Remeș a prins glas pe canale. Oare de ce?

Condamnat la trei ani de închisoare pentru co­rupție fiindcă a primit prin intermediar de la un om de afaceri sătmărean 15.000 de euro, cal­taboși și pălincă, iar bonus un Audi Q7, eli­berat condiționat după ce a executat o treime din pe­deap­să, Decebal Traian Remeș es­te de ceva timp invitatul pre­ferat al unor canale media ca RTV, Antena 3 sau Eve­ni­men­tul zilei și site-ul Lumea Jus­tiției-Luju, publicații care pre­iau rapid declarațiile sale con­tondente spre recirculare. De­și eliberarea condiționată s-a făcut pe recomandări de bună purtare, ve­dem că în libertate fostul ministru se com­portă rău: exprimarea sa la adresa unor per­soa­ne publice ca Monica Macovei, euro­par­la­mentar, și la adresa fostului președinte Traian Băsescu, precum și acuzațiile fără dovezi adu­se directoarei Freedom House prin mass-me­dia depășesc nu doar limitele civilității, ci și pre­vederi ale Codului Penal și Codului Civil. Nu e de așteptat ca CNA să se sesizeze din ofi­ciu când e vorba despre canalele TV îndră­gite.

Traian Remeș se folosește în ieșirile publice de o sentință în favoarea sa într-un proces in­tentat televiziunii publice, jurnalistei Rodica Cul­cer, Direcției Naționale Anticorupție, Ad­mi­nistrației Prezidențiale etc. În procesul pierdut de el în prima instanță acuza că a fost lovit în imagine prin încălcarea ca­racterului secret al casetei DNA, probă în Do­sarul 157/P/2007, în care se vede cum i se ad­mi­nistra fos­tu­lui ministru șpa­ga. Tri­bu­na­lul București i-a respins acțiunea, fiindcă nu s-a putut stabili nici pre­ju­diciul, nici legătura dintre fap­ta presupusă ilicită, prejudiciu și vinovăția autorului. Re­cla­mantul a invocat că acea casetă a fost pro­cu­rată și utilizată ilicit de TVR prin difuzarea ei par­țială pe post în 10 octombrie 2007, di­vul­gând astfel o probă din dosarul de urmărire penală. Fiind vorba de un ministru, difuzarea casetei ține de informația de interes public și apă­ră dreptul cetățenilor de a fi informați. Mai mult, când este vorba despre decidenți, CEDO lărgește dreptul jurnaliștilor de a da pu­bli­ci­tă­ții aspecte inclusiv din viața privată a po­li­ti­cienilor, autorităților locale sau guver­na­men­tale, așa cum a arătat în apărare TVR și jur­na­lista Rodica Culcer, pe atunci șefa de­par­ta­men­tului de Știri al TVR (vezi cazurile Leem­poel & S.A. contra Belgiei și Feledek contra Slovaciei).

La apelul judecat la Curtea de Apel Brașov, sen­tința tribunalului a fost infirmată. Instanța a considerat că televiziunea publică, inclusiv șeful editorial, trebuia „să respecte obligația de asigurare a secretului probelor în timpul anchetei penale“, iar DNA să vegheze să nu fie divulgate probe din dosar, deci a admis apelul lui Remeș și a decis să fie despăgubit cu 15.000 de lei. Remeș ceruse despăgubiri ci­vi­le de zece milioane lei pentru prejudiciul mo­­ral privind vătămarea imaginii, demnității, cin­stei, onoarei, prestigiului etc. Cinstea, onoa­rea, demnitatea i-au fost onorate, de alt­fel, cu o condamnare penală de trei ani cu exe­cutare. Administrația prezidențială a fost scoa­să din cauză. Procesul din Dosarul 48790/3/2010, cunoscut ca „Dosarul Calta­boșul“­, s-a finalizat la ÎCCJ, admițându-se în par­te apelul lui Remeș de la instanța inferioară.

In­teresant în acest caz este felul cum înțeleg ju­decătorii misiunea mediilor publice, asi­mi­la­te cu un fel de agenții care trebuie să pă­zeas­că secretele altor instituții, iar nu cu statutul unei companii de presă. Așa cum a reieșit din cercetările Comisiei de Etică a TVR, din ancheta CSM ș.a., caseta n-a fost obținută pe căi ilegale și nici jurnaliștii implicați n-au în­căl­cat deontologia. Alexandru Sassu, pre­șe­dinte-director general al TVR în 2007, a cerut să nu se difuzeze partea a doua a casetei, dar a autorizat-o pe prima, fiind criticat public de C.T. Popescu, pe atunci președinte al Clubului Român de Presă, și de CJI pentru interdicție, fi­indcă informațiile erau de înalt interes pu­blic. După nouă ani, Sassu vine să facă „dez­văluiri“ în sprijinul lui Remeș, care îl pot adu­ce și pe el în fața instanței. Care e miza aces­tei furibunde agitații? E simplu: Remeș speră să obțină rejudecarea procesului său de co­rup­ție pe ideea de „probe fabricate“. Mo­ti­va­rea sentințelor arată însă că Remeș n-a ne­gat niciodată „faptele dezvăluite în materialul în­registrat și nu înțelege nici să conteste au­tenticitatea sa“. Antena 3 îl folosește pe fos­tul ministru pentru a compromite dosarul ICA. Și, în final, frustrările lui Remeș, rămas fără Au­di, fără caltaboși și țuică, sunt utile în bă­tă­lia împotriva justiției, a DNA și a pro­iec­tu­lui an­ticorupție care îi turbează pe toți po­li­ti­ci­e­nii care au caltaboșul la dosar. Imprudent, De­cebal Traian Remeș se simte protejat în stu­dio­urile TV angajate în dărâmarea justiției și ui­tă că eliberarea sa este, totuși, condiționată.