'Tovarășa regină' Juliana a Olandei

Între 10 și 13 aprilie 1973, Ceaușescu face o vizită oficială în Olanda, fiind primit de regina Juliana și soțul său, prințul Bernhard. Doi ani mai târziu, la 13-16 mai 1975, va avea loc vizita în România a reginei Juliana și a prințului Bernhard. Cu această ocazie, familia regală olandeză a vizitat și Delta Dunării, trecând prin Sulina. Primarul localității a salutat-o pe reprezentanta dinastiei de Oranje-Nassau, adresându-i-se cu „tovarășă regină“. Incidentul a fost discutat câteva zile mai târziu, în Comitetul Politic Executiv.

Stenograma discuției, de la Arhivele Naționale, Fond CC al PCR, confirmă încă o dată, deși nu mai era nevoie, primitivismul celor mai importanți lideri ai României vremii. Primele puncte de pe ordinea de zi a ședinței CPEx se referă la planurile de școlarizare în învățământul superior, reglementarea trimiterii cetățenilor români la specializare și doctorate în străinătate, situația efectivelor de animale (Ceaușescu se supără pentru „nerealizarea natalității la bovine“!) etc. O agendă bogată, așadar. Documentul reflectă o atmosferă debilă și o discuție ridicolă între un Ceaușescu care-și consolida pe zi ce trecea puterea și un anturaj selectat după criteriul obedienței, pentru care mediocritatea intelectuală era garanția unei cariere în sistemul puterii din România. Nu surprinde nici faptul că Ceaușescu, pentru care monarhia era anacronică, era incapabil să priceapă rostul unor reguli elementare de protocol.

Discutarea unui incident precum cel de la Sulina se solda, de regulă, cu propunerea de sancțiuni. Însă Elena Ceaușescu, de doi ani membră a CPEx, este entuziasmată de primarul care s-a adresat Julianei van Oranje–Nassau cu „tovarășă regină“. Mai mult decât atât, pornind de la această întâmplare, Elena Ceaușescu a propus adoptarea unei legi prin care să se interzică adresarea cu „domnule“, fiind permisă doar cea cu „tovarăș“ și „cetățean“. O astfel de lege a și fost adoptată. Pe nesimțite, participanții la discuție vor trece la un alt subiect, consumul de alcool. Așa se dezbăteau problemele și se luau deciziile la cel mai înalt nivel în România.

Aceste fragmente surprind un episod din relațiile româno-olandeze. Le publicăm acum, când regina Beatrix a Olandei a anunțat că va abdica la 30 aprilie. În timpul domniei sale, relațiile dintre România și Olanda au cunoscut o amplificare fără precedent, Olanda contribuind major, prin fundația MATRA, la consolidarea societății civile din România.

După 123 de ani, Olanda va avea din nou un rege, pe Willem-Alexander, după Wilhelmina (1890-1948), Juliana (1948-1980) și Beatrix (1980-2013). (ARMAND GOŞU)

Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 21 mai 1975

La şedinţă participă tovarăşii: Ceauşescu Ni­colae, Bobu Emil, Burtică Cornel, Ceauşescu Elena, Cioară Gheorghe, Ciobanu Lina, Dră­gă­nescu Emil, Fazekaş Ianoş, Lupu Petre, Mă­nescu Manea, Niculescu Paul, Oprea Gheor­ghe, Pană Gheorghe, Păţan Ion, Popescu Du­mitru, Trofin Virgil, Uglar Iosif, Verdeţ Ilie, Vîl­cu Vasile, Voitec Ştefan, Andrei Ştefan, Banc Iosif, Dalea Mihai, Dobrescu Miu, Giosan Ni­colae, Iliescu Ion, Patilineţ Vasile, Telescu Mi­hai, Winter Richard.

Au fost invitaţi tovarăşii: Marinescu Mihai, Mi­culescu Angelo, Dumitrescu Florea, Ma­co­vescu George, Dobrescu Emilian, Ştefănescu Traian, Coman Ion, Ceterchi Ion, Groza Oc­tavian, Mihai Nicolae, Militaru Aldea, Marin Cons­tantin, Popescu Gheorghe.

Şedinţa a început la ora 17,00 şi s-a terminat la ora 19,00.

Prezidează tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (...)

Tov. Nicolae Ceauşescu: Punctul 12. În legătură cu vizita în România a reginei Iu­liana a Olandei, cu tovarăşa re­gină. Asta un­de a fost?

Tov. Elena Ceauşescu: La Tulcea.

Tov. Manea Mănescu: Primarul de la Sulina.

Tov. Elena Ceauşescu: A spus: „Bine aţi venit la noi la Sulina, tovarăşă regină“! „Tovarăşe preşedinte şi tovarăşă regină!“

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bernhard a înţeles.

Tov. Elena Ceauşescu: Este bine că se spune to­varăşe regină, pentru că în şcolile noastre nu se mai vorbeşte cu tovarăşe, ci numai cu doamnă şi domnule. Şi în întreprinderile noas­tre industriale, de asemenea, nu se mai vorbeşte cu tovarăşe. Se spune doamnă doc­tor, domnule doctor.

Tov. Virgil Trofin: În şcoli cei care încearcă să spună tovarăşe sînt traşi la răspundere şi spun că îi jignesc cînd li se spune tovarăşe. În întreprinderi mai puţin, dar în şcoli este pe scară foarte largă această chestiune. I-am spus tovarăşului Paul Niculescu. Dînsul a ple­cat acuma, însă el mi-a spus că o să ia nişte măsuri.

