Pe aceeași temă
Metodele de prăduire a banului public sunt diverse, iar sumele, de ordinul miliardelor de euro. Nimeni nu le știe socoteala exactă. Administrația coruptă lucrând în favoarea pușculiței de partid este explicația. Lista marilor țepari este, evident, incompletă. Sunt doar primii 12, selectați în funcție de sume, arareori recuperate de stat. Bancorex, Patriciu, Vântu, Mazăre, Năstase... prea mulți pentru paginile unui ziar.
I. 2 miliarde de dolari. Devalizarea Bancorex fără responsabili
Bancorex a produs statului român pierderi estimate la două miliarde de dolari, dar nu a dat niciodată faliment. În 1999, statul a scos din vistierie 5.000 de miliarde de lei vechi (580 milioane de dolari) pentru a acoperi pierderile Bancorex şi a preluat un portofoliu de credite neperformante estimat la 1,7 miliarde de dolari, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). În plus, înainte de fuziunea prin absorbţie a Bancorex cu Banca Comercială Română (BCR), statul a garantat aranjamente financiare până la 900 de milioane de dolari. Fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, considerat responsabil pentru colapsul băncii, a fost cercetat în 33 de dosare și arestat în două reprize scurte, în 1997 şi în 1999. În afacerea Sanca, unde prejudiciul provocat Bancorex a fost în valoare de 57,95 milioane de dolari, a mai fost arestat şi Cătălin Botezatu. În devalizarea Bancorex au fost implicate mai toate numele de frunte ale politicii vremii. Între timp, eventualele fapte penale au fost prescrise. Statul a reușit să recupereze din toate creanțele neperformante făcute de defuncta bancă la 647 firme doar 725.882 de dolari.
II. 150 milioane de euro. Tunul FNI-SOV, garantat de stat
Colapsul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), un joc piramidal garantat de CEC, a scos din buzunarul statului peste 150 de milioane de euro. Sorin Ovidiu Vântu, considerat principalul vinovat, este judecat pentru spălare de bani, dar nu are încă un verdict. Fostul director al Sovinvest, firma care gestiona FNI, Nicolae Popa, adus recent în țară, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas. Sumele plătite de stat tot cresc, păgubiţii câştigând recent în instanţe despăgubiri din partea arbitrului pieţei de capital, fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare. CNVM a încercat să evite plata şi a urmat un asalt al păgubiţilor împotriva tuturor actorilor pieţei de capital care aveau obligaţia de a plăti comisioane şi taxe către arbitrul pieţei, brokeri, Bursa de Valori din Bucureşti şi, într-un final, Fondul Proprietatea. Acum, povara plăţii s-a mutat tot la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS) care nu poate evalua încă valoarea despăgubirilor, deoarece, deocamdată, 5.000 dintre cei 130.000 de păgubiţi au depus plângeri în instanţe.
III. 114 milioane de euro. Radu Mazăre și retrocedările ilegale
În dosarul ajuns în instanță în 2008, primarul Constanței, Radu Mazăre, este acuzat că ar fi coordonat un grup de 37 de persoane, din care face parte și președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, care au instrumentat retrocedarea ilegală a unor terenuri de circa 1 milion m.p. Foștii moștenitori îndreptățiți la acele terenuri, după ani de aștepare, și-au vândut drepturile litigioase pe sume ce reprezentau mai puțin de 1% din valoarea terenurilor unor persoane din rândul membrilor Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 sau din anturajul acestora. Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafețe de teren intravilan, prejudiciul fiind de 77,77 milioane de euro în dauna statului și 36,16 milioane de euro în dauna Municipiului Constanța. Între aceste terenuri se numără 27.000 m.p. pe care s-a construit Aqua Magic de către firma Aqualand, la care acționar principal este vărul lui Mazăre, terenul de 8.307 m.p. din zona Capităniei Vila Marina, aflat în proprietatea familiei Mazăre, un alt teren de 52.271 m.p. din Parcul Tăbăcăriei, ajuns indirect tot în zona de afaceri a lui Mazăre, prin firma Holland Development Group.
IV. 85 milioane de euro. Dinu Patriciu, un milionar cu probleme
Trimis în judecată în 2006 sub șapte capete de acuzare, printre care spălare de bani, manipularea pieței de capital și delapidare, omul de afaceri Dinu Patriciu este scos acum din topul milionarilor. Potrivit anchetatorilor, în calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Patriciu și-a însușit, în mod repetat, în perioada septembrie 1999–noiembrie 2001, suma de 85 milioane de dolari, izvorâtă din Acordul EPSA și cuvenită, conform prevederilor legale în vigoare, bugetului de stat. Patriciu ar fi încercat să piardă urma banilor respectivi prin încheierea de contracte de cesiune de creanțe, împrumut și novație între firmele din cadrul grupului Rompetrol. În același dosar, Patriciu mai este acuzat de manipularea pieței de capital, prin organizarea și coordonarea operațiunilor de tranzacționare a acțiunilor emise de grupul Rompetrol, prin intermediul unor conturi aparținând unor persoane controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul menținerii unui nivel artificial al prețului. În dosar mai sunt implicați Sorin Roșca Stănescu și fostul ministru Sorin Pantiș, care au primit informații confidențiale despre tranzacționarea acțiunilor.
