Pe aceeași temă
29 de primari şi şefi de Consilii Judeţene în funcţie sunt trimişi în judecată. 15 de la PSD, 10 de la PDL, 3 de la PNL şi 1 de la UDMR.
Paleta infracţiunilor de corupţie pentru care primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt trimişi în judecată de DNA este foarte largă. Revista 22 continuă seria Politica fără corupţi, prezentându-i pe acei preşedinţi de CJ, primari ai oraşelor reşedinţă de judeţ şi primari de comune care sunt trimişi în acest moment în judecată. Precizăm că este vorba doar de cei aflaţi în funcţie, ale căror procese sunt pe rolul instanţelor, şi nu de cei aflaţi sub urmărire penală. Rezultatul – datele sunt obţinute de pe site-ul DNA – este uimitor. Este vorba de doar 29 de persoane în total. Repartiţia lor pe partide arată astfel: 15 de la PSD (12 primari şi 3 şefi CJ), 10 de la PDL, 3 de la PNL şi 1 de la UDMR.
Se remarcă astfel că argumentul PDL, potrivit căruia „partidul ar fi decimat“ (la CNC s-a spus că sunt 200 de primari trimişi în judecată), dacă s-ar aplica criteriile de integritate propuse de Monica Macovei, printre care şi excluderea din funcţie şi din partid a celor trimişi în judecată, nu stă în picioare. A fost doar un pretext pentru protejarea corupţilor. Situaţia este valabilă şi pentru celelalte partide.
* * *
PDL, 10 primari trimişi în judecată
Primarul comunei Vărăşti, Vasile Preda, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul fostului deputat PD-L, Dan Păsat. Demnitarul i-a solicitat primarului să efectueze demersuri în sensul favorizării firmei SC Prod Invest SRL, unde Păsat este asociat, pentru ca aceasta să obţină un contract având ca obiect construirea bazei sportive Vărăşti. Contractul, în valoare de 1.517.705 lei, a fost încheiat de Primăria Vărăşti cu firma Prod Invest SRL la data de 21 decembrie 2009, firma lui Păsat fiind singura societate care a participat la licitaţia publică organizată de primăria comunei. Edilul este acuzat de mărturie mincinoasă.
Primarul comunei Vânători - Mureş, Ioan Toşa, a fost trimis în judecată la începutul anului pentru că a solicitat APIA, în fals, o subvenţie de 80.000 de lei pentru 158 hectare de păşune. Primarul a declarat în fals că a închiriat păşunea de la soţia sa.
În octombrie anul trecut, era trimis în judecată primarul comunei Podgoria, judeţul Buzău, Constantin Baciu. Acesta, împreună cu secretarul, au fost acuzaţi că au ajutat cu acte un afacerist local să obţină fonduri europene. Astfel, Baciu ar fi concesionat ilegal 10 hectare de teren şi ar fi întocmit fără drept certificatul de urbanism. Prejudiciul adus APIA a fost stabilit la 146.000 de euro. Procesul s-a amânat de cinci ori pe motiv că s-au îmbolnăvit când avocaţii, când inculpaţii.
Leontin Duţă este primar al comunei Biled, jud. Timiş, şi a fost trimis în judecată pentru fals în declaraţii, după ce a semnat pe propria răspundere şi a încercat să obţină subvenţii pentru 60 de hectare păşune, care au fost arendate unei societăţi comerciale.
Sebastian Dotcoş, primar în Marpod, judeţul Sibiu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru că a falsificat două documente pentru obţinerea de subvenţii de la APIA în valoare de 13.000 lei.
Primarul localităţii Cernica, Gelu Apostol, a fost deferit jusţiei în urmă cu doi ani, sub acuzaţia de omisiune a sesizării organelor judiciare. Edilul nu a anunţat poliţia, deşi ştia că viceprimarul comunei a emis şapte procese verbale false de punere în posesie pentru un grup infracţional specializat în obţinerea de terenuri.
Veronica Ioniţă, primarul localităţii Gorgota, a fost trimisă în judecată la sfârşitul anului 2008, sub acuzaţia de abuz în serviciu şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Împreună cu alţi 13 inculpaţi, gruparea a adus un prejudiciu statului în valoare de 20 de milioane de euro. Primăriţa a votat pentru restituirea a 250 de hectare de teren către persoane care nu aveau acest drept. Falşii proprietari au întocmit actele chiar în sediul primăriei. Tribunalul Prahova judecă de doi ani şi jumătate acest proces care a ajuns la 23 de termene de judecată.
