Top 12 șpăgari. Circuitul mitei în statul român

Andreea Pora | 29.10.2013

Pe aceeași temă

Spaima de procurorii DNA, de condamnări și pușcărie nu pare suficientă pentru a potoli apetitul pentru îmbogățirea necinstită. Cu tot riscul, politicieni, magistrați, înalți funcționari sau baroni locali continuă să ia mită și să fraudeze banul public. Top 12 șpăgari este doar vârful aisbergului, lista este aproape interminabilă. Vom continua prezentându-vă, în numerele viitoare, topul țepelor date statului, unde sumele ajung la multe milioane de euro.

 

 

1) 4 milioane de euro. Șerban Brădișteanu, șpagă în offshore

Fost senator PSD, chirurgul Șerban Brădișteanu este judecat pentru că a primit mită 4 milioane de euro în conturile unei unei firme offshore pe care o deține în Insulele Virgine Britanice în schimbul achiziționării de aparatură medicală supraevaluată și inutilă. Ca președinte al comisiei de evaluare în cadrul unei licitații organizate de Ministerul Justiției, Brădișteanu a favorizat firmele CC MED AG – Elveția și BIOMEDICA GmbH - Austria prin atribuirea discreționară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 de euro. În schimbul favorizării la licitație a firmelor menționate, prin folosirea abuzivă a poziției pe care o ocupa, Brădișteanu a primit, în conturile firmei sale off-shore Arnell Development Ltd (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, suma de 4 milioane de euro. Procesul a început pe 22 martie 2007, a avut zeci de termene, în prezent judecându-se la Tribunalul București. În august 2006 i s-au blocat toate conturile din România și Europa și i s-a pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri.

 

 

2) 1,8 milioane de euro. Consilierul Gavrilă de la ANAF

Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost arestat la începutul lunii martie 2013, învinuit fiind de procurorii DNA de luare de mită în valoare de 1,8 milioane de euro. Șpăguiala era obicei vechi, prejudiciul adus statului doar în cazul Galaxy Tabaco fiind de aproape 50 de milioane de euro. Astfel, în perioada 2007-2008, consilierul a primit 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF și a-i convinge să nu blocheze conturile unei firme care nu-și plătise TVA la termen, în 2008 Adrian Gavrilă a pretins de la același denunțător suma de 400.000 de euro pentru transferul unei cantități de 960 de tone de tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente. În 2010 cere 200.000 de euro pentru ridicarea sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanța și Giurgiu. Sunt doar câteva dintre nenumăratele cazuri în care consilierul lua șpagă pentru intervențiile sale. În dosar mai este implicată Graţiela Iordache, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor în guvernarea Adrian Năstase, dar și Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF.

 

 

3) 1,4 milioane de euro. Hidroelectrica, ministerul și băieții deștepți

Ioan Mihăilă, consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, şi membru în Consiliul de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA, şi Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica SA şi membru al directoratului acestei societăţi, au fost arestați pentru 29 de zile, fiind acuzați că au oferit o mită de 1.400.000 de euro pentru a obține un contract de energie la Hidroelectrica. Denunțătorul în acest caz este Romulus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Daniel Chițoiu. În schimbul mitei, susțin procurorii DNA, Vulpescu urma să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica SA, a unui contract bilateral pe patru ani de vânzare a energiei electrice către societatea Energon Power&Gas SRL, deținută de Rareș Criste, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro), în condiții defavorabile pentru societatea de stat. Din stenogramele publicate de presă reiese că mita urma să fie împărțită între Vulpescu și alți membri din Comisia de Supraveghere, dar și că astfel de practici erau vechi de 15 ani. În stenograme apare și numele ministrului Constantin Niță.

 

 

4) 1,37 milioane de euro. Năstase, premierul amator de chinezării

Adrian Năstase este acuzat că, folosindu-și influența și autoritatea decurgând din calitatea de președinte al PSD și cea de premier, a primit diverse obiecte și contravaloarea unor lucrări de construcție, în schimbul numirii și menținerii în funcția de directoare a Inspectoratului de Stat în Construcții a Irinei Jianu. Astfel, el ar fi primit peste 100.000 de dolari (contravaloarea unor bunuri importate din China, 13 containere cu mărfuri) și 1.200.000 de lei (contravaloarea tâmplăriei din aluminiu și lemn cu geam termopan, executată la imobilele din București, strada Zambaccian nr. 16 și comuna Cornu, județul Prahova). În timpul procesului, suma a crescut la 1,37 milioane de euro, datorită lucrărilor de construcție și renovare executate de SC Conimpuls SA Bacău și la imobilul din București, strada Cristian Tell 15 (fosta casă a „mătușii Tamara“). În dosar mai sunt trimiși în judecată Dana Năstase și Irina Jianu, Ioan Păun, fostul consul la Hong Hong, fiind martor. Procesul a început în 2006, cu acuzația de luare de mită și șantaj. Năstase a fost achitat pentru mită, dar procesul continuă pentru acuzația de șantaj.