V. 70 milioane de euro. Evaziune cu carne sub protecție politică
Dosarul evaziunii cu carne este unul extrem de amplu, prejudiciul fiind de peste 70 milioane de euro. Sunt implicate peste 100 de firme, multe cu patroni libanezi, oficiali din ANAF, Direcția Finanțelor Publice, senatorul Eugen Bădălan, procurorul șef Angela Nicolae. Procurorii DNA au reținut 29 de persoane, 14 fiind cercetate în stare de arest, printre care Angela Nicolae și fiul ei, acuzați că cereau mită pentru a interveni în diferite dosare de la Parchet. Din interceptări reiese că implicat ar mai fi un prim-procuror din Parchetul General, asa-zisul „doctor“, la care apela Angela Nicolae. Mecanismul evazionist presupunea utilizarea unor societăți tip „fantomă“, banii rezultați ajugând în Liban. Sub cercetare penală se află și milionarul Iustin Paraschiv. Potrivit procurorilor, senatorul Bădălan era protectorul politic al unora dintre patronii societăților avicole, în schimb acesta primind sute de kilograme de pulpe de pui și ficat pentru restaurantul fiului său. În urma dezvăluirilor făcute de procurori, sute de tone de carne de pui stricată au fost retrase din magazine sub suspiciunea contaminării cu Salmonella.
VI. 60 milioane de euro. Voiculescu a fugit degeaba de dosaru ICA
Condamnat de Tribunalul București la cinci ani de închisoare cu executare (sentința nu este definitivă), Dan Voiculescu este acuzat că și-a utilizat poziția politică pentru a cumpăra, prin Grivco SA, firmă care îi aparține, la un preț mult mai mic decât cel real, pachetul majoritar de acțiuni de la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA). Procesul de privatizare a fost declanșat în 2003, fără acordul statului român, iar la licitația trucată a participat doar firma Grivco, acțiunile fiind subevaluate de 94,5 ori, prejudiciul adus statului ridicându-se la 60 milioane euro. În joc era și un teren de 3,6 ha din zona Băneasa, cumpărat de Voiculescu la un preț de 75 de ori mai mic decât cel real. În dosar au mai fost condamnați la șase ani de închisoare Gheorghe Mencinicopschi - director general și membru al AGA la ICA SA, Corneliu Popa - director general și președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Domeniilor Statului, Sorin Pantiș - director general executiv Grivco SA. Din 2008, dosarul s-a plimbat între Înalta Curte și Tribunalul București, iar Voiculescu și-a dat de două ori demisia din Senat pentru a tergiversa procesul.
VII. 58,2 milioane de euro. Cristian Poteraș, retrocedări ilegale
Fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteraș, împreună cu alți funcționari publici din Primărie au fost trimiși în judecată pentru retrocedarea ilegală a 12 ha de teren. Persoanele care revendicaseră terenurile și-au vândut drepturile litigioase către grupul de interese din Primărie sau conex cu acesta pentru sume între 417.000 de euro și 40.000 de lei, în scurt timp reconstituindu-se dreptul de proprietate în favoarea grupului. Cum terenurile respective nu erau disponibile pentru retrocedarea în natură, s-au oferit terenuri în alte zone mult mai bine cotate imobiliar din Sectorul 6. Procurorii arată că valoarea terenurilor, la prețul de atunci, era de 56 miliarde de euro, iar după retrocedare terenurile au fost vândute cu 82 milioane de euro. Printre beneficiari s-a aflat și un văr al soției lui Poteraș. Paguba creată Clubului Sportiv Rapid, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie ICECHIM și Academiei Române – Institutul de Biologie a fost estimată la 58,2 milioane de euro. Procesul a început în martie 2011, Cristian Poteraș fiind acuzat de abuz contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave.
VIII. 35 milioane de euro. Marcel Păvăleanu, evaziune marca PSD
Arestat preventiv pentru 29 de zile, Marcel Păvăleanu, fost consilier, în 2013, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani. În perioada 2012-2013, Păvăleanu și ceilalți cinci inculpați s-au folosit de un lanț comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăți comerciale de pe raza județului Prahova și a Municipiului București, din care o parte aveau comportament tip „fantomă“, simulând operațiuni comerciale de achiziție/livrare mărfuri și servicii ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale. Ulterior, sumele de bani rezultate din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală au fost retrase în numerar din conturile bancare ale societăților comerciale, prin simularea unor operațiuni contabile nereale de creditare a propriilor firme, prejudiciul fiind estimat, până în prezent, la 35 milioane de euro. Păvăleanu este președinte PSD Plopeni și membru în CA al unei companii deținute de Consiliul Județean Prahova. Este un apropiat al fiului lui Mircea Cosma, președinte CJ, pe filiera unui interlop, și a mai fost trimis în judecată, în 2011, tot pentru evaziune fiscală.