Tov. Petre Lupu: Numai de sus în jos, că mun­citorii spun tovarăşe.

Tov. Virgil Trofin: Depinde de noi.

Tov. Mihai Telescu: S-a prelucrat în şcoli.

Tov. Vasile Vîlcu: Nu este vorba numai de şcoli, este vorba că noi am auzit că la co­fe­tării, pe străzi, se spune domnule. Şi noi am luat po­ziţie împotriva acestora, dar trebuie şi învă­ţămîntul.

Tov. Gheorghe Pană: Chestiunea aceasta s-a discutat de foarte multe ori, ştiu şi or­ga­ni­zaţiile judeţene de partid, şi tineret, dar nu este o regulă, după părerea mea, de la Mi­nisterul Învăţămîntului. Ar trebui să se sta­bi­lească, aşa cum era, că înainte în şcoală co­pilul se adresa profesorilor cu tovarăşe şi pro­fesorii între ei tot cu tovarăşe.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să discutăm un lu­cru: Sau cu tovarăşe sau cu cetăţene. Să fa­cem un decret şi să interzicem folosirea cu­vîntului domn. Peste tot, sau se va vorbi cu tovarăşe, sau să vedem dacă să rămînă to­varăşe între comunişti şi organizaţiile de ti­neret, şi să introducem cuvîntul cetăţene, aşa cum este în multe locuri.

Tov. Lupu Petre: Este necesară o luare de ati­tudine din partea partidului în problema acea­s­ta neapărat. Peste tot se impune aceas­ta.

Tov. Iosif Uglar: Va fi primit foarte bine de po­pulaţie.

Tov. Ion Păţan: Aşa se vorbeşte şi în în­treprinderi, şi la ministere, şi la centrale.

Tov. Vasile Patilineţ: Acum o lună am avut o şedinţă de activ printre care alte probleme am mai ridicat problema aceasta a folosirii cu­vîntului de tovarăşe şi a domnului, dom­nişoarei şi altor expresii de natura aceasta care au început să ia o formă destul de largă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Asta înseamnă în pri­mul rînd că sînt de vină directorii pentru că eu, de exemplu, de cîteva ori cu protocolul şi cu Ministerul de Externe am spus dacă vă mai prind că mai scrieţi pe cartea mea de vizită „Excelenţa Sa, Preşedintele“, vă dau afa­ră a doua oară! Ce, Ministerul de Externe este în afara problemei?

Tov. George Macovescu: Tovarăşe Ceauşescu, dacă noi aranjăm cărţile acelea de vizită, eu răs­pund, dar dacă ar fi fost aşa eu aş fi dat afa­ră. În Ministerul de Externe nu se vor­beşte cu domnule. Noi am avut şi şedinţă de partid pe această chestiune.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu consider un lu­cru, că în primul rînd sînt organizaţiile noas­tre de partid, vinovate, sînt sindicatele, este UTC-ul. Dar de ce se admite asemenea lucru?

Tov. Petre Lupu: Am observat că s-au scris şi articole la Scînteia Tineretului folosindu-se acest cuvînt. Te indignează, într-adevăr!

Tov. Elena Ceauşescu: Este vorba de edu­ca­ţie.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este prevăzut să fa­cem un program de educaţie.

Tov. Elena Ceauşescu: Pentru ca barurile să se închidă la 12, şi nu mai tîrziu, pentru că se merge pînă la 4 noaptea.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu se închid ba­rurile şi restaurantele la ora 1 noaptea, aşa cum s-a hotărît aici? Eu vă rog, pentru că atunci am lăsat, mi se pare, să se facă prin hotărîrea Consiliului de Miniştri. Mîine, cine este de la Consiliul de Stat aici, (Tov. Bobu Emil), cu Stătescu mîine să facă decret, sta­bilim orariile de închidere şi pe cine prindem îi destituim şi îi trimitem în judecată. Este vorba de orarul de închidere pentru toate ca­tegoriile de restaurante. Trebuie 12, ma­xi­mum 1 noaptea, să fie orarul. Trebuie in­ter­zis, oamenii să se ducă acasă.

În al doilea rînd, trebuie interzis în cofetării, în baruri, în alte unităţi care sînt pentru ră­coritoare să se vîndă băuturi alcoolice. Nu se pun decît în restaurante şi atît. În restul, ni­căieri nu se poate vinde băutură alcoolică. Tre­buie tot, prin decret. Pur şi simplu s-a îm­pins la situaţia aceasta, încălcîndu-se ho­tă­rî­rea, pentru că este o hotărîre că nu pot fi des­chise, dar pur şi simplu s-au încălcat le­gile de comerţul interior şi s-a împins pur şi simplu peste tot să se introducă băuturi al­coolice. Să se interzică orice fel de pro­pa­gan­dă pentru bă­uturi la televiziune. Pur şi sim­plu este un non-sens. Vorbim de educaţie so­cialistă, că te­leviziunea şi radioul sînt ins­tru­mente de educaţie socialistă şi educaţia so­cialistă este recomandarea să se consume bă­uturi alco­o­lice şi votcă. Aceasta este educaţie socialistă?

Trebuie, pe urmă, să interzicem vînzarea vot­cii în ţară, decît în anumite restaurante; n-are ce căuta votca în ţară. Avem băutura noas­tră, trebuie să terminăm cu toate aces­tea. În anumite restaurante de clasa I-a, res­tul nicăieri nu mai trebuie să se vîndă.

În cantinele muncitoreşti şi studenţeşti este interzisă orice băutură alcoolică! (...) //