 

 

5) 1,2 milioane de euro. Șpăguială pe fonduri europene la APIA

Aurel Pană, director general adjunct și președinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de ulei în cadrul programului de ajutorare a persoanelor cu venituri mici, program finanțat din fonduri europene, percepea o taxă de 10% din valoarea acestor contracte. Afacerea a avut loc în perioada mai-august 2013. Potrivit DNA, contractele au o valoare totală de aproximativ 16 milioane de euro, iar Aurel Pană i-a cerut reprezentantului unei firme un comision de 1.200.000 de euro atât direct, cât și prin intermediul lui Mugur George Voinea, urmărit penal și el. Mugur George Voinea este membru al Partidului Conservator (PC) Diaspora, responsabil pentru departamentul Relaţia cu reprezentanţele diplomatice, iar Aurel Pană este secretar executiv. Procurorii susțin că, potrivit unei înțelegeri cu Aurel Pană, pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse, Voinea a pretins încheierea unor contracte având ca obiect servicii de transport și servicii de consultanță în valoare de circa 5.200.000 de lei (valoarea comisionului pretins). Plățile urmau a fi efectuate în baza unor operațiuni fictive.

 

 

6) 1,2 milioane de euro. Judecătoarea Cârstoiu, șpăgăreasa de la CAB

Arestată pentru 29 de zile, judecătoarea Veronica Cârstoiu de la Curtea de Apel București a primit peste 1 milion de euro pentru a anula condamnarea la 7 ani de închisoare a lui Dinel Staicu, ceea ce s-a și întâmplat în februarie 2012 în dosarul fraudării Băncii Religiilor. Șpaga era livrată în tranșe fie prin intermediul fiului său, Florin Cegan, arestat și el, fie prin alți intermediari, iar judecătoarea transmitea o parte din bani altor judecători din cauza respectivă. Procurorii susțin că, în perioada august 2011-februarie 2012, Dinel Staicu, direct, cât și cu ajutorul fratelui său, Marian Staicu, și a învinuitei Carmen Ioana Popescu, a promis suma de 1.500.000 de euro, iar ulterior i-a dat 1.200.000 de euro judecătoarei Veronica Cârstoiu. Dinel Staicu și fratele său sunt anchetați și penal. Veronica Cârstoiu este una dintre cele 3 judecătoare care au anulat condamnarea la 7 ani de închisoare a lui Dinel Staicu. Procurorii susțin că acest caz face parte dintr-o rețea mai amplă de judecători care luau șpagă pentru soluții favorabile în diverse cauze penale. Este vorba de judecătoarele de la Tribunalul București, Antonela Costache și Viorica Dinu.

 

7) 330.000 de euro. Sindicalistul Marius Petcu și mita în rate

Condamant la 7 ani de închisoare în primă instanță, Marius Petcu, președintele Federației Sanitas, primea șpagă fie în tranșe, fie, atunci când omul nu avea bani, în imobile. În perioada septembrie 2009-martie 2011, Petcu a primit câte 87.400 de lei lunar, rata reprezentând aproximativ 20% din valoarea fiecărei lucrări decontate în cadrul contractului privind construirea Centrului de educație, perfecționare și recreere – Snagov. La 1 februarie 2011, liderul de sindicat a primit de la persoana denunțătoare, prin intermediar, un imobil situat în stațiunea Predeal, în valoare de circa 535.000 de lei, care avea scopul de a compensa tranșele de mită neplătite încă sau de a facilita obținerea de către aceeași firmă a unei lucrări viitoare, spun procurorii DNA. În 24 martie, Petcu a fost prins în flagrant de procurorii DNA după ce a primit 40.000 de euro reprezentând tranșele aferente lunilor ianuarie și februarie. Prețul negociat al contractului era de 9.234.570 de lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 de lei, fără TVA. Mita totală primită de Marius Petcu sub diferite forme s-a ridicat la 1.400.000 de lei. Decizia nu este definitivă, iar Petcu se consideră o victimă politică.

 

 

8) 300.000 de euro. Miron Mitrea, casă pentru mama

Miron Mitrea este acuzat că, pe vremea în care era ministrul Transporturilor în Guvernul Năstase, a primit drept mită circa 300.000 de euro, sub formă de lucrări de construcție la o casă aparținând mamei sale, prin intermediul firmelor Conimpuls SA, Vertcon SA, Durimpuls SRL și Regal Glass SRL, toate din Bacău. Procurorii DNA spun că Irina Jianu i-a determinat pe administratorii și pe unii angajați ai firmelor care făceau lucrările să opereze înregistrări inexacte în contabilitate, să șteargă înregistrări contabilicești, să falsifice documente și să înstrăineze calculatoarele pe care fuseseră implementate înregistrările contabile false și să distrugă toate documentele financiare și tehnice. În schimbul acestor servicii, Mitrea a numit-o și menținut-o pe Irina Jianu în funcția de inspector general adjunct, respectiv inspector general în cadrul ISC. În plus, în 2006, Nicolae Popescu, arhitect șef al orașului Voluntari, ar fi falsificat, la presiunea lui Mitrea, autorizația de construire emisă în cursul anului 2001 de Primăria Voluntari. Procesul a început în 2009, în mai 2011 Înalta Curte a decis ca dosarul să fie trimis înapoi la DNA, dar a fost reluat în 2013.

 

 

9) 260.000 de euro. Rețeaua Cătălin Voicu

Cătălin Voicu, fost senator PSD, a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, exerciţiu de pe urma căruia ar fi primit peste 260.000 de euro de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă judecători. Ţinta intervenţiei era judecătorul Înaltei Curți Florin Costiniu, care urma, la rândul lui, să intervină pe lângă alți magistrați pentru un verdict favorabil într-un dosar penal în care era implicată firma SC PA&CO International SRL din Bacău, în care Căşuneanu era asociat. Substanţa dosarului era contestarea unei licitaţii. Din dosar reies și tarifele intervenţiei: pentru o simplă preschimbare a termenului de judecată Voicu a cerut, iar Căşuneanu ar fi livrat 60.000 de euro. Rezolvarea finală presupunea sume mai mari, aşa încât, ulterior, Voicu ar fi primit o nouă tranşă de 200.000 de euro, sub forma unui „împrumut“. Scandalul de mită a devoalat o întreagă rețea în care erau implicați nu doar politicieni și magistrați, ci și ofițeri de poliție și interlopi. Judecat în stare de arest, Cătălin Voicu s-a reîntors în Senat după 1 an și doar sentința definitivă l-a împiedicat să mai candideze.

 

 

10) 200.000 de euro. Ministrul Ovidiu Silaghi

Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi este cercetat într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 200.000 de euro de la omul de afaceri Nelu Iordache pentru a-l sprijini, prin intervenţii la Compania Naţională de Drumuri, CNADNR, structură aflată sub autoritatea ministerului, în scopul obţinerii unui contract avantajos. Silaghi s-ar fi angajat să influențeze CNADNR să efectueze în termen plățile aferente contractelor încheiate de SC Romstrade SRL cu CNADNR și să împiedice rezilierea contractului. Apoi, Silaghi i-a cerut lui Nelu Iordache să pună Satu Mare în circuitul aerian internaţional, prin deschiderea de către compania Blue Air, pe care o controla, a noi rute de transport. Deschiderea acestor noi curse aeriene a fost solicitată pentru susținerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului și a avut drept consecință înregistrarea unor pierderi de circa 500.000 de euro în dauna companiei aeriene. Pe 22 noiembrie 2012, Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro. Pe 3 septembrie, liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat din calitatea de deputat, dar a fost trimis de Crin Antonescu în Parlamentul European.

 

 

11) 150.000 de euro. Alin Trășculescu, prins în flagrant

Fostul deputat PDL Alin Trășculescu este acuzat de DNA că, în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2012, în calitate de deputat și președinte al Organizației PDL Vrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, inițial suma de 50.000 de euro, care ulterior a fost majorată la 150.000 de euro, angajându-se să intermedieze aprobarea unor proiecte de investiții prin PNDI, program gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Trășculescu pretindea că va influența autoritățile locale din județul Vrancea să rezilieze unele investiții din cadrul PNDI și pe funcționari din Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru a-i determina să deruleze contracte cu firma denunțătorului. De asemenea, Trășculescu a pretins și suma de 1.100.000 de lei, din care a primit, prin intermediul lui Marian Valeriu Calotă, în trei tranșe, 374.000 de lei, susțin procurorii. La rândul său, Calotă a luat mită de la firma respectivă. Parlamentul a decis ridicarea imunității lui Trășculescu, dar acesta și-a dat între timp demisia. Procesul se judecă la Tribunalul București.

 

 

12) 60.000 de euro. Baronul de Argeș şi fondurile europene

Șeful CJ Argeș, baronul PSD Constantin Nicolescu, este acuzat că a luat mită 60.000 de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu și că ar fi luat ilegal alte 900.000 de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a 4 școli în județ, lucrările fiind realizate de compania Zeus SA, o firmă de casă a PSD. Potrivit DNA, fondurile au fost solicitate în condițiile în care niciuna dintre școli nu a fost afectată de inundațiile din perioada invocată, 2006-2008, într-un raport fictiv al ISU Argeș. Mita pretinsă de Nicolescu de la Penescu, asociat și acționar majoritar la SC PIC SA, consta în bani sau bunuri în valoare de 66.588,15 de lei. CJ Argeș urma să achiziționeze de la SC PIC SA produse alimentare și nealimentare. Suma remisă cu titlu de mită reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte, susțin procurorii DNA. Nicolescu a fost apărat de liderii PSD, care au organizat un miting de susținere a acestuia. Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la Tribunalul Argeș, dar în februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul București.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22