mai important discurs al preşedintelui american. Anul trecut, bunăoară, Obama şi-a numit discursul O nouă eră a responsabilităţii, fie şi pentru că încerca să explice americanilor planul administraţiei sale de susţinere a economiei, pentru care bugetul a prevăzut o cheltuială de 787 de miliarde de dolari.

Anul acesta este de aşteptat ca discursul lui Obama să fie centrat pe Legea de asigurări sociale de sănătate, model european pe care acesta vrea să-l introducă într-o Americă a pragmatismului individualist, în care fiecare îşi gestionează viaţa cum vrea. Dacă va alege ca temă centrală bătălia sa pentru sănătatea americanilor, Obama va pune faţă în faţă avantajele şi costurile reformei sale.

Unii observatori ai vieţii politice americane spun însă că discursul ar putea fi centrat pe războiul rece dintre Washington şi Wall Street, izbucnit după decizia conducerilor marilor bănci de a-şi distribui bonusuri generoase din câştigurile obţinute. Pentru Obama, bonusurile sunt „obscene“, excesive, deoarece şefii marilor bănci care au fost salvate in extremis pe banii contribuabililor au acţionat iresponsabil, asumându-şi riscuri pe termen scurt, ceea ce a creat, de fapt, criza financiară. Pe scurt, nu merită recompense, dimpotrivă.

Marile bănci au primit de la stat ajutoare în valoare de 245 de miliarde de dolari în anul fiscal american 2009, iar bancherii zoresc să-şi plătească datoriile faţă de stat, de dragul libertăţii de mişcare, chestiune care include şi dimensiunea bonusurilor uriaşe ale conducerii acestor instituţii financiare.

Administraţia Obama va propune în bugetul pentru 2010 o taxă de 0,15% aplicată pasivelor bancare, adică pe acele elemente din patrimoniul băncilor de tipul fondurilor de rezervă, a primelor legate de capital şi a depozitelor plasate de clienţi.

Taxa se va aplica doar băncilor ale căror active depăşesc 50 de miliarde de dolari, grup care include 50 de mari bănci americane.
Criticii acestei măsuri susţin că aceasta îi penalizează pe bancheri pentru bonusuri şi se tem că băncile vor recupera banii mărind comisioanele clienţilor.

Timothy Geithner, şeful Trezoreriei americane, susţine însă că „taxa are sens economic“, deoarece scopul său este de a recupera o parte din banii contribuabililor cheltuiţi pentru salvarea băncilor, „este un impozit pe risc şi este suportat de către persoanele care au beneficiat cel mai mult de criză“.

Fructul ultimului discurs despre starea naţiunii a fost un buget de salvare a economiei, a finanţelor sale şi de susţinere a moralului naţiunii. Putem observa că eforul a dat roade. Economia americană şi-a reluat creşterea exclusiv datorită planului de stimulare a acesteia. Însă costurile sunt pe măsură, deficitul bugetar urcând anul trecut la 9,9% din PIB, nici mai mult, nici mai puţin decât 1.400 de miliarde de dolari.

Lucid, Obama avertizează: „Mai avem multe de făcut înainte de a sărbători; veştile bune nu plătesc chiria“.

Într-adevăr, în fiecare lună a anului trecut, începând din februarie, câte 300.000 de americani şi-au pierdut casele. Perspectivele nu sunt favorabile nici în 2010, avertizează analiştii Moody’s, care se aşteaptă ca alţi 2,4 milioane de americani să rămână fără casă în acest an.

Deşi planul de susţinere a economiei a salvat între 1,5 şi 2 milioane de locuri de muncă, succesul pe acest front este umbrit de faptul că anul trecut peste 4 milioane de americani au devenit şomeri, urcând numărul acestora la 15 milioane.

Deşi administraţia Obama caută mijloacele prin care să reducă imensul şi îngrijorătorul deficit fiscal, analiştii financiari se aşteaptă ca şi în acest an cheltuielile statului să depăşească cu 1.000 de miliarde de dolari încasările sale. Deocamdată, singura măsură de recuperare a pierderilor este taxa aplicată instituţiilor financiare, care ar aduce bugetului vreo 120 de miliarde de dolari, sumă mică raportată la dimensiunea economiei americane, dar care reprezintă cam vreo două treimi din PIB-ul României. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22