Comuna Răzvad din Dâmboviţa este condusă de primarul Petre Coman, individ ce a fost trimis în judecată în urmă cu trei ani, după ce a prezentat documente false pentru obţinerea unui proiect finanţat din fonduri SAPARD. Prejudiciul adus Ministerului Agriculturii a fost calculat la 48.000 de euro.
PNL, 3 primari în proces
Andrei Călin Ioan este primarul liberal al municipiului Câmpulung şi a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul lui Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş. Primarul este acuzat că ar fi prezentat documente false pentru obţinerea de fonduri europene, după ce o şcoală declarată inundată a fost reparată de o firmă apropiată de Nicolescu.
Comuna Plugari – Iaşi este condusă de Costel Sandu. Acesta a fost trimis în judecată în vara anului trecut. Edilul a arendat 700 de hectare de păşune din comună unei cunoştinţe, apoi a obţinut 233.000 de lei de la APIA, drept subvenţie.
PSD, 12 primari corupţi în instanţă
De altfel, în dosarul lui Nicolescu au mai fost trimişi în judecată şi primarul Ion Ștefan, edilul comunei Budeasa – Argeş, fiind acuzat de comiterea aceloraşi infracţiuni. Lor li se alătură Ion Popa, primarul comunei Stâlpeni – Argeş. Social-democratul Popa este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.
Mitu Rusu, primarul comunei Codăeşti, judeţul Vaslui, a fost trimis în judecată în martie 2011, fiind acuzat că a folosit mai multe documente false pentru a obţine fonduri europene. În cursul anilor 2007 – 2009, primarul şi secretarul comunei au obţinut ilegal 8.000 de euro din fonduri APIA.
În toamna anului trecut, primarul Daniel Dincuţă, din Corbeni, judeţul Argeş, a fost trimis în judecată după ce a solicitat APIA subvenţii pentru 1.750 de hectare. În documentaţia întocmită, primarul a arătat că este utilizatorul suprafeţei menţionate, în dauna adevăraţilor proprietari, obţinând 48.000 euro. După şapte termene, Judecătoria Curtea de Argeş urmează să comunice verdictul.
Un alt primar social-democrat trimis în judecată în vara anului trecut, acuzat că ar fi mituit un profesor supraveghetor al examenului de bacalaureat, este Vasile Zbîrciog, primar în Străoane, judeţul Vrancea. Acesta a dat 1.000 de euro şpagă pentru a-i fi promovat fiul la disciplina matematică. În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi Ion Petre, primar al oraşului Panciu. Edilul avea o cunoştinţă care dădea bacalaureatul şi ţinea morţiş să obţină nota maximă la limba franceză. Primarul a plătit 400 de lei pentru acest serviciu, fiind trimis în judecată sub acuzaţia de cumpărare de influenţă.
La data de 7 octombrie 2003, Costică Sterea, primarul comunei Tansa – Iaşi, a depus la Agenţia SAPARD mai multe documente falsificate în care s-a consemnat că a verificat ofertele primite pentru derularea unui contract pe bani publici, lucru nereal. Ca urmare, fondurile SAPARD şi bugetul naţional au fost prejudiciate cu suma totală de 59.693,6 lei.
Petre Toadere, primar în comuna Călăţele, judeţul Cluj, a fost acuzat de procurorii DNA, în decembrie 2009, de trafic de influenţă, după ce ar fi promis unei firme care exploata o carieră de piatră din comună că îi va elibera avizele necesare. A fost reţinut un an şi o lună, a fost condamnat trei ani cu executare, dar decizia nu este definitivă. După ce a fost eliberat, s-a prezentat la primărie şi a cerut să fie repus în funcţie până la o decizie definitivă a instanţei, lucru care s-a şi întâmplat în martie 2011.
Primarul comunei Ludoş - Sibiu, Ilie Berghezan, a fost trimis în judecată în toamna lui 2009, după ce a întocmit în fals documente pentru a obţine subvenţii de la APIA, de unde a încasat 56.000 de lei.