IX. 18 milioane de euro. Devalizarea CFR și Mihai Necolaiciuc
Fugit din țară în 2205, prins de autorități patru ani mai târziu pe teritoriul SUA și extrădat în aprilie 2011, fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost trimis în judecată în dosarul „achizițiilor de lux“, fiind acuzat de un prejudiciu de peste 18 milioane de euro. Concret, Necolaiciuc a angajat și ordonat contracte nelegale și fără aprobarea Adunării Acționarilor sau a Consiliului de Administrație cu firme care nu aveau autorizație de furnizor feroviar, firme paravan, ai căror administratori aveau antecedente penale, sau fantomă pentru diferite servicii, bunuri sau produse care fie nu au fost livrate, fie s-au dovedit necorespunzătoare calitativ. Este vorba de panouri de afișaj în stațiile CFR, de sisteme de monitorizare, cuplaje electrice, schimbătoare de cale ferată, motorină sau soluții de ignifugare. Procurorii arată că o parte din suma de 18 milioane de euro, respectiv 4.525.570 euro, provenea dintr-un credit de la BEI, destinat exclusiv refacerii infrastructurii feroviare în caz de calamități. În prezent, Necolaiciuc este judecat în libertate, dosarul fiind la Judecătoria Sectorului 1.
X. 7 milioane de euro. Marinică Cazacu, terenuri pentru apropiați
Procesul fostului prefect PD al județului Ialomița, Marinică Cazacu, a început în 2008, procurorii acuzându-l că a pus bazele unui mecanism prin care retroceda ilegal terenuri în beneficiul unor apropiați. Folosindu-și poziția, Cazacu a atribuit un teren de 225 de ha din zona Urziceni, cu deschidere la autostradă, aparținând Administrației Domeniilor Statului, unor persoane neîndreptățite. Pe o schemă uzitată, acestea și-au cesionat drepturile de proprietate unui grup de cinci persoane aflate în relații cu Marinică Cazacu și alți inculpați în dosar, aceștia devenind în final proprietarii terenurilor cu valoare, în timp ce adevărații proprietari au primit la schimb terenuri fără valoare. Prejudiciul adus ADS și proprietarilor se ridică la 7 milioane de euro. Marinică Cazacu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, determinarea la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de fals intelectual, în scopul ascunderii activității infracționale și realizării obținerii de avantaje patrimoniale pentru alte persoane.
XI. 1,75 milioane de euro. Năstase, campanie din Trofeul Calității
Condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul Trofeul Calității, fostul premier Adrian Năstase a fost acuzat că, în 2004, a strâns bani pentru campania sa electorală prin intermediul unui simpozion organizat de Inspectoratul de Stat în Construcții. Taxele de participare au fost de 125 de euro pentru persoanele fizice și 400 de euro pentru cele juridice, suma încasată a depășit 1,75 milioane de euro. Banii au ajuns la patru firme controlate de apropiați ai familiei Năstase, de unde au plecat spre o altă firmă care presta servicii pentru campania prezidențială a acestuia, Eurografica SRL. Organizarea simpozionului, cât și transferul banilor spre campania lui Năstase au fost coordonate și comandate de Irina Jianu, la vremea aceea inspector general la ISC, căreia fostul premier i-a promis menținerea în funcție. Potrivit legii, acești bani ar fi trebuit să devină venituri la bugetul ISC, instituție publică. Năstase a fost condamnat pentru „folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în forma continuată“.
XII. 1 milion de euro. Dosarul Loteria și George Copos
Milionarul George Copos a fost deja condamnat în prima instanță la 4 ani de închisoare cu executare în afacerea Loteria. Anchetatorii susțin că suma încasată oficial a fost mult mai mică decât cea primită în mod real, statul fiind tras pe sfoară cu circa un milion de euro. Ana Electronic, compania în care Copos este acționar majoritar și președinte al CA, a vândut, în 2004, mai multe spații comerciale deținute de propria firma către Loteria Română. Tranzacția s-a făcut prin firme și persoane fizice folosite ca interpuși, iar prețul trecut în scripte pentru cele 38 de spații comerciale vândute de Ana Electronic către Loterie a fost de circa patru ori mai mic decât cel primit în realitate. Bugetul de stat a fost păgubit cu peste 1 milion de euro, susțin procurorii. Începând din 2006, dosarul s-a plimbat între mai multe instanțe, Înalta Curte în perioada în care Copos era vicepriministru, judecătorie și, acum, Tribunalul București. Condamnarea a fost pronunțată de Judecătoria Sectorului 2.
