Remeș a prins glas pe canale. Oare de ce?

Decebal Traian Remeș se simte protejat în studiourile TV angajate în dărâmarea justiției și uită că eliberarea sa e, totuși, condiționată.

Brindusa Armanca 06.12.2016

De același autor

 

Condamnat la trei ani de închisoare pentru co­rupție fiindcă a primit prin intermediar de la un om de afaceri sătmărean 15.000 de euro, cal­taboși și pălincă, iar bonus un Audi Q7, eli­berat condiționat după ce a executat o treime din pe­deap­să, Decebal Traian Remeș es­te de ceva timp invitatul pre­ferat al unor canale media ca RTV, Antena 3 sau Eve­ni­men­tul zilei și site-ul Lumea Jus­tiției-Luju, publicații care pre­iau rapid declarațiile sale con­tondente spre recirculare. De­și eliberarea condiționată s-a făcut pe recomandări de bună purtare, ve­dem că în libertate fostul ministru se com­portă rău: exprimarea sa la adresa unor per­soa­ne publice ca Monica Macovei, euro­par­la­mentar, și la adresa fostului președinte Traian Băsescu, precum și acuzațiile fără dovezi adu­se directoarei Freedom House prin mass-me­dia depășesc nu doar limitele civilității, ci și pre­vederi ale Codului Penal și Codului Civil. Nu e de așteptat ca CNA să se sesizeze din ofi­ciu când e vorba despre canalele TV îndră­gite.

 

Traian Remeș se folosește în ieșirile publice de o sentință în favoarea sa într-un proces in­tentat televiziunii publice, jurnalistei Rodica Cul­cer, Direcției Naționale Anticorupție, Ad­mi­nistrației Prezidențiale etc. În procesul pierdut de el în prima instanță acuza că a fost lovit în imagine prin încălcarea ca­racterului secret al casetei DNA, probă în Do­sarul 157/P/2007, în care se vede cum i se ad­mi­nistra fos­tu­lui ministru șpa­ga. Tri­bu­na­lul București i-a respins acțiunea, fiindcă nu s-a putut stabili nici pre­ju­diciul, nici legătura dintre fap­ta presupusă ilicită, prejudiciu și vinovăția autorului. Re­cla­mantul a invocat că acea casetă a fost pro­cu­rată și utilizată ilicit de TVR prin difuzarea ei par­țială pe post în 10 octombrie 2007, di­vul­gând astfel o probă din dosarul de urmărire penală. Fiind vorba de un ministru, difuzarea casetei ține de informația de interes public și apă­ră dreptul cetățenilor de a fi informați. Mai mult, când este vorba despre decidenți, CEDO lărgește dreptul jurnaliștilor de a da pu­bli­ci­tă­ții aspecte inclusiv din viața privată a po­li­ti­cienilor, autorităților locale sau guver­na­men­tale, așa cum a arătat în apărare TVR și jur­na­lista Rodica Culcer, pe atunci șefa de­par­ta­men­tului de Știri al TVR (vezi cazurile Leem­poel & S.A. contra Belgiei și Feledek contra Slovaciei).

 

La apelul judecat la Curtea de Apel Brașov, sen­tința tribunalului a fost infirmată. Instanța a considerat că televiziunea publică, inclusiv șeful editorial, trebuia „să respecte obligația de asigurare a secretului probelor în timpul anchetei penale“, iar DNA să vegheze să nu fie divulgate probe din dosar, deci a admis apelul lui Remeș și a decis să fie despăgubit cu 15.000 de lei. Remeș ceruse despăgubiri ci­vi­le de zece milioane lei pentru prejudiciul mo­­ral privind vătămarea imaginii, demnității, cin­stei, onoarei, prestigiului etc. Cinstea, onoa­rea, demnitatea i-au fost onorate, de alt­fel, cu o condamnare penală de trei ani cu exe­cutare. Administrația prezidențială a fost scoa­să din cauză. Procesul din Dosarul 48790/3/2010, cunoscut ca „Dosarul Calta­boșul“­, s-a finalizat la ÎCCJ, admițându-se în par­te apelul lui Remeș de la instanța inferioară.

 

In­teresant în acest caz este felul cum înțeleg ju­decătorii misiunea mediilor publice, asi­mi­la­te cu un fel de agenții care trebuie să pă­zeas­că secretele altor instituții, iar nu cu statutul unei companii de presă. Așa cum a reieșit din cercetările Comisiei de Etică a TVR, din ancheta CSM ș.a., caseta n-a fost obținută pe căi ilegale și nici jurnaliștii implicați n-au în­căl­cat deontologia. Alexandru Sassu, pre­șe­dinte-director general al TVR în 2007, a cerut să nu se difuzeze partea a doua a casetei, dar a autorizat-o pe prima, fiind criticat public de C.T. Popescu, pe atunci președinte al Clubului Român de Presă, și de CJI pentru interdicție, fi­indcă informațiile erau de înalt interes pu­blic. După nouă ani, Sassu vine să facă „dez­văluiri“ în sprijinul lui Remeș, care îl pot adu­ce și pe el în fața instanței. Care e miza aces­tei furibunde agitații? E simplu: Remeș speră să obțină rejudecarea procesului său de co­rup­ție pe ideea de „probe fabricate“. Mo­ti­va­rea sentințelor arată însă că Remeș n-a ne­gat niciodată „faptele dezvăluite în materialul în­registrat și nu înțelege nici să conteste au­tenticitatea sa“. Antena 3 îl folosește pe fos­tul ministru pentru a compromite dosarul ICA. Și, în final, frustrările lui Remeș, rămas fără Au­di, fără caltaboși și țuică, sunt utile în bă­tă­lia împotriva justiției, a DNA și a pro­iec­tu­lui an­ticorupție care îi turbează pe toți po­li­ti­ci­e­nii care au caltaboșul la dosar. Imprudent, De­cebal Traian Remeș se simte protejat în stu­dio­urile TV angajate în dărâmarea justiției și ui­tă că eliberarea sa este, totuși, condiționată.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22