Pe aceeași temă
Actuala criza este consecinta unui moment in care a avut loc cea mai neta ruptura a lumii corporatiste de principiile eticii in afaceri. Angajamentele ideologice fata de doctrinele de piata laissez-faire si fata de teoriile darwinismului social, precum si principiul prioritatii actionariatului fata de celelalte grupuri cointeresate i-au indepartat pe liderii mediului de afaceri de valorile bunei credinte, administrarii cumpanite si preocuparii pentru interesul public.
In consecinta, sistemul imunitar al capitalismului, asigurat de disciplina pietei, este erodat, in timp ce cancerul "exuberantei irationale", al lacomiei si al propriului interes ajunge in metastaza. Astfel, in mod evident, reforma ar trebui sa constea fie in eliminarea radicala a acestui cancer ce a cuprins capitalismul, fie in revigorarea sistemului imunitar al pietei prin preturi corecte, printr-un management corespunzator al riscului si prin transparentizarea evaluarilor, pentru a asigura remisia pe termen lung a acestui cancer al societatii.
Principalii vinovati pentru toate aceste probleme ale pietei au fost membrii consiliilor directoare ale companiilor implicate. Acestora nu li s-au impus suficiente standarde care sa asigure transparenta si raspunderea pentru deciziile luate. Prin urmare, prabusirea pietelor financiare s-a datorat si unei administrari deficitare.
Nimeni nu pare a avea solutii concrete pentru criza resimtita in prezent de pietele financiare. Marea majoritate a liderilor mediului de afaceri se abtine de la declaratii publice. Comentariile celor din mediul academic se marginesc sa descrie realitatea imediata. Politicienii, autoritatile de reglementare si bancile centrale nu fac decat sa rezolve situatiile urgente. Nimeni nu isi concentreaza atentia asupra proiectarii unui viitor sustenabil din care sa fie definitiv eradicate problemele fundamentale ale crizei actuale.
Demn de remarcat, recentul curent ce promova principiile de responsabilitate sociala corporatista (CSR) prin standarde, prin monitorizare, evaluare si raportare, s-a dovedit ineficient in a preveni aceste probleme ale capitalismului. A devenit evident faptul ca cea mai mare parte a acestui curent al CSR a ramas mult prea indepartata de miezul strategiilor de management al riscului in afaceri. La acestea s-a adaugat faptul ca instruirea celor din mediul de afaceri nu a cuprins normele morale de bune practici in afaceri.
Principiile de afaceri elaborate de Caux Round Table (CRT) ofera strategii de management etic care, daca ar fi fost urmate, ar fi facut ca aceste institutii ce au declansat criza sa ramana fidele indatoririlor de administrare chibzuita si management al riscului in raporturile cu grupurile cointeresate. Principiile CRT apeleaza la standarde etice care optimizeaza evaluarea riscului si managementul indreptat catre grupurile cointeresate, propunand noi instrumente de evaluare a succesului in afaceri si sustinand crearea de bunastare sociala pe termen lung.
Pentru a asigura o buna functionare a pietei sunt necesare standarde mai mari de buna administrare si transparenta in procesul de decizie. Lipsa transparentei si a unei bune administrari conduce capitalismul de piata pe cai gresite. Opacitatea si lipsa raspunderii constituie o problema fundamentala a multor institutii private.
Pentru a indrepta aceste probleme, este necesar sa acordam atentie urmatorilor pasi meniti sa apropie mediul de afaceri de principiile capitalismului responsabil, care trebuie, astfel, sa se regaseasca la nivelul strategiilor corporatiste.
In primul rand, la nivelul legilor ce reglementeaza activitatile companiilor trebuie inclus principiul "interesului propriu luminat al actionarilor", principiu ce presupune definirea unor standarde minime de responsabilitate in procesul de decizie si de buna guvernare corporatista (reglementarile cuprinse in The Companies Act, 2006, din Marea Britanie, ne ofera un astfel de exemplu). Conform acestui principiu, directorii companiilor trebuie sa probeze si sa justifice modul in care administreaza afacerile companiei, asigurand transparenta in ceea ce priveste: 1) principalele riscuri si factorii impredictibili ce pot afecta dezvoltarea, performanta si prestigiul companiei; 2) riscurile generate de impactul activitatilor companiilor asupra mediului, angajatilor, consumatorilori furnizorilor, precum si asupra comunitatilor.
In al doilea rand, membrii consiliilor directoare trebuie sa aiba cunostinte de guvernare corporatista si o perspectiva de ansamblu asupra riscurilor financiare, sociale si de piata. Astfel: 1) mangerii companiilor trebuie sa inteleaga ca activitatile companiilor nu sunt lipsite de consecinte pentru societate si ca, prin urmare, trebuie sa actioneze responsabil in deciziile ce pun in joc prestigiul si profitul companiilor; 2) de pilda, Codul Arcturus de bune practici elaborat de Caux Round Table ne arata care sunt obligatiile companiilor fata de grupurile lor cointeresate, precum si obligatiile generate de riscurile sociale si de mediu.
In al treilea rand, consiliile directoare trebuie sa numeasca un birou responsabil pentru o abordare strategica a riscurilor, acoperind problemele legate de relatiile cu grupurile cointeresate, responsabilitatile companiilor si dezvoltarea sustenabila. Astfel, 1) riscurile si beneficiile sociale, de mediu si cele ce privesc guvernarea corporatista trebuie evaluate si de catre o entitate independenta; si 2) consiliile directoare trebuie sa faca publice rapoarte anuale privitoare la modul in care sunt abordate riscurile financiare, de mediu, sociale si de guvernare corporatista, oferind aceste informatii intr-un mod accesibil grupurilor cointeresate.
In al patrulea rand, sistemul de recompensare a directorilor executivi trebuie reformat astfel incat veniturile acestora sa fie stabilite nu in functie de disponibilitatea de a-si asuma riscuri excesive, ci de gradul de bunastare generat pe termen lung si de nivelul de prudenta cu care este abordat managementul riscului.
In al cincilea rand, se impune o reforma a reglementarilor si a sistemului de taxe si impozite ce privesc capitalul investit si piata de capital, pentru a rasplati crearea de valori sustenabile si pentru a penaliza/interzice caile de manipulare a pietei, precum vanzarile in lipsa.
In al saselea rand, trebuie reglementata piata de produse financiare derivative, incluzand aici si creditele derivative.
In al saptelea rand, trebuie eliminata posibilitatea companiilor si a indivizilor de a ascunde in mod ilegal veniturile invocand confidentialitatea si apeland la paradisurile fiscale.
Aceste reforme nu vizeaza doar cauzele crizei pe care o resimtim, ci au un efect mai amplu, pe termen lung. Astfel de reforme, menite sa elimine neajunsurile majore specifice sistemului actual al economiei de piata, trebuie sa aiba ca obiectiv promovarea responsabilitatii sociale globale de catre companii. (Cu acordul lui Stephen Young, global director Caux Round Table)
Traducere de Mihaela Moga si Bogdan Diaconu