Primarul comunei Baia de Fier – Gorj, Constantin Mihuţescu, a fost trimis în judecată în decembrie 2007 în dosarul bani pentru partid, în care cap de afiş este Ilie Morega, liderul PNL Gorj. Mihuţescu i-a cerut lui Morega să pună o vorbă bună la Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj pentru anularea unei amenzi de 35.000 de lei aplicată primăriei.
UDMR, 1 corupt
Nagy András, primarul municipiului Reghin, a fost trimis în judecată în urmă cu doi ani, pentru că, în 2006, a determinat consilierii locali să aprobe vânzarea unui teren în suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi cu un preţ subevaluat, aducând primăriei un prejudiciu de 70.000 de euro. Procesul a ajuns, în acest interval, la al 14-lea termen de judecată. UDMR mai are o serie de primari urmăriţi penal sau aflaţi în cercetare penală.
Suspendat celebru
Antonie Solomon este, în acest moment, suspendat din funcţia de primar al municipiului Craiova. A fost arestat în martie 2010, pentru că ar fi primit mită 50.000 de euro de la un afacerist local pentru a emite o autorizaţie de construcţie pentru un supermarket în oraş. După 9 termene la Tribunalul Argeş, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Galaţi, unde au urmat alte 10 termene, dosarul fiind în curs de judecată.
* * *
// CONSTANTIN NICOLESCU, preşedintele CJ Argeş, PSD
A fost trimis în judecată la data de 18 mai 2011, după ce a fost acuzat de procurori că a primit mită 900.000 de euro din fonduri europene pentru repararea a patru şcoli. Alături de şase complici, şeful CJ a accesat banii arătând că cele patru unităţi de învăţământ au fost afectate de inundaţii, lucru neadevărat. Mai mult, lucrările de reparare au fost atribuite unei societăţi al cărui patron era un apropiat al lui Nicolescu. Banii au fost încasaţi în totalitate, însă o parte dintre lucrări nu au fost efectuate niciodată, având în vedere că cele patru contracte s-au derulat în perioada 2006-2008. În aceeaşi perioadă, CJ Argeş a achiziţionat diferite produse de la SC Pic SA, partea lui Nicolescu fiind de 10% din întreaga achiziţie, respectiv 66.000 de lei.
// MARIAN OPRIŞAN, preşedintele CJ Vrancea, PSD
A fost trimis în judecată încă din iunie 2006 de DNA. Ajutat de alţi funcţionari din instituţie, a împărţit 1,9 milioane de dolari pentru repararea unor drumuri comunale unor firme prietene, societăţi fără utilaje şi fără angajaţi. Lucrările ori nu
s-au făcut deloc, ori au fost recepţionate ca efectuate, în condiţiile în care o parte dintre drumurile ce urmau a fi reabilitate erau deja asfaltate. Banii au fost însă încasaţi. Dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, unde, după 18 termene, dosarul a fost restituit DNA. Procurorii au avut câştig de cauză la instanţa superioară, dosarul fiind transferat la Cluj. După ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate, cauza a ajuns din nou la Judecătoria Focşani apoi, iarăşi, la Cluj.
// NICUŞOR CONSTANTINESCU, preşedintele CJ Constanţa, PSD
A fost trimis în judecată în decembrie 2008. Constantinescu a refuzat să plătească 21% dintr-o lucrare contractată de Regia locală de apă şi canal, investiţie garantată de Guvernul României. Pentru că nu a plătit partea care i se cuvenea, lucrările au fost suspendate temporar şi constructorul a solicitat penalităţi de 1 milion de euro, reprezentând prejudiciul în dauna Regiei Autonome Judeţeane de Apă Constanţa. În cauză, Regia Autonomă Judeţeană de Apă (RAJA) Constanţa s-a constituit parte civilă, dosarul fiind trimis la Judecătoria Constanţa. După opt termene de judecată, cauza a fost suspendată, dosarul trimis la Curtea Constituţională, unde a stat mai bine de un an. Cauza a început să se rejudece la data de 30 august 2010, de atunci înregistrându-se alte 11 amânări.
// GHEORGHE FALCĂ – primarul Municipiului Arad, PDL
A fost trimis în judecată în octombrie 2010, fiind acuzat de luare de mită. În 2005, Falcă a primit de la doi afacerişti o casă cu suprafaţa de 242 m2 în centrul oraşului, dându-le în schimb un apartament de bloc cu trei camere, proprietate personală, cu o suprafaţă de 90 m2. Diferenţa valorică dintre cele două imobile este de 111.550 euro. Ulterior, primarul Falcă a acţionat pentru ca cei doi binefăcători ai săi să dobândească un teren cu suprafaţa de 52.434 m2 situat în zona centrală a municipiului, pentru care au plătit 838.000 de euro. După numai o zi, noii proprietari au vândut acelaşi teren unei alte societăţi pentru 2,9 milioane de euro. De la data trimiterii în judecată, dosarul a fost suspendat de două ori. După 23 de termene, cauza a fost strămutată la Tribunalul Alba.
// CRISTIAN POTERAŞ - edilul Sectorului 6, PDL
A fost trimis în judecată în martie 2011, fiind acuzat de abuz în serviciu. Potrivit DNA, în anul 2006, primarul a emis şase titluri de proprietate asupra unei suprafeţe totale de 119.000 m2 situată în Bucureşti, cu o valoare de 58 de milioane de euro. După ce un grup de indivizi, printre care şi o rudă a primarului, au cumpărat drepturi litigioase cu jumătate de milion de euro, Poteraş i-a pus în posesie pe anumite amplasamente. Printr-o aşa-numită comasare, terenuri fără valoare pe piaţă au fost înlocuite cu altele, mult mai valoroase. Astfel, numai pentru suprafaţa de 68.428 m2 vândută a fost încasată suma de 33.654.918 de euro. Procurorii au pus sechestru pe averea tuturor celor implicaţi în escrocherie, primarul Poteraş divorţând cu puţin timp înaintea acestui lucru.
// RADU MAZĂRE – primarul Municipiului Constanţa, PSD
DNA l-a trimis în judecată în octombrie 2008 pe Radu Mazăre, după ce, împreună cu alţi 36 de funcţionari din primărie, au retrocedat ilegal aproape un milion de metri pătraţi de terenuri în Constanţa şi Mamaia, inclusiv plaje şi faleze. Prejudiciul total se ridică la 114 milioane de euro. Adevăraţii moştenitori ai acestor suprafeţe au fost obligaţi să-şi vândă drepturile succesorale cu 1% din valoarea reală a acestor terenuri, după ce primăria a refuzat ani de-a rândul să le restituie suprafeţele solicitate.
Acestea au ajuns în posesia unor apropiaţi ai primarului Mazăre, printre care afacerişti din lumea fotbalului sau notari publici. După 20 de termene la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul a fost suspendat, fiind trimis la Curtea Constituţională, unde stă de nouă luni.
// FLORENTIN PANDELE – primarul oraşului Voluntari, PSD
A fost trimis în judecată în 23 decembrie 2008, sub acuzaţia de fals intelectual. În 2007, un investitor turc a cumpărat un teren în Voluntari pentru a construi un ansamblu rezidenţial. Acesta a plătit un individ cu 180.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcţionarii primăriei pentru a obţine autorizaţia de construire, autorizaţie care a fost semnată de primarul Pandele în fals, fără a fi respectate cerinţele legale. În aceeaşi zi, autorizaţia a fost revocată (modalitate neprevăzută de lege), dar a apucat să intre în posesia dezvoltatorului, care s-a apucat imediat de construit. Mai mult, a încheiat 60 de antecontracte de vânzare-cumpărare pentru care a încasat 5 milioane de euro. Dosarul a înregistrat deja 20 de termene la Tribunalul Bucureşti, după ce nouă luni a fost suspendat, fiind trimis la Curtea Constituţională.
// OVIDIU HADA, primarul municipiului Hunedoara, PNL
A fost trimis în judecată în februarie 2011, sub acuzaţia de abuz în serviciu şi conflict de interese. În perioada septembrie 2008 – iunie 2009, Primăria Municipiului Hunedoara a făcut mai multe achiziţii publice de la firmele controlate de un angajat al primăriei, unele dintre aceste produse ajungând la fundaţia umanitară condusă chiar de tatăl primarului Hada. Zecile de contracte de achiziţii publice încheiate ilegal cu ştirea primarului şi a viceprimarului au condus la un prejudiciu în valoare de 700.000 de lei, sumă pentru care Consiliul Local Hunedoara s-a constituit parte civilă. Procesul a început în martie la Curtea de Apel Alba, unde a început judecarea acestui proces în martie 2011, primele patru termene fiind reprezentate de amânări.
Citeste si despre: corupti, primari, presedinti de consilii judetene, municipii, sectoare